Dacă persoana fizică este susceptibilă de a primi sume de bani cu titlu de daune morale, în privința persoanelor juridice instanțele naționale au decis că acestea nu pot să primească daune morale întrucât nu pot să fie suspectate de ,,suferințe morale”.
La nivel de practică a instanțelor, prezentul articol pornește de la Decizia nr. 763/2015 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul cu nr. 14922/3/2010, Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, în cadrul căreia este tratată problematica acordării de daune morale persoanelor juridice.
Constituie informațiile privind angajații unei instituții publice date cu caracter personal?
Decizia pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 14922/3/2010 are la bază solicitarea de daune morale de către o persoană juridică, în temeiul lipsei comunicării de informații privind angajata persoanei juridice în cauză (persoana căreia i-au fost solicitate informațiile necesare despre angajată), fapt care ar fi produs un prejudiciu material și moral.
Informațiile solicitate persoanei juridice despre angajată vizau:
- Anul angajării persoanei;
- Studiile avute la angajare;
- Susținerea unui concurs pentru post;
- Existența studiilor superioare;
- Promovarea concursului organizat de persoana juridică;
- Data desfășurării concursului;
- Rezultatele obține de persoana angajată pe post.
Datele solicitate au fost considerate de persoana juridică drept unele exceptate de la comunicare, motiv pentru care acestea nu au fost comunicate solicitantei. În prezenta cauză, instanța de fond a considerat că datele privind postul ocupat de un funcționar public nu constituie date cu caracter personal exceptate de la comunicare. Temeiul legal a fost reprezentat de art. 12, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Conform art. precizat anterior:
- Sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii.
În temeiul aceleiași legi, sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor următoarele informații:
- informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate;
- informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate;
- informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurentei loiale;
- informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
- informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;
- informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor (a se vedea Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, legislatie.just.ro).
Te-ar putea interesa și:
Curtea de Apel București a considerat că nu s-a probat faptul că raportul de serviciu al unui funcționar ar reprezenta date personale în temeiul art. 12, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. De asemenea, Curtea a făcut trimitere la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în speță la limitarea datelor cu caracter personal. Prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, derogarea de la protecția datelor cu caracter personal se va realiza în limitele strictului necesar.
Persoana juridică și ,,daunele morale”
Conform deciziei Curții de Apel București în cauza menționată anterior, au fost solicitate daune materiale și morale de către o persoană juridică, alături de comunicarea informațiilor privind un angajat.
Instanța de fond a decis respingerea cererii privind acordarea de daune materiale și morale. Conform instanței de fond, daunele materiale nu au fost probate. În privința daunelor morale, s-a considerat că necomunicarea informațiilor cu privire la un angajat nu dă naștere unei daune morală produsă persoanei juridice în cauză. Aceeași instanță de fond a considerat că persoana juridică nu poate fi suspectată de suferințe morale.
Curtea de Apel București a respins recursul formulat ca fiind nefondat. S-a menținut astfel soluția pronunțată de instanța de fond.
Recomandările Consiliului Europei privind acordarea de daune morale
Privitor la daunele morale, Consiliul Europei a făcut recomandări în sensul acordării de daune morale. Astfel :
-
- dauna morală reprezintă prejudiciul care nu se pretează unei evaluări pecuniare ;
- semnificaţia şi conţinutul său exact prezintă diferenţe nesemnificative în diferitele sisteme de drept.
- principiul reparaţiei daunelor morale trebuie recunoscut pe de o parte, în cazul leziunilor corporale, pe de altă parte în cazul de atingeri grave aduse altor drepturi ale personalităţii umane ca defăimarea, amestecul în viaţa privată, sechestrarea ilegală a persoanei;
- la acordarea despăgubirilor trebuie să se facă distincţie între dauna materială şi dauna morală (a se vedea în acest sens Revista Dreptul, Anul VII, Seria a III-a, Nr. 8/1996).
