Document finalizat
Cod ECLI:RO:CATIM:2021:040.______
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. ______________ Operator date 2711
DECIZIA PENALĂ NR.758/A
Ședința publică din 24 iunie 2021
Instanța constituită din:
Președinte: N______ O______
Judecător: D___ V_____
Grefier: V______ L__
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a fost reprezentat de procuror E____ B_____.
Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpata D___ B______ B____ și partea civilă A___ A____ A_____, împotriva sentinței penale nr. 668 din 18.02.2021, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr. ______________.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au avut loc în ședința publică din data de 18 mai 2021, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în baza art. 391 alin 1 și 2 raportat la art. 405 alin. 1 din Codul de procedură penală, modificat prin Legea nr. 130/2021, inițial a stabilit termen pentru deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii, la data de 09 iunie 2021, apoi a stabilit termen pentru data de 24 iunie 2021, prin punerea acesteia la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței.
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față constată:
Prin sentința penală nr. 668 din 18.02.2021 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. ______________, în temeiul art. 192 alin. 2 C.P., a fost condamnată inculpata D___ C______-L____, fiica lui G_______ și M_____, născută la data de 18.11.1978, în Reșița, jud. C____-S______, domiciliată în _____________________, ___________________ A2, jud. T____, cu domiciliul procedural ales la M__, B______, O___ SPARL, în A___, _______________________. 37, ________________, CNP _____________, cetățean român, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 (trei) ani de închisoare, pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă.
În temeiul art. 67 alin. 1 CP, art. 66 alin. 1 lit. a), b) și g) CP, a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice; dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptului de a exercita profesia de medic specialist obstetrică-ginecologie pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare în condițiile art. 68 alin. 1 lit. b) CP.
În temeiul art. 65 alin. 1 CP, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin 1 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice), b) (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și g) (dreptul de a exercita profesia de medic specialist obstetrică-ginecologie) din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată, în condițiile art. 65 alin. 3 CP.
În temeiul art. 91 CP, a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 (trei) ani de închisoare pe un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, calculat conform art. 92 CP, ce începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În temeiul art. 93 alin. 1 CP, a impus inculpatei respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune T____, la datele fixate de acesta,
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa,
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) CP, a impus inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune T____ sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 CP, a impus inculpatei obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 90 de zile, la una dintre următoarele două instituții: Fundația „Timișoara 89” sau Inspectoratul Școlar Județean T____, în conformitate cu dispozițiile art. 404 alin. 2 CPP și ale art. 57 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
În baza art. 94 alin. 1 CP, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probațiune T____.
În baza art. 404 alin. 2 CPP, a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În temeiul art. 94 CP, a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre la rămânerea definitivă a acesteia Serviciului de Probațiune T____.
În temeiul art. 397 alin. 1 CPP, art. 25 CPP, raportat la art. 1357 și urm. Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A___ A____-R_____, domiciliat în ______________________, jud. T____, cu domiciliul procedural ales în Timișoara, __________________________. 2, _________________ la cab. av. Stați C_____ și a obligat inculpata D___ C______-L____ la plata către partea civilă a sumei de 50.000 de euro, reprezentând daune morale.
A respins, în rest, pretențiile civile formulate de A___ A____-R_____.
În temeiul art. 397 alin. 1, art. 20 alin. 2 CPP, a respins acțiunea civilă formulată de A___ A____-R_____ în calitate de reprezentant legal al minorilor C___ C_____, D_______ D________ și E___ E___.
În temeiul art. 249 alin. 2 și 5 CPP, a menținut sechestrul asigurător dispus prin încheierea din data de 07.01.2021 pronunțată în dosarul nr. ______________/a2 al Judecătorie Timișoara, pe toate bunurile mobile și imobile, prezente sau viitoare, ale inculpatei D___ C______-L____, CNP _____________, până la concurența sumei de 50.000 de euro.
În baza art. 274 alin. 1 CPP, a obligat inculpatul la plata sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța astfel, judecătoria a constatat că prin rechizitoriul nr. 4306/P/2017 din 10.06.2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, înregistrat la data de 27.06.2020 sub nr. ______________, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei D___ C______-L____ pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. 2 CP.
În esență, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că, inculpata D___ C______ – L____, în calitate de medic specialist obstetrică – ginecologie din cadrul Spitalului Orășenesc D___, în cazul pacientei B_______ R_____, în cadrul manevrelor medicale efectuate nu a diagnosticat placenta praevia preoperator, nu a respectat reglementările legale cuprinse în protocoalele și ghidurile de bune practici medicale aflate în vigoare la data efectuării intervenției chirurgicale și a depășit limitele competențelor medicale, H_______ H________ D___ nefiind acreditat pentru astfel de intervenții chirurgicale, producând, în urma operației de cezariană a pacientei B_______ R_____, decesul acesteia din urmă.
În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: (declarația persoanei vătămate A___ A____ A_____ (filele nr. 95-98, vol. I UP); declarații martori K_____ K______-E_____ (filele nr. 152-158, vol. I UP); I____ I_____-A________ (filele nr. 160-163, vol. I UP); Q____ Q_____ (filele nr. 164-167, vol. I UP); G_____ G_________ G______ (filele nr. 168-171, vol. I UP); H_________ H______ (filele nr. 172-176, vol. I UP); M____ M______-E____ (filele nr. 177-179, vol. I UP); Boboiciov Zoranca (filele nr. 180-183, vol. I UP); Ș_____ D______ (filele nr. 184-187, vol. I UP); H____ S_______ (filele nr. 188-191, vol. I UP); raport medico-legal de necropsie nr.87/A3/07.02.2017 (filele nr.101-104, vol. I UP); buletin histopatologic nr. 109/A13/21.02.2017 (fila nr. 105, vol. I UP); raport de primă expertiză medico-legală cu nr.2237/A1/11.10.2017(filele nr.116-125, vol. I UP); raport de primă expertiză medico-legală supliment nr.3429/A1/27.12.2018 (filele nr.136-148, vol. I UP); declarația expert C______ M____ (filele nr. 149-151, vol. I UP); documente medicale ale pacientei B_______ R_____ (filele nr. 2-308, vol. II UP); declarație martor D___ C______-L____ (filele nr. 192-198, 199-201, vol. I UP– doar în apărare, potrivit art. 118 CPP interpretat per a contrario); declarație suspect D___ C______-L____ (filele nr. 203-206, vol. I UP); declarație inculpat D___ C______-L____ (filele nr. 209-209, vol. I UP); fișa de cazier judiciar a inculpatului D___ C______-L____ (fila nr. 212, vol. I UP)].
Prin încheierea din data de 19.09.2019, în temeiul art. 346 alin. 1 CPP, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 4306/P/2017 din 10.06.2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara privind pe inculpata D___ L____-C______, trimisă în judecată pentru infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 192 alin. 2 CP, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății în cauză (f. 17– dos. ______________/a1).
În cauză, numitul A___ A____ A_____ s-a constituit parte civilă prin înscrisurile depuse la dosar la data de 04.12.2019 cu suma de 300.000 euro reprezentând daune morale (f.37 – dos. instanță) iar prin înscrisurile depuse la dosar la data de 17.01.2020, constituirea de parte civilă a fost precizată în sensul în care se solicită suma de 900.000 euro reprezentând daune morale și suma de 10.000 lei daune materiale (f.57-59 – dos. instanță).
În faza cercetării judecătorești a fost încuviințată proba cu înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală și proba testimonială cu martorii propuși prin rechizitoriu K_____ K______-E_____, I____ I_____-A________, Q____ Q_____, G_____ G_________ G______, H_________ H______, M____ M______-E____, Boboiciov Zoranca, Ș_____ D______ și H____ S_______.
La termenul de judecată din 14.01.2021 au fost audiați martorii I____ I_____-A________ (f. 129 – 130 – dos. instanță), Mihart Constanti C______ (f. 131 – 132 dos. instanță), K_____ K______-E_____ (f. 133 dos. instanță) și M____ M______ M____ (f. 138 dos. instanță), declarațiile scrise ale acestora, luate sub jurământ fiind consemnate și atașate la dosar în file separate.
La termenul de judecată din 21.01.2021 au fost audiați martorii H_________ H______ (f. 163 – dos. instanță),Q____ Q_____ (f.164-dos. instanță), H____ S_______ (f.165 – dos. instanță) și Boboiciov Zoranca (f.166-dos.instanță) declarațiile scrise ale acestora, luate sub jurământ fiind consemnate și atașate la dosar în file separate.
La termenul de judecată din 21.01.2021 s-a constatat imposibilitatea audierii martorului Ș_____ D______ ca urmare a stabilirii acesteia în Germania, fără a se putea preciza o dată a unei eventuale reveniri în România.
La termenul de judecată din 28.01.2021 au fost audiați martorii încuviințați în dovedirea laturii civile, P______ (fostă Huniadi) M______-Saniela și P______ C_____ declarațiile scrise ale acestora, luate sub jurământ fiind consemnate și atașate la dosar în file separate (f. 168, 169 – dos. instanță).
La termenul de judecată din 28.01.2021, în temeiul art. 181 CPP, instanța a respins probele solicitate a fi administrate de inculpată prin avocat ales constând în: a) efectuarea unei noi expertize medico-legale așa cum s-a solicitat la termenul de judecată din 05.02.2019, apreciind proba ca nefiind concludentă și utilă soluționării cauzei, motivat prin aceea că, atât raportul de expertiza medico-legală nr. 2237/A1/11.10.2017, cât și raportul de primă expertiză medico-legală pe baza actelor medicale supliment REML nr. 2237/A1/11.10.2017, sunt clare și nu există vreo contradicție între conținutul acestora și concluziile finale; b) efectuarea unei noi expertize medico-legale constând în efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la uterul și placentei defunctei Barbulă R_____ având ca obiective 1. stabilirea existenței sau inexistenței placentei praevia și a tipului de placentă praevia; 2. dacă uterul prezintă și alte tranșe (tăieturi) în afară de cea aplicată pentru extragerea fătului; 3. dacă în cursul operației de cezariană chirurgul are câmp de lucru în spatele uterului, și dacă da, dacă operațiunea chirurgului în acea zonă este cu obiecte metalice sau tăietoare, ca nefiind concludentă și utilă soluționării cauzei, raportat la materialul probator administrat în cauză; c) audierea în calitate de martor a Prof. Dr. M_____ C_____ apreciind proba ca nefiind concludentă și utilă soluționării cauzei, motivat prin aceea că din probatoriul administrat în cauză, respectiv din declarațiile medicilor chirurgi audiați nemijlocit în calitate de martori precum și din raportul de expertiză medico-legală și suplimentul la raport, rezultă efectiv aspecte legate de intervențiile chirurgicale efectuate victimei Barbulă R_____.
La același termen de judecată instanța, în temeiul 100 CPP raportat la art. 97 alin.2 lit. a) CPP, a încuviințat proba constând în audierea inculpatei.
La termenul de judecată din 04.02.2021, inculpata în prezența avocatului său ales R___ M__ din cadrul Baroului A___, cu împuternicire avocațială aflată la dosar, a învederat instanței că înțelege să renunțe la proba constând în audierea sa.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
A. Starea de fapt reținută în rechizitoriu: Inculpata D___ C______ – L____, în calitate de medic specialist obstetrică – ginecologie din cadrul Spitalului Orășenesc D___, în cazul pacientei B_______ R_____, în cadrul manevrelor medicale efectuate nu a diagnosticat placenta praevia preoperator, nu a respectat reglementările legale cuprinse în protocoalele și ghidurile de bune practici medicale aflate în vigoare la data efectuării intervenției chirurgicale și a depășit limitele competențelor medicale, H_______ H________ D___ nefiind acreditat pentru astfel de intervenții chirurgicale, producând, în urma operației de cezariană a pacientei B_______ R_____, decesul acesteia din urmă.
Situația de fapt astfel cum a fost reținută rezultă din următoarele mijloace de probă:
În declarația dată, numitul A___ A____ A_____, soțul pacientei decedate, acesta a arătat că în data de 01.02.2017 soția sa B_______ R_____ (căsătorită I___) a fost internată la H_______ H________ D___ cu biletul de trimitere eliberat de către medicul curant D___ C______ (ce a asigurat supravegherea sarcinii soției sale la M_______ M___ de la circa 2 sau 3 luni de sarcină) care i-a spus că trebuie să îi facă operație de cezariană întrucât nu poate naște natural. În ziua respectivă el nu a fost prezent, dar a doua zi, a vorbit cu doamna D___ C______ care i-a spus că soția sa este bine, îi va face operație de cezariană și totul va fi bine. Nu i-a spus vreun diagnostic. Din discuțiile purtate cu soția sa anterior operației, în 02.02.2017, aceasta i-a spus că inculpata D___ C______ îi explicase că are uterul lăsat în jos, că nu poate să nască natural, îi va face operație de cezariană, dar fără a-i explica dacă există riscuri sau dacă trebuie transferată la alt spital.
Martorul A___ A____ A_____ a precizat că soția sa a intrat în operație, iar el a rămas pe hol. Ulterior, a observat că doctorii erau panicați și alergau către sala de nașteri, auzindu-i pe aceștia că sunau la Timișoara pentru a le aduce sânge pentru operație. La un moment dat a venit inculpata D___ C______ după ce terminase operația, foarte speriată, și i-a spus că fetița este bine, i-a salvat viața soției sale, nu i-a scos uterul și vor putea avea copii. A mers în salon la soția sa, care era foarte slăbită și întreba de copil, apoi acesteia i s-a făcut rău, iar o asistentă i-a spus să părăsească salonul, au intervenit medicii și a fost reintrodusă în operație.
De asemenea, martorul a relatat în declarația dată și următoarele aspecte:
În timpul în care s-a aflat în spital și aștepta vești despre starea soției sale, a auzit-o pe dr. K_____ K______, managerul spitalului, în jurul orei 14:00-15:00, vorbind la telefon să îi fie transmis sânge întrucât nu au sânge deloc. De asemenea, a auzit cum unul dintre medici afirma către alți medici că D___ C______ s-a apucat să opereze fără să asigure rezervă de sânge și că nu trebuia să realizeze respectiva operație la D___. Operația a durat mai multe ore, iar la sfârșit nu a fost lăsat inițial să _____________________ se afla soția sa. Anterior a auzit când a fost solicitată o ambulanță pentru a o duce la Timișoara pe soția sa, iar apoi când s-a sunat la Timișoara ca sângele să nu mai fie adus la D___ ci să fie dus la Spitalul Județean.
Când a intrat în salon la soția sa aceasta nu putea comunica bine, îi spunea că o durea spatele și avea dureri, moment în care inculpata D___ C______ i-a spus că a scos uterul soției sale, că nu a avut altă șansă, însă fără a-i spune ce diagnostic a avut aceasta.
Ulterior, soția sa a fost dusă la Timișoara, iar înainte de a urca în ambulanță unul dintre medicii de la M_______ M___ se plângea că trebuie să o ventileze mecanic pe aceasta.
Când numitul A___ A____ A_____ a ajuns la Timișoara, soția sa era în operație. Când s-a terminat, au venit la el doi medici ce i-au spus că i-au sudat niște vene, sângele îi era vărsat în corp, soția sa ar fi putut să nască natural și nu trebuia efectuată operația de cezariană în modul în care s-a făcut. I-au explicat că soția sa avea placentă praevia și i-au mai explicat că în timpul extracției uterului i-a fost secționată artera principală de la piciorul drept, iar vena principală care venea din corp pe picior a rămas liberă, de aceea scurgându-i-se sângele în corp.
În dimineața zilei de 03.02.2017 soția sa a decedat.
După ce a înmormântat-o, numitul A___ A____ A_____ a arătat că a fost la M_______ M___ unde era internată fetița și a fost chemat de inculpata D___ C______ care dorea să îi ofere o explicație. La conversație a fost prezent și un avocat însă inculpata care era însă foarte nervoasă, nu i-a dat nicio explicație, din contră a țipat la acesta.
Ulterior, cu ocazia prezenței sale la M_______ M___, a fost chemat de managerul spitalului, dr. K_____ K______, care i-a spus că soția sa a avut placentă praevia, aspect pe care ei nu l-au aflat decât în timpul operației, că operația nu trebuia efectuată în M_______ M___, trebuiau anunțați și alți medici specialiști, trebuia asigurat necesarul de sânge pentru operație, că inculpata D___ C______ a chemat în timpul operației un alt medic care i-a spus să scoată uterul pentru a avea șanse de viață, dar și că aceasta a scos afară din operație pe unul dintre medici care i-a spus să scoată uterul.
Cu aceeași ocazie I___ P______ R_____ a aflat că M_______ M___ este de rang IV și nu poate asigura o asemenea intervenție chirurgicală, că medicul D___ C______ a decis de una singură să facă operația, neanunțând despre riscurile implicate raportat la diagnosticul soției sale, despre existența placentei praevia și nici nu a asigurat sângele necesar, concluzia fiind că aceasta a greșit în acel caz. De asemenea, i s-a spus că doar o asistentă a cunoscut că soția sa are placentă praevia, căreia îi spusese inculpata anterior acest aspect.
În cauză, din declarațiile cadrelor medicale din cadrul Spitalului Orășenesc D___, inclusiv managerul spitalului, respectiv dr. K_____ K______-E_____, au reieșit următoarele aspecte:
Martora K_____ K______-E_____ a declarat că nu a avut cunoștință despre internarea numitei B_______ R_____, Dr. D___ C______, a cărei pacientă era, internând-o pe aceasta în data de 01.02.2017, pe Secția de Obstretică Ginecologie.
Martora nu a efectuat consult preoperator la pacientă întrucât nu i-a fost solicitat și a menționat și că nu poate interfera asupra codificării procedurilor din foile de observație și nici asupra respectării diagnosticelor de internare, aceste atribuții revenind medicului curant și directorului medical.
Dr. K_____ K______ a aflat în data de 02.02.2017 despre faptul că dr. D___ C______ efectuează o operație de cezariană cu placentă praevia, de la dr. I____ I_____ care a intrat în birou și i-a solicitat imperativ să vină la blocul operator și să-i impună doamnei dr. D___ C______ să practice histerectomia totală așa cum prevede codul de management al placentei praevia, emis de Ministerul Sănătății și prelucrat în cadrul Secției de Ginecologie încă din anul 2014. De asemenea, i-a cerut ca, în numele lui, să solicite Centrului de Transfuzii Timișoara patru pungi de sânge în regim de urgență, în spital ajungând doar două pungi.
Coborând ulterior în blocul operator, unde se aflau dr. D___ C______ și chirurgii Dr. Q____ Q_____ și dr. G_____ G______, la întrebarea sa despre caz, i s-a spus că se încearcă efectuarea unei hemostaze, conservând uterul, pe considerentul că pacienta era tânără, deși Dr. Korom se opunea, acesta solicitând respectarea protocolului de praevia, respectiv histerectomie.
Martora a precizat că nu a făcut recomandări chirurgicale și nici nu a intervenit practic în actul medical al colegilor săi, neavând competența necesară însă și-a rugat colegii să fie atenți și să practice histerectomia, dacă omiterea ei punea viața pacientei în pericol, mai ales că exista consimțământul scris, luat anterior operației, iar pacienta, care era anesteziată parțial și era conștientă, a fost de acord cu histerectomia.
Ulterior, după transferarea pacientei în salon, în jurul acesteia fiind dr. D___ C______, dr. Q____ Q_____ și dr. G_____ G______, martora a arătat că a sesizat îngrijorarea de pe fețele acestora și a auzit-o pe dr. D___ C______ spunând că pacienta sângerează. Martora a solicitat date despre funcțiile vitale de la medicul anestezist și a constatat ea însăși starea gravă a pacientei după saturația de oxigen și tensiunea arterială. Dr. I____ I_____, medicul anestezist, i-a spus că tensiunea este pe suport medicamentos, inotrop pozitiv, în caz contrar s-ar prăbuși. Martora a avertizat întreaga echipă că starea pacientei este instabilă și că trebuie reintervenit de urgență pentru oprirea hemoragiei și a mobilizat tot personalul din spital, astfel încât blocul operator a fost apt pentru reintervenție în circa opt minute, dar dr. D___ C______, medicul curant în ale cărui atribuții stătea decizia de reintervenție a ezitat inițial, motiv pentru care pacienta B_______ R_____ a fost reintrodusă în blocul operator la aproximativ o oră și aproximativ 10 minute de la scoaterea din prima operație.
Cea de-a doua operație a fost efectuată de către dr. Q____ Q_____, dr. G_____ G______ și intermitent dr. D___ C______ (aceasta părăsind operația de câteva ori, invocând stări de leșin). Pe toată durata intervenției pacienta a fost instabilă hemodinamic, cu tensiuni și puls nedecelabile în periferie, având doar puls central la carotidă. Au existat momente repetate în care medicul anestezist l-a avertizat pe dr. Mihart despre iminența unui stop cardiac, suportul inotrop fiind suplimentat drastic de către medicul anestezist.
Ulterior, la sugestia martorei, pentru o mai bună monitorizare a pacientei, s-au efectuat demersurile în vederea transferării acesteia cu ambulanța la Spitalul Județean Timișoara. A fost solicitată ambulanța care a ajuns la aproximativ o oră de la solicitare. În acest interval, starea clinică a pacientei s-a deteriorat grav, existând iminența unui stop respirator, motiv pentru care a fost intubată și ventilată mecanic pe balon, astfel fiind preluată de ambulanță.
Dr. K_____ K______-E_____ a arătat că având în vedere evoluția nefericită a cazului, în data de 08.03.2017 la M_______ M___ s-a întrunit comisia pentru analiza profesională a cauzelor deceselor și monitorizarea indicatorilor mortalității materne, perinatale și infantile, fiind întocmit procesul verbal cu nr. 939/08.03.2017 în care sunt descrise procedurile medicale interne încălcate de către Dr. D___ C______ pe care aceasta le cunoștea, dintre care și cea referitoare la faptul că în spitale de grad IV, cum este cazul Spitalului D___, este interzisă efectuarea de cezariană pentru placentă praevia, așa cum este specificat în Ordinului Ministerului Sănătății nr. 910/2002.
Martora a apreciat că în cazul pacientei B_______ R_____ acesta trebuia redirecționat de urgență către Clinica O_______, în vederea efectuării operației de cezariană, odată luată decizia de efectuare a intervenției la M_______ M___, contrară Ordinului 910/2002, trebuia asigurat stocul de sânge cu o zi înainte, conform procedurii de hemovigilență și trebuia respectată tehnica chirurgicală care prevede ligatura uterinelor, și histerectomia de urgență, imediat ulterioară extracției fetală.
În declarația dată, medicul anestezist, dr. I____ I_____-A________, a relatat următoarele aspecte:
Dr. D___ C______ nu i-a spus că pacienta B_______ R_____ are placenta praevia, doar l-a informat că are de efectuat două operații de cezariană. El a văzut-o pe pacienta B_______ R_____ în dimineața zilei de 02.02.2017, a discutat cu aceasta despre anestezie și a făcut anamneza specifică consultului preanestezic, dar pe foaia de observație nu a observat decât diagnosticul de sarcină la termen, fără a observa sau decela pe foaie că există specificația de placentă praevia.
A intrat în sala de operație în calitatea sa de medic anestezist, iar după efectuarea inciziei dr. D___ C______ l-a informat că pacienta are placenta praevia. I-a reproșat acesteia faptul că nu l-a informat anterior intervenției chirurgicale cu privire la acest aspect, dr. D___ răspunzându-i că „nu este prima praevia la D___”.
Intervenția chirurgicală de cezariană s-a prelungit mult, iar dr. D___ C______ i-a spus că sunt puține probleme cu hemostaza (oprirea hemoragiei), iar pacienta era conștientă, cooperantă, echilibrată hemodinamic. Dr. D___ C______ a solicitat și sprijinul medicilor chirurgi dr. Q____ Q_____ și dr. G_____ G______ (când aceștia au intrat în sală de acolo a plecat dr. M_______ Vidosav) care au intrat in operație și încercau să o ajute pe dr. D___ să încheie operația. În calitatea sa de medic anestezist avea rolul de monitorizarea pacientei și a constatat că pacienta a pierdut foarte mult sânge, 2-3 litri, și prezenta hipotensiune și tahicardie, astfel că a început procedura de reechilibrare hemodinamică și a solicitat echipei operatorii să efectueze histerectomie pentru oprirea sângerării. Medicii operatori au considerat însă că este suficientă o hemostază corespunzătoare, fără a efectua histerectomia totală.
La sfârșitul operației medicii au spus că au oprit sângerarea, iar pacienta a fost dusă în salon și era echilibrată. Au continuat să monitorizeze pacienta și după ce aceasta a fost transferată în salon și, observând că starea pacientei începe să se altereze, a solicitat medicului D___ C______ să o transfere către Spitalul Județean Timișoara sau să reintervină de urgență întrucât avea suspiciunea că hemostaza nu a fost efectuată în totalitate.
S-a reintervenit chirurgical la pacienta Barbula R_____ de către medicii Q____ Q_____, G_____ G______ și D___ C______ care au executat histerectomia totală. La un moment dat starea pacientei s-a alterat profund, nu mai avea tensiune (nemăsurabilă pe monitor), dar avea puls central, astfel că a efectuat manevre de reîncărcare volumică constând în administrarea de sânge, cristaloizi și vasopresoare pentru menținerea tensiunii arteriale și a perfuziei pentru organele vitale. I-a spus inclusiv dr. Mihart să se pregătească pentru o eventuală resuscitare cardiacă în cazul survenirii unui stop cardiac ca o consecință a hipotensiunii, dar pacientei i-a revenit tensiunea arterială. Operația s-a încheiat și pacienta a fost readusă în salon la chirurgie.
Dr. Korom a precizat că pacienta era echilibrată, conștientă, dar, pentru o mai bună monitorizare a acesteia, s-a decis transferul ei la Spitalul Județean Timișoara pe terapie intensivă întrucât la M_______ M___ există doar compartiment ATI și nu are secție de terapie intensivă permanentă.
După solicitarea transferului starea pacientei s-a înrăutățit vizibil, iar după o oră, la sosirea ambulanței, aceasta era dispneică, hipoxică, cianotică, astfel că a fost intubată. Pacienta a fost apoi transportată cu ambulanța la Spitalul Județean Timișoara unde ulterior a decedat.
În cauză a fost audiat în calitate de martor și medicul Q____ Q_____ – medic primar chirurgie generală, Specialist Urologie care a declarat că în data de 02.02.2017, în jurul orelor 12.00, a fost solicitat de către medicul D___ C______ să vină în sala de operație pentru efectuarea hemostazei pe tranșa de histerotomie care era deja suturată, dar cu sângerare persistentă. Acesta nu a cunoscut dinainte cazul pacientei Barabula R_____.
Martorul Q____ Q_____ în declarația dată a precizat următoarele aspecte:
Când a intrat în sala de operație (moment în care dr. H_________ H______ s-a retras din blocul operator) a constatat că pacienta Barabula R_____ fusese supusă unei intervenții de cezariană, atunci aflând că aceasta a avut placentă praevia și că extragerea fătului s-a făcut transplacentar, fapt ce a accentuat sângerarea, care estimativ s-a ridicat la peste 2.5 litri de sânge.
Împreună cu medicul Dr. D___ C______ au desfăcut sutura de histerorafie (cusătura) prin buzele căreia sângera abundent, s-a explorat cavitatea uterină și s-a făcut o nouă histerorafie cu hemostază aparent realizată momentan (hemoragie oprită) din tranșa uterină. F____ și placenta fuseseră extrase anterior intrării sale în sala de operație.
Ulterior pacienta a fost transferată în salonul ATI chirurgie pentru o supraveghere mai atentă de către medicul de gardă Dr. G_____ G______. Starea bolnavei s-a agravat (tensiune arterială în scădere și cu sângerare abundentă prin incizia cutanată), motiv pentru care a fost readusă în blocul operator pentru efectuarea de histerectomie totală (scoaterea uterului în totalitate). Cu această ocazie s-a constatat că pacienta prezenta sângerare difuză și hematoame voluminoase în parametre și retroperitoneal.
Ulterior, pacienta a fost transportată în salon unde i s-a administrat sânge și soluții hidrosaline și glucoză precum și dopamină și adrenalină pentru susținerea funcției cardiace.
Martorul a părăsit apoi spitalul, aflând ulterior starea pacientei s-a agravat, motiv pentru care s-a luat decizia transferării la Spitalul Județean Timișoara, unde, a doua zi, a decedat.
Martorul a mai arătat că atunci când a intrat în operația de efectuarea hemostazei a aflat că Dr. D___ C______ nu a anunțat medicul anestezist și pe doctorul H_________ H______ despre faptul că pacienta prezintă sarcină cu placentă praevia, iar H_______ H________ D___ nu are competența efectuării de operații de cezariană cu placenta praevia.
În declarația dată în calitate de martor, dr. H_________ H______ – medic primar obstretică-ginecologie, director Medical, a expus următoarele aspecte:
Nu a avut cunoștință despre internarea pacientei B_______ R_____, care era pacienta medicului D___ C______, aflând de caz doar în ziua de 02.02.2017 înainte de intrarea în operație, în timp ce era în blocul operator și se pregătea pentru intervenția chirurgicală de cezariană, moment în care dr. D___ C______ i-a prezentat cazul ca fiind o așezare transversală a fătului, fără însă a preciza că pacienta ar avea placentă praevia în nici un moment.
S-a intrat în operație, medicul anestezist a făcut anestezie peridurală, pacienta fiind conștientă și comunicativă, iar când medicul a făcut incizia pe uter s-a constatat că pacienta are placenta praevia centrală, moment în care medicul D___ C______ a exclamat de mirare că placenta este praevia.
Martorul a explicat că placenta praevia este de fapt o așezare a placentei înaintea fătului astfel că fătul nu se poate naște pe cale naturală întrucât orificiul este blocat. În acest caz placenta era praevia centrală, fătul era așezat transversal și după incizia făcută pe uter s-a reușit extragerea fătului, care era de sex feminin, fiind predat medicului dr. M____ M______ ce era de față.
După extragerea fătului, medicul D___ C______ a extras manual placenta și a făcut chiuretajul uterului. Nu a fost o sângerare masivă în momentul extragerii placentei, era o sângerare normală, iar după chiuretajul uterului acesta s-a strâns și s-a trecut la închiderea tranșei uterine. După câteva fire montate, a apărut o hemoragie, s-a trecut la oprirea acesteia, a părut că sângerarea se oprește, a fost închisă tranșa uterină în întregime, iar după câteva secunde a apărut hemoragia, moment în care martorul a sugerat medicului D___ C______ că hemoragia nu se va opri și că va trebui să efectueze o histerectomie totală de urgență și să scoată uterul din cavitate.
Doctor D___ C______ a refuzat însă această indicație medicală și i-a chemat pe doctorii chirurgi, respectiv pe dr. Q____ Q_____ și dr. G_____ G______, rugându-i să ______________ operație să efectueze histerectomie. Dr. G_____ G______ a observat că în vasul de aspirație erau în jur de 2 litri de lichid, sânge și lichid amniotic, și a solicitat anestezistului să-i administreze pacientei sânge, moment în care s-a constatat că dr. D___ C______ nu comandase sânge la Centrul de Transfuzie din Timișoara, motiv pentru care medicul anestezist a comandat el sânge.
Martorul a mai declarat că H_______ H________ D___ nu are acreditare medicală să efectueze acest fel de intervenție chirurgicală, toate cazurile de acest fel fiind trimise la Spitalul O_______ din Timișoara, instituție medicală de rang superior și cu care există un acord de colaborare.
În cauză a fost audiat în calitate de martor și dr. G_____ G_________-C______ care a declarat că a aflat despre cazul pacientei B_______ R_____ în data de 02.02.2017 de la infirmiera care fusese trimisă de dr. D___ C______ să îl cheme pe dr. Q____ Q_____ în sala de operații.
În declarația dată martorul a mai precizat următoarele aspecte:
În sala de operații a observat că dr. D___ C______, împreună cu dr. Mihailovic Vodisav operau o pacientă, dar și că era mult sânge în borcanul de aspirator, iar cei doi medici erau agitați. A întrebat ce se întâmplă, iar dr. D___ C______ a spus că pacienta sângerează din uter și nu știe de ce. Același lucru i l-a spus și lui dr. Q____ Q_____. Cel din urmă a decis să se pregătească să __________________________ pe margine nu se observa ce manevre medicale face dr. D___ C______, iar martorul s-a decis să facă același lucru. Atunci din sala de operații a plecat dr. Mihailovic Vodisav, dar nu a auzit ca cineva să îi fi cerut asta.
Acesta este momentul în care dr. D___ C______ i-a spus că pacienta are placentă praevia. A întrebat-o de ce a intrat în operație fără stoc de sânge pregătit, a primit răspuns, dar nu a înțeles ce i-a spus, iar aceasta părea panicată.
Martorul a examinat, împreună cu dr. Q____ Q_____, uterul pentru a descoperi cauza sângerării, au fost deschise firele de sutură, la inspecția cavității uterine se constata hemoragie activă din segmentul istmic, probabil subțiat, locul de inserție a placentei. Medicul anestezist a spus că pacienta devine instabilă hemodinamic, că a inițiat suportul izotrop pozitiv cu dopamină și a solicitat sânge de la Centrul de Transfuzii Timișoara.
Pacienta făcuse un hematom în parametrul stâng și s-a efectuat o histerectomie de necesitate, unde dr. D___ C______ a optat pentru păstrarea uterului, și refacerea tranșei de histerotomie, cu hemostază pe moment, aparent eficientă.
Ulterior, înainte de a fi transferată pacienta de pe masa de operație pe pat pacienta avea o sângerare prin vagin, aspect pe care l-a constatat când a băgat mâna să ridice pacienta. I-a spus aceasta lui dr. D___ C______, iar aceasta a optat pentru o toaletă vaginală și a afirmat că nu este o sângerare activă.
Pacienta a fost dusă în salon, fiind cu suport inotrop pozitiv, hipotensivă, tahicardică. În salon aceasta a mai prezentat un episod de sângerare vaginală, ocazie cu care s-a constatat exteriorizare de sânge proaspăt și printre firele de sutură de la piele. Ca urmare a acestui aspect și a informării medicului anestezist că pacienta nu răspunde favorabil la suportul inotrop pozitiv instituit, la aproximativ 50-60 minute de la ieșirea din operație s-a decis reintervenția. S-a discutat și posibilitatea unui transfer, dar starea pacientei nu permitea. Pacienta a fost reintrodusă în blocul operator, echipa operatorie fiind alcătuită din martor, dr. Q____ Q_____ și dr. D___ C______. La redeschiderea cavității peritoneale s-a constatat uter mărit de volum, aton, lichid sangvinolent în cavitatea peritoneală, hematoame în ambele parametre cu extensie în retriperitoneu și s-a efectuat histerectomia totală.
Ulterior, s-a constatat din spațiul pelvin drept o sângerare activă de tip arterial, moment în care s-a pus în discuție metoda de hemostază și s-a descoperit un vas sangvin deasupra sursei de sângerare pe care s-au aplicat două ligaturi și secțiune între ligaturi, bănuindu-se a fi artera iliacă internă dreaptă, cu hemostază eficientă.
În acest timp medicul anestezist l-a informat că starea pacientei este din ce în ce mai instabilă și să se pregătească să efectueze manevrele de resuscitare.
Dr. D___ C______ a spus că i se face rău, astfel că martorul a rugat-o pe infirmieră să-i dea un pahar cu apă.
S-a practicat toaleta cavității peritoneale și intervenția s-a finalizat. Ulterior, inițial starea pacientei a fost ușor favorabilă, având hemoglobina în jur de 8gr./dl, astfel că s-a decis transferul la Spitalul Județean Timișoara, dar până la sosirea ambulanței, circa o oră, starea acesteia s-a deteriorat, astfel că a fost intubată orotraheal și ventilată manual pe balon, astfel fiind urcată în ambulanță.
A vorbit la telefon cu doctorul care a reoperat-o pe pacientă la Timișoara, unde aceasta ar fi ajuns având hemoglobina în jur de 2 gr./dl, și unde s-a constatat hemoperitoneu masiv, aproximativ 2 – 2,5 litri din sângerare difuză din cavitatea peritoneală. Chirurgii de pe chirurgie vasculară ar fi efectuat reconstrucția vasului secționat anterior, artera iliacă comună dreapta.
Fiind audiată în calitate de martor dr. M____ M______-E____ – medic primar pediatru, aceasta a arătat că în data de 01.02.2017 era la serviciu când medicul D___ C______ i-a prezentat cazurile pentru a doua zi și a prezentat-o la două viitoare mame care erau deja internate. Aceasta i-a spus că a doua zi urma să facă două operații de cezariană, la unul din cazuri, respectiv la B_______ R_____, i-a spus că fătul este un făt mare în prezentație oblică, adică având capul orientat spre stânga, și este posibil să fie o placentă praevia, dar a spus că se mai uită ecografic în cursul serii și îi spune ulterior.
Ulterior, martora a precizat că nu a mai discutat cu dr. D___ C______, iar a doua zi în data de 02.02.2017 s-a deplasat la sala de operație. Dr. D___ C______ era medicul ginecolog principal, iar dr. Mihailovic era medicul ginecolog secundar. Nu a existat nicio discuție legată de caz, în prezența sa, medicul D___ a făcut incizia și a extras fătul, a secționat cordonul ombilical și i-a plasat fătul pe masa de nou născuți.
De aici martora a preluat copilul, l-a învelit și i l-a arătat mamei, care era conștientă și a zâmbit, ea a plecat cu copilul în compartimentul nou născuți. Copilul a fost plasat în incubator și s-a îngrijit în continuare de el, până la terminarea programului.
Martora a menționat că timpul petrecut de ea în sala de operație a fost redus, strict cât a preluat nou născutul, iar în acest interval de timp nu a existat nicio discuție între medici legat de cazul pacientei B_______, că aceasta ar avea placenta praevia, nu a văzut ca pacienta să sângereze mai mult ca în celelalte cazuri când a fost scos copilul și nu a asistat la extragerea placentei sau la manevrele medicale efectuate ulterior.
Martora Boboiciov Zoranca – asistent medical Terapie Intensivă (A.T.I.) a declarat că medicul D___ C______, în data de 01.02.2017, i-a spus că a doua zi urma să aibă 2 operații de cezariană, iar la una din cazuri adică la pacienta B_______, ar fi vorba de o cezariană la care fătul are o așezare transversă, fără a preciza date cu privire la placentă praevia.
A doua zi, împreună cu medicul Korom A_____ s-au deplasat la sala de operații unde a venit dr. D___ C______ cu pacienta B_______ R_____. Dr. I____ I_____ a purtat o discuție cu pacienta, a făcut consultul preanestezic și i-a administrat anestezia peridurală. Medicul D___ C______ nu a spus doctorului I____ I_____ că această pacientă ar avea placenta praevia, a spus doar că fătul este poziționat transvers. După aproximativ 20 minute de la anestezie au venit în sală medicul D___ C______ cu medicul Mihalovic Vidosav și a început operația de cezariană, medicul Dr. D___ C______ era medicul ginecolog principal care a făcut operația iar dr. H_________ H______ era al doilea medic care asista.
După ce s-a făcut incizia, s-a constat că pacienta avea placenta praevia, a fost scos fătul și predat medicului pediatru.
Martora a menționat de asemenea că în momentul în care dr. D___ a introdus mâna pentru a scoate copilul a spus „Asta-i placenta și nu copilul, cred că e praevia, cred că-i placentă acreta”, moment în care, medicii prezenți păreau surprinși iar dr. Korom s-a adresat dr. D___ C______ spunându-i acesteia „Ești nebună, asta nu trebuia să știm și noi” la care cea din urmă nu a avut replică.
În declarația dată, martora Boboiciov Zoranca a mai precizat următoarele aspecte:
Doctorul D___ C______ a scos placenta, a făcut chiuretajul uterului a început să coase uterul, moment în care infirmiera a observat că în borcanul de aspirație erau aproximativ 2 litri de sânge și i-a arătat doctorului Korom acest lucru. La întrebarea dr. Korom adresată dr. D___ C______ despre ce este în plagă și dacă este o sângerare masivă, dr. D___ a răspuns că este o hemoragie iar, la întrebarea referitoare la comanda de sânge, dr. D___ a spus că nu a comandat sânge, moment în care dr. Korom a părăsit sala de operații pentru a face demersuri în vederea comandării sângelui necesar.
Pacienta a început să aibă probleme cu tensiunea, iar, la indicația dr. Korom, martora a început administrarea de substanțe pentru menținerea tensiunii. Pacienta și-a revenit, iar tensiunea a devenit bună. Dr. I____ I_____ a sugerat medicului D___ C______ să facă histerectomie pentru a evita ulterioare complicații, dar dr. D___ C______ a fost ezitantă. Ulterior, dr. D___ a trimis-o pe infirmieră pe H____ S_______ să-l cheme pe chirurgul Q____ Q_____ pentru a o ajuta. Acesta a venit împreună cu Dr. G_____ G______, iar dr. D___ C______ le-a spus celor 2 chirurgi ce s-a întâmplat, că nu poate opri sângerarea, iar dr. Q____ Q_____ s-a echipat și a intrat în operație iar imediat dr. Mihailovic a părăsit sala de operație.
În timpul până să intre dr. Q____ Q_____ în operație, dr. D___ C______ a vorbit cu pacienta și a întrebat-o dacă ar fi de acord să-i facă histerectomie, i-a explicat că ar trebui să-i scoată uterul întrucât sângerează, iar pacienta a spus că este de acord.
S-a reușit stoparea hemoragiei și dr. D___ C______ a afirmat că închide plaga și o să vadă ce se întâmplă cu pacienta în următoarele 2 ore, după care pacienta a fost dusă la salon pe chirurgie. După circa 10-15 minute dr. D___ C______ l-a solicitat pe anestezist pe dr. Korom A_____ să vină în salon întrucât pacienta nu se simte bine.
Martora a mers și ea în salon, iar acolo s-a constatat că pacienta sângerează și s-a pus problema unei noi reintervenții. Dr. D___ C______ era indecisă, iar pacienta avea amețeli. Martora împreună cu dr. I____ I_____ monitorizau funcțiile vitale ale pacientei, care avea tensiunea mai mică, i-au fost administrate substanțe pentru menținerea tensiunii și s-a hotărât în final reintervenția chirurgicală pentru oprirea sângerării.
Pacienta a fost dusă din nou în sala de operație unde a fost resupusă intervenției chirurgicale de dr. Q____ Q_____, dr. G_____ G______ și dr. D___ C______. Pe parcursul operației pacientei i-a fost administrată o doză de sânge. Pacienta sângera, iar la un moment dat i-a căzut tensiunea și i-au fost administrate substanțe pentru menținerea funcțiilor vitale,
La finalizarea operației, medicii au spus că au stopat hemoragia și pacienta a fost transportată înapoi în salonul de chirurgie. Pacienta era trează, conștientă, dar la scurt timp a început să sângereze, iar dr. Korom a solicitat din nou sânge. S-a stabilit ca pacienta ca să fie transferată la Spitalul Județean Timișoara pe secția de Terapie Intensivă și dr. Korom a solicitat ambulanța de urgență. Până să ajungă ambulanța, aproximativ o oră, starea pacientei s-a înrăutățit, iar când a ajuns ambulanța aceasta a intrat în șoc i-a căzut brusc tensiunea, a fost ventilată mecanic și urcată în ambulanță.
La rândul său, martora Ș_____ D______, asistent medical Terapie Intesivă (A.T.I.) a arătat că a aflat despre cazul pacientei B_______ R_____ în data de 02.02.2017, aspect notat pe tabla din holul blocului operator. Înainte de operație a pregătit instrumentarul și masa de operație. La sosirea Dr. D___ C______, aceasta a spus că fătul este așezat în poziție transversă, fără a menționa că pacienta are placentă praevia.
În declarația dată, martora a mai relatat următoarele aspecte:
La momentul începerii operației, când dr. D___ C______ a făcut incizia, a afirmat că crede că este un caz de placentă praevia și a devenit agitată. Dr. I____ I_____ a fost surprins și a întrebat-o pe dr. D___ C______ de ce el nu știe despre acest lucru, dar martora nu cunoaște dacă inculpata a spus ceva sau nu.
Martora a observat că pacienta sângera mult, ea ținând încontinuu aspiratorul în uterul pacientei iar, la un moment dat dr. Korom i-a spus dr. D___ să îi scoată uterul pacientei întrucât așa este protocolul. Dr. D___ C______ i-a semnalat pacientei că este posibil să îi scoată uterul, pacienta afirmând verbal că este de acord.
Dr. D___ C______ a decis însă să închidă plaga și să aștepte două ore pentru a vedea ce se întâmplă. Dr. Korom a insistat ca dr. D___ să scoată uterul pacientei iar la un moment dat, acesta s-a uitat la aspirator și a văzut cantitatea de sânge pierdută, respectiv în jur de peste doi litri de sânge.
În acel moment dr. D___ C______ a solicitat infirmierei să îl cheme pe dr. Q____ Q_____, pacienta începând să aibă probleme cu tensiunea.
La sosirea dr. Q____ Q_____ și dr. G_____ G______, dr. D___ C______ le-a spus acestora că nu poate opri sângerarea și că pacienta sângerează printre cusături. Cei doi medici au intrat și ei în operație, iar dr. Mihailovic a părăsit sala.
Dr. D___ C______ și dr. Q____ Q_____ au reușit să oprească hemoragia, după care pacienta a fost dusă în salon, martora rămânând în sala de operație pentru a strânge instrumentarul, iar după aproximativ o oră a revenit dr. Korom și i-a spus să se pregătească de operație întrucât ________________ operație cu aceeași pacientă.
Martora a asigurat instrumentarul și în cea de-a doua operație, iar la un moment dat, lui dr. D___ C______ i s-a făcut rău.
În operație a fost un moment când pacienta nu mai avea tensiune, moment în care dr. Korom i-a spus dr. Mihart să se pregătească pentru resuscitare, dar, după ce i-au fost administrate anumite substanțe de către dr. Kolom, pacientei i-a revenit tensiunea.
Între timp a venit și doza de sânge comandată, care i-a fost administrată pacientei.
La finalul operației medicii au spus că au stopat hemoragia, iar pacienta a fost transportată înapoi în salon, trează și conștientă. Martora a rămas în sala de operație.
Martora H____ S_______, infirmier A.T.I., a arătat că în data de 02.02.2017 inculpata D___ C______ i-a spus că trebuie să efectueze operație de cezariană asupra pacientei B_______ R_____, menționând că are sarcină transversă. Ulterior, în sala de operație, dr. D___ C______ nu a menționat celorlalți medici că pacienta ar avea placentă praevia, ci doar că fătul are așezare transversă.
În timpul operației, martora a observat că există o sângerare mai abundentă, în borcanul aspirator strângându-se mult sânge. I-a arătat medicului anestezist, dr. I____ I_____, care a întrebat-o dacă este doar sânge sau și ser. I-a spus acestuia că este doar sânge, după care dr. Korom a întrebat-o pe dr. D___ C______ ce se întâmplă, de ce este așa mare sângerarea, cea din urmă răspunzându-i că nu știe. Dr. Korom i-a spus acesteia că dacă este placentă praevia să-i scoată pacientei uterul pentru a nu risca ca aceasta să decedeze. Martora menționează că își amintește că inculpata i-a spus să meargă să îl cheme în sala de operație pe dr. Q____ Q_____.
La momentul în care dr. Q____ Q_____ a venit în sala de operație împreună cu dr. G_____ G______, din sală a ieșit dr. H_________ H______, timp în care pacienta avea o sângerare abundentă, iar dr. D___ C______ părea panicată și agitată. Aceasta a fost ajutată de cei doi doctori sosiți să închidă operația, după care pacienta a fost transferată în salon.
Martora a menționat că dr. Q____ Q_____ i-a spus inculpatei dr. D___ C______ că trebuie să fie scos uterul întrucât se constatase că pacienta avea placentă praevia. De asemenea, același lucru i l-a spus și dr. I____ I_____, arătând că astfel este procedura, totodată reproșându-i inculpatei că nu a spus nimănui că pacienta are placentă praevia și nu trebuia ea să efectueze operația.
Ulterior, martora a fost anunțată să pregătească sala de operație întrucât se va reinterveni chirurgical la pacientă. La cea de-a doua operație s-a procedat la extragerea uterului.
Încă din timpul primei operații se făcuse o solicitare de sânge, în timpul celei de-a doua operații pacientei făcându-i-se și o perfuzie de sânge.
În cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale de necropsie, iar prin raportul medico-legal de necropsie nr. 87/A3/07.02.2017 s-a concluzionat că moartea numitei B_______ R_____ a fost de natură neviolentă și s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei histerectomii totale cu secțiune de arteră iliacă comună stângă, ca urmare a unei intervenții de cezariană cu atonie uterină și hemostază deficitară.
De asemenea, a fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la cauza decesului numitei B_______ R_____ (căsătorită I___) și vinovăția cadrului medical care s-a ocupat de tratamentul acestuia – doctor D___ C______ sau a vreunui alt cadru medical în acest caz.
Potrivit raportului de primă expertiză medico-legală întocmit de Institutul de Medicină Legală Timișoara cu nr.2237/A1/11.10.2017 și avizat de Comisia de Avizare și Control al Actelor Medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Timișoara cu nr.2237/14.02.2018 la capitolul concluzii se menționează că la data de 02.02.2017 s-a intervenit chirurgical pentru extragerea fătului (operație cezariană), ocazie cu care s-a secționat placenta, iar fătul a fost extras transplacentar. Ca urmare a fost declanșat mecanismul de coagulare intravasculară diseminată cu sângerări masive ce nu au putut fi controlate, dar și lezarea unui vas arterial important – artera iliacă comună. Datorită gravității hemoragiei, pacienta a intrat în șoc hemoragic și s-a produs decesul în 03.02.2017.
În raport se reține de asemenea că moartea numitei Barabula R_____ a fost de natură neviolentă și s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei operații cezariene cu secționarea placentei, hemostază deficitară și secționarea de arteră iliacă comună stângă, necesitând ulterior histerectomie totală și inserarea de grefon de Dacron între artera iliacă comună dreaptă artera iliacă externă dreaptă.”
În cuprinsul aceluiași raport de expertiză au fost exprimate răspunsuri la obiectivele stabilite prin ordonanța organelor de cercetare penală.
Ulterior, în cauză a fost dispusă efectuarea unui supliment de expertiză medico-legală la care au fost propuse obiective și de către dr. D___ C______ în calitate de suspectă.
În raportul de primă expertiză medico-legală întocmit de Institutul de Medicină Legală Timișoara cu nr. 3429/A1/27.12.2018, supliment la REML nr. 2237/A1/11.10.2017, avizat de Comisia de Avizare și Control al Actelor Medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Timișoara cu nr. 3429/20.02.2019 la capitolul concluzii sunt exprimate atât răspunsurile la obiectivele solicitate de suspectă precum și la obiectivele solicitate de organele de urmărire penală.
Ulterior a fost audiată în calitate de martor dr. C______ M____, expertul care a redactat REML nr. 2237/A1/11.10.2017 și suplimentul la acesta, arătând că în acest caz consideră că există legătură de cauzalitate directă între intervenția chirurgicală efectuată de către medicul D___ C______ și decesul victimei B_______ R_____. În acest caz practic medicul D___ C______ trebuia să efectueze sau să solicite efectuarea unei ecografii pentru stabilirea exactă a poziției fătului și a placentei. În cazul diagnosticării placentei praevia medicul era obligat să trimită pacienta la un spital de rang superior. Cu ocazia operației de cezariană din 02.02.2017 a fost secționată placenta și ca urmare a fost declanșat mecanismul de coagulare intravasculară diseminată cu sângerări masive care nu au mai putut fi controlate. Apreciază că tot în cadrul acestei intervenții chirurgicale s-a produs și lezarea arterei iliace comune. Datorită gravității hemoragiei, pacienta a intrat în șoc hemoragic și a decedat în data de 03.02.2017.
La dosarul cauzei a fost depus și raportul comisiei pentru analiza profesională a cauzelor deceselor și monitorizarea indicatorilor mortalității materne, perinatale și infantile privind procedura care a fost aplicată în cazul managementului cazului pacientei B_______ R_____ întocmit la nivelul Spitalului Orășenesc D___.
Acest raport specifică faptul că pacienta s-a prezentat la H_______ H________ D___ în data de 01.02.2017, ora 10:20, cu bilet de internare BTCIR _______, medic curant fiind dr. D___ C______. Diagnosticul de internare a fost GIII, PII, sarcină la termen, făt viu, prezentație transversă membrane intacte, restul diagnosticului fiind indescifrabil. Dr. D___ a afirmat că ultimele două cuvinte de pe diagnosticul de internare înseamnă placentă praevia.
În cuprinsul acestui raport se menționează și faptul că hemograma de la ora 12:44 arată hemoglobina 11g/dl. Totuși, după efectuarea primei operații, întrucât statusul hemodinamic al pacientei era instabil, s-a repetat hemograma care arăta hemoglobina 8,7g/l, moment în care s-a hotărât reintervenția de urgență.
S-a repetat o hemogramă la ieșirea din sala de operații a doua oară, la ora 17:21, care arată hemoglobina 8,3 g/dl, după administrarea celor două 2 unități de mer și 1 unitate de sânge integral. (buletinele de analize medicale sunt atașate, filele 28-33, vol. II up).
De asemenea, raportul mai menționează că Dr. D___ C______ a ignorat prevederile Ordinului nr. 910/2002 cu privire la limitele de competență ale maternității din H_______ H________ D___ care este încadrată ca maternitate de nivel IA. Acest ordin este înscris în Regulamentul de organizare și funcționare a spitalului, de care inculpata a luat la cunoștință prin semnare. Dr. D___ C______ a ignorat prevederile Ghidului Ministerului Sănătății nr. 19/revizia 0/2008 privind managementul placentei praevia, respectiv standardele 7,8 și 6.1.3.1, depus chiar de către aceasta la comisia de evaluare a ghidueiloe și protocoalelor terapeutice în ianuarie 2014, revizuit și prelucrat sub semnătură în 07.03.2015.
De asemenea, Dr. D___ C______ a încălcat prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a blocului operator (filele 123-126, vol. II up) elaborat de medicul coordonator de ________________________ și conform căruia avea obligația de a notifica blocul cu o zi înainte cu privire la tipul de intervenție ce urmează a fi efectuat și nevoile speciale privitoare la caz. Totodată, aceasta nu a efectuat preparativele procedurale privind asigurarea rezervei de sânge preoperatorii. Conform PO COD 11.02.01.12 privind cererea de sânge și componente sanguine de către secțiile clinice (filele 172-173, vol. II up) solicitarea trebuia făcută în scris de către medicul curant și adresată UTS care face la rândul său cererea către Centrul de Transfuzii T____, M_______ M___ fiind autorizat doar pentru administrare de sânge și derivate în regim de urgență, nedesfășurând activități de stocare.
În continuare, în cuprinsul raportului se menționează că Dr. D___ C______ nu a respectat recomandările de transfer al pacientei din ghidul M.S. 19/2008, deși exista timpul necesar pentru managementul transferului, iar rezultatul examinării ecografice lipsește din foaia de observație a pacientei.
De asemenea, la dosarul cauzei a fost depusă și o copie a Ordinului Ministrului Sănătății și Familiei nr. 910/19.11.2002 (filele 92-119, vol. II up), potrivit căruia „Îngrijirile femeilor gravide și a nou-născuților vor respecta principiul de regionalizare și transfer al cazurilor cu risc la un nivel superior de acordare a asistenței medicale de specialitate, în funcție de nivelul de competență al fiecărui nivel, asigurându-se astfel accesul tuturor gravidelor și nou-născuților la asistență medicală de specialitate cea mai potrivită cazului. Transferul gravidei-sau nou-născutului cu risc se va face întotdeauna în funcție de gravitatea cazului către acea unitate de nivel superior care are competențe pentru rezolvarea cazului și care este cea mai apropiată sau cea mai accesibilă în condițiile meteorologice date, indiferent de apartenența acestor unități la o regiune sau alte.”
De asemenea, în cuprinsul ordinului se menționează placenta praevia în rândul cazurilor considerate ca fiind risc obstetrical crescut și nu se poate interna pentru asistența nașterii în unități de nivel I.
Este atașat și Ghidului Ministerului Sănătății nr. 19/revizia 0/2008 privind managementul placentei praevia (filele 189-212, vol. II up), în cuprinsul căruia se specifică, în capitolul 5.2., ca standard, „în cazul suspiciunii clinice de placenta praevia, medicul trebuie să stabilească diagnosticul pozitiv pe baza examenului ecografic obstetrical.” De asemenea, în capitolul 6.2.2.1 privind operația de cezariană, se specifică, tot ca standard, „medicul trebuie să evite dilacerarea țesutului placentar”, cu argumentația că manevra poate agrava sângerarea la nivelul patului placentar, dar și „în cazul imposibilității asigurării hemostazei, medicul trebuie să efectueze manevre chirugicale adiționale particularizate pacientei (de la cele conservatoare până la histerectomia totală de hemostază)”. În cuprinsul anexei 2 la Ordin se specifică că standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid și trebuie urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepțiile fiind rare și greu de justificat.
Cu ocazia audierii sale în calitate de martor, dr. D___ C______-L____ a declarat că a lucrat la H_______ H________ D___ în calitate de medic specialist obstretică-ginecologie și a fost medicul care a urmărit pacienta B_______ R_____ în timpul sarcinii de la aproximativ 3 luni de sarcină. Pacienta a respectat indicațiile medicale, a efectuat tratament de susținere a sarcinii întrucât era o sarcină cu risc, respectiv pacienta avea o sarcină extrauterină în antecedente, însemnând că obținerea acestei sarcini a fost pe trompă unică chirurgical, fătul s-a poziționat în așezare transversă și placenta fiind praevia marginală. Această placentă praevia marginală înseamnă că placenta este poziționată înaintea fătului și exista oricând riscul de a pierde această sarcină prin sângerare.
În data de 01.02.2017 pacienta B_______ R_____ s-a prezentat la internare în H_______ H________ D___ la aproximativ ora 10.00, iar dr. D___ C______ a decis să interneze pacienta întrucât în data respectivă era de gardă și beneficia de o supraveghere atentă timp de 24 ore. Sarcina era clinic la termen, fătul era în așezare transversă, pacienta era pe trompă unică chirurgical și placenta praevia era marginală, mai exact o placentă jos inserată. Actul nașterii trebuia finalizat prin operație de cezariană întrucât nu putea naște natural.
Diagnosticul pus pacientei, respectiv G III, P II, înseamnă numărul de sarcini, adică G, și numărul de nașteri, adică P, următoarele notări din diagnostic fiind în ordinea medicală respectiv: clinic la termen, făt viu unic, așezare transversă, membrane intacte, bazin eutocic, GROC –gravidă cu risc obstretical crescut, sarcină extrauterină, placentă praevia, acesta fiind diagnosticul pe care ea l-a înscris în foaia de observație deschisă pacientei Barabula R_____ în data de 01.02.2017, cu o zi înainte de operație .
Dr. D___ C______ a menționat că diagnosticul a fost cunoscut de către toți medicii încă din data de 01.02.2017 când ea a internat pacienta, respectiv de către anestezist dr. I____ I_____, de către colegul său dr. Mihajlovic Vidoslav, care este și director medical al acestui spital, inclusiv de către dr. K_____ K______ care este managerul spitalului și care a fost cea care a efectuat consultul cardiologic preoperator la pacienta Barabula R_____, cât și de către medicul specialist pediatru dr. M____ M______.
Dr. D___ B______ B____ a arătat că ea nu a cunoscut faptul că M_______ M___ nu are acreditare medicală pentru efectuarea unei asemenea operații întrucât o dispoziție în acest sens i-a fost adresată și înmânată de către managerul spitalului dr. K_____ K______ abia în data de 24.02.2017, la 22 de zile de la caz, totodată ea mai efectuând operații de acest gen în care pacientele erau diagnosticate cu placentă praevia în H_______ H________ D___ înainte de cazul pacientei Barabula R_____ și nu i-a fost adus la cunoștință faptul că nu are voie să facă astfel de operații în acest spital.
Asigurarea necesarului de sânge pentru o asemenea operație nu era absolut necesară întrucât parametrii hemodinamici erau normali, hemoglobina cu valori 14 mg/dl fără nicio modificare, iar grupa de sânge și RH pacientei erau cunoscute de pe parcursul sarcinii.
A doua zi, în data de 02.02.2017 ora 10.50, dr. D___ C______ a efectuat operația de cezariană la pacienta Barabula R_____, în calitate de medic operator principal împreună cu dr. Mihajlovic Vidoslav- medic primar obstretică-ginecologie- medic operator secund în cazul de față, dr. I____ I_____- medic specialist anestezie și dr. S____ T_____- medic primar pediatrie, fiind scos copilul din prezentație pelvină, un făt viu, copil viabil. După excizia fătului transplacentar a constatat o sângerare de la nivelul segmentului inferior al tranșei de histerotomie (tăierea uterului pentru scoaterea copilului), a efectuat extracție manuală de placentă, dar sângerarea a continuat. În cazul respectiv fiind vorba de placentă praevia marginală era justificată o sângerare moderată, persistentă. S-a instituit o perfuzie ocitocică pentru contracția uterului în vederea opririi sângerării și i-a explicat pacientei, care era conștientă și se putea comunica cu ea, despre posibilitatea de extirpare a uterului, pacienta neexprimându-se în vreun fel.
A efectuat histerorafie (închiderea uterului), iar la verificarea hemostazei, după închidere a constatat o sângerare de la nivelul tranșei de histerotomie, astfel că a solicitat consult intraoperator, dr. Q____ Q_____ –medic primar chirurgie generală, acesta venind în sala de operație la solicitarea sa. Acesta a constatat starea de fapt și a îndrumat-o să încerce să facă hemostază (să oprească sângerarea prin fire izolate la nivelul tăieturii uterului). La rugămintea sa, dr. C____ a intrat ca medic operator, iar dr. Mihajlovic Vidoslav a părăsit sala de operații fără a cunoaște motivele.
Dr. D___ C______ împreună cu dr. Q____ Q_____ au decis refacerea tranșei de histerotomie, hemostaza fiind bună (s-a oprit sângerarea la nivelul tranșei de histerotomie) și închiderea operației, pacienta fiind conștientă, cooperantă, hemoglobină 11. Tot în sala de operație, la toaleta vaginală s-au exteriorizat aproximativ 200 ml de sânge, ultimul tampon fiind aparent curat.
Ulterior, după ieșirea din sala de operații care s-a realizat în jurul orelor 12.30-13.00, a monitorizat pacienta și a constatat atonia uterină (relaxarea uterului), fapt care nu era în parametrii normali în prezența medicilor dr. I____ I_____, dr. Q____ Q_____ și dr. Mihard C______ – medic specialist chirurgie generală și dr.K_____ K______ – managerul unității și medic primar medicină internă, iar în situația dată s-a decis reintrarea în blocul operator, toți medicii prezenți de față opinând că se impune reintrarea în blocul operator pentru efectuarea histerectomiei (scoaterea uterului).
S-a reintrat în blocul operator, în a doua operație, aproximativ pe la ora 15.00, echipa operatorie fiind formată din dr. Q____ Q_____ medic primar chirurgie generală-medic operator principal, dr. Mihard C______ medic specialist chirurgie generală- medic operator secund și care i-au sugerat să nu mai ________________ operație întrucât era epuizată fizic, dar întrucât era medicul curant al pacientei B_______ R_____ a decis participarea intraoperatorie ca fiind medic operator terț (a treia mână).
La deschiderea cavității peritoneale s-a constatat uterul colorat fără semne de ischemie (nu erau semne evidente de atonie uterină) și s-a decis histerectomie totală cu anexectomie bilaterală (scoaterea ovarelor), manevră chirurgicală ce a fost executată de către dr. Q____ Q_____ și dr. G_____ G______. Aceasta a afirmat că s-ar impune lăsare unui tub de dren pentru o monitorizare a unei posibile sângerări, dar cei doi medici au afirmat că nu este nevoie.
După finalizarea operației pacienta s-a trezit din anestezie, a fost transportată pe secția de chirurgie la orele 17.00, fiind conștientă și cooperantă, hemoglobină 8 mg/dl, însă starea clinică a pacientei s-a deteriorat necunoscându-se aparent cauza și s-a decis transferul spre Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara pentru monitorizare postoperatorie pe secția ATI solicitându-se ambulanță de către managerul spitalului.
După circa 1 oră a sosit ambulanța, iar în momentul sosirii ambulanței starea pacientei s-a deteriorat brusc, aceasta a devenit inconștientă, iar medicul anestezist a decis intubarea pacientei Barabula R_____.
A plecat împreună cu dr. Korom în urma ambulanței la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara unde pacienta a fost preluată de chirurgi și transferată direct în operație. Aceasta a vorbit telefonic cu medicul anestezist de gardă care a întrebat-o ce s-a secționat întrucât pacienta era cu șoc hemoragic, dar i-a spus că nu știe, ea nefiind medic operator principal. La deschiderea cavității peritoneale de către medicii din Timișoara s-a excizat o cantitate de trei litri de sânge. Aceștia au constatat că a fost secționată artera iliacă comună, secționare ce s-ar fi produs în timpul celei de-a intervenții chirurgicale, cea de histerectomie.
S-a efectuat bypass la artera secționată, dar pacienta Barabula R_____ a mai supraviețuit 24 ore, decedând în Spitalul Județean Timișoara.
Dr. D___ B______ B____ a mai arătat că crede dacă nu se efectua operația de histerectomie pacienta ar fi trăit, această operație de histerectomie trebuind efectuată la Timișoara și nu la Spitalul din D___ întrucât pacienta ar fi fost stabilă hemodinamic și era timp necesar de transfer cu ambulanța, iar operația de histerectomie secundar placentei praevia nu trebuia efectuată în Spitalul din D___. Aceasta consideră că nu este singura vinovată de acest caz nefericit, ci vinovați se fac atât H_______ H________ D___ cât și toți medicii implicați în actul medical.
Medicul D___ B______ B____ a declarat că pacienta B_______ R_____ a ajuns prea târziu în Spital la Timișoara și așa cum a aflat din Spitalul de Urgență din Timișoara aceasta a decedat datorită șocului hemoragic provocat de secționarea arterei iliace comune produsă în momentul celei de a doua intervenții chirurgicale, cea de histerectomie.
Cu ocazia unei a doua declarații, dr. D___ B______ B____ a arătat și că la examinarea clinică a pacientei în data de 01.02.2017 a decis neefectuarea tușeului vaginal din cauza poziționării placentei sub suspiciunea unei placente praevia. Nu i s-a creat suspiciunea unui caz care obliga transferat în condițiile în care a întâlnit cazuri mai grave, iar la poziționarea fătului în așezare transversă și placentă praevia marginală se impune intervenția chirurgicală de urgență, riscul vital fiind mai ales asupra fătului.
Extracția fătului prin cezariană s-a produs în condiții optime fără complicații, iar ulterior, în pasul 2 intraoperator, care a constituit o nouă urgență medicală, se impunea transferul pacientei.
Aceasta a mai arătat că intervalul orar de la terminarea operației de cezariană și până la încheierea pasului 2 de operație (histerectomia) a fost de trei ore, timp în care pacienta, potrivit actelor medicale, nu s-a degradat medical, valorile hemodinamice fiind constante.
Ulterior, fiind audiată în calitate de suspect, dr. D___ B______ B____ a declarat că a internat-o pe pacienta B_______ R_____ în regim de urgență în data de 01.02.2017, ora 09.00, în H_______ H________ D___ pentru o conduită terapeutică de specialitate.
Pacienta internată a urmat toate procedurile de internare, adică analize, (recoltarea probelor biologice) și consulturile interdisciplinare. Consultul preanestezic trebuia efectuat de către medicul anestezist dr. Korom cu 24 ore înaintea intervenției, obligatoriu și cu discernământ pentru intrarea în blocul operator. Altfel spus, medicul anestezist pe baza examinării pacientei avea dreptul și obligația să contraindice această intervenție chirurgicală (operație cezariană). La fel consultul interdisciplinar de medicină internă efectuat de dr. B_____ înaintea fiecărei intervenții chirurgicale, în calitate și de manager al Spitalului Orășenesc D___ putea contraindica internarea, menținerea internării și finalizarea actului medical în incinta acestui spital.
Diagnosticul de placenta praevia, conform foii de observație, a fost menționat ca ultim diagnostic la GROC pentru a justifica încadrarea în sistemul informațional al acestei foi de observație. Dacă era placentă praevia trebuia menționat ca prim diagnostic la GROC. Toate cezarienele efectuate anterior în H_______ H________ D___ erau încadrate ca placentă praevia.
La data internării aceasta nu mai era în funcția de șef de compartiment, deci decizia de internare și de conduită terapeutică trebuia supervizată sau preluată de medicul șef coordonator al compartimentului de obstetrică ginecologie.
În momentul histerotomiei (tăierea uterului), în timpul operației de cezariană, înaintea excizării fătului, fătul s-a scos din prezentație pelvină, nu transplacentar așa cum ar fi trebuit dacă era placenta praevia. După excizia fătului și extracția manuală a placentei s-a vizualizat o sângerare de la nivelul histerorafiei în partea stângă, s-a efectuat histerorafia, uterul fiind contractat, nu aton, așa cum a menționat anterior. A solicitat consult intraoperator, respectiv dr. Q____ Q_____, medic primar chirurgie generală, care a trecut operator principal și a decis refacerea tranșei de histerotomie și nu scoaterea uterului. Dr. Mihajlovic – medic primar obstetrică ginecologie a părăsit blocul operator. A discutat inclusiv cu pacienta B_______, conștientă, cooperantă în momentul respectiv, înaintea intrării în blocul operator a dr. C____ de posibilitatea de scoaterea uterului, în aceeași intervenție.
Terminarea operației cezariene și decizia de refacere a tranșei de histerotomie nu i-a aparținut acesteia și a fost efectuată de dr. C____.
La ieșirea din blocul operator pacienta era conștientă, cooperantă, iar la tamponamentul vaginal ultimul tampon era curat.
S-a luat decizia de transfer a pacientei pe compartimentul chirurgie de către dr. Mihart, dr. C____, dr. Korom pentru o monitorizare mai atentă, evolutivă, compartimentul respectiv având monitoare (aparatură de monitorizare a pacientei), aparaturi ce nu existau pe compartimentul de obstetrică ginecologie. În ora respectivă de temporizare a pacientei pe salonul de chirurgie erau prezenți majoritatea doctorilor din acel spital, adică dr. B_____, managerul unității și medic de gardă în ziua respectivă, dr. Mihart, medic specialist chirurgie, medic șef ________________________ compartiment chirurgie, medic de gardă în ziua respectivă, dr. Korom, medic specialist ATI, cât inculpata – medic specialist obstetrică ginecologie. A vizualizat pacienta, _________________________ contractat), plagă operatorie (pansament curat) și lohiometria (tușeu vaginal).
Decizia de a reintra în blocul operator a fost luată de ceilalți medici, dovadă stând faptul că aceasta a fost operator terț în a doua intervenție chirurgicală. Intrarea în a doua intervenție s-a produs cu următoarea echipă operatorie: Dr. Q____ Q_____ –medic operator principal, dr. Mihart –medic operator secund și dr. D___ –medic operator terț .
Intervenția a decurs cu pacienta sub anestezie generală (IOT) în blocul operator fiind prezent și dr. B_____ – managerul unității și multiple cadre medicale auxiliare. Histerotomia a decurs în parametrii fiziologici, hematoamele bilaterale nu trebuiau drenate. Intervenția chirurgicală a durat 2 ore și la finele intervenției inculpata a expus opinia amplasării unui tub de dren, dar nu s-a practicat, dr. Q____ Q_____ afirmând că nu este cazul și că pacienta este rezolvată chirurgical. A fost transportată din nou în serviciul chirurgie, conștientă cooperantă și temporizată încă 3 ore în H_______ H________ D___ până la decizia de transfer către Spitalul Județean Timișoara, decizie care s-a luat doar prin prisma faptului că medicul anestezist, dr. C____ și inculpata urmau cu toții să plece în concediu. Discuția cu serviciul ATI din cadrul Spitalului Județean Timișoara prin medicul șef ATI, dr. B______ a avut loc ca o discuție de prezentare a cazului, pacienta era stabilă și doar pentru a fi supravegheată și monitorizată mai atent.
Inculpata a specificat că a menționat aceste aspecte, respectiv nelăsarea tubului de dren, menținerea pacientei în spital încă 3 ore postoperator, prezentarea cazului la colegii din Spitalul Județean Timișoara ca fiind un caz rezolvat, ca fiind lipsite de profesionalism din partea colegilor săi, echipa operatorie care a desăvârșit a doua intervenție chirurgicală.
În calitate de inculpat dr. D___ C______-L____, în fază de urmărire penală, nu a mai dorit să facă declarații.
B. Constatările instanței referitoare la starea de fapt: Instanța a constatat că starea de fapt reținută în rechizitoriu este confirmată de probele administrate în cursul procesului penal. Raportat la starea de fapt, instanța a reluat prezentarea rezumativă a acesteia, cu referire la apărările făcute de inculpată în concluziile scrise.
În data de 01.02.2017 pacienta B_______ R_____ a fost internată în H_______ H________ D___ cu biletul de trimitere eliberat de medicul curant, D___ C______.
În dimineața zilei de 02.02.2017, pacienta B_______ R_____ este supusă unei operații de cezariană efectuate de inculpata D___ C______, ajutată de martorul M__________ Vidoslav. În sala de operație se mai aflau la începutul operației, martorii I____ I_____, medic anestezist, M____ M______, medic primar pediatru, Hujda S_______, Boboiciov Zoranca și Ș_____ D______, asistente medicale.
În cursul operației de cezariană efectuate de inculpata D___ C______ în calitate de medic ginecolog principal intervine un moment care, potrivi declarațiilor participanților la operație, generează animozitate. Potrivit declarației martorei Ș_____ D______, inculpata a făcut incizia după care a spus „cred că e placentă praevia”. Ulterior a băgat mâna în placentă și căuta cu mâna în placentă fără a găsi copilul, exclamând: „unde-i copilul, nu găsesc copilul” (f. 186, vol. I UP). Martora Boboiciov Zoranca declară despre un moment pe care îl „cataloghează ca fiind surpriză”, când s-a constatat că este vorba de placentă praevia, inculpata băgând mâna să scoată copilul și a spus: „Asta-i placenta și nu copilul, cred că e paevia, cred că-i placentă acreta”. Momentul îi surprinde pe medici, medicul anestezist I____ I_____ reproșându-i că nu i s-a spus acest aspect. Declarația este reluată în faza de judecată: „dr. D___ a tăiat uterul, moment în care a spus în sală că placenta este prima, nu copilul, afirmația doctoriței stârnind o stare de agitație în sala de operație” (f. 182, vol. I UP, f. 166 dosar instanță). Martora H____ S_______ relatează despre momentul în care medicul anestezist a constatat cantitatea mare de sânge din borcanul aspirator, moment în care a întrebat-o pe inculpată ce este în plagă, aceasta răspunzând: „nu știu, nu știu”. Același răspuns a fost dat de inculpată la întrebarea următoare a medicului anestezist dacă este placentă praevia. În faza de judecată, martora a reluat doar o parte din cele declarate în faza de urmărire penală susținând că nu a auzit discuții între medici în sala de operație, relatând doar întrebarea medicului anestezist adresată inculpatei: „E placentă praevia sau ce?” (f. 190, vol. I UP, f. 165 dosar instanță). Potrivit declarației medicului M__________ Vidosav în momentul în care inculpata a făcut incizia pe uter a constatat că pacienta are placentă praevia, moment în care inculpata a exclamat de mirare că placenta este praevia. Declarația a fost reluată în faza de judecată, martorul afirmând că în cursul operației a observat că nu este vorba de o așezare transversală a fătului, ci de o placentă praevia (f. 174, vol. I UP, f. 163 dosar instanță). Martorul I____ I_____, medic anestezist, a declarat că a aflat despre faptul că este placenta praevia în timpul primei operații, aspect relatat și în faza de judecată (f. 162, vol. I UP, f. 104, 129 dosar instanță).
Trebuie menționat faptul că anterior intervenției chirurgicale inculpata nu i-a informat pe ceilalți medici participanți la operația de cezariană, Mihailovic Radosav și I____ I_____ despre existența unei placente praevia. Cu o zi înaintea operației de cezariană, inculpata D___ C______ a avut o discuție cu medicul pediatru M____ M______ relatată de aceasta din urmă în declarațiile date. Astfel, în faza de urmărire penală martora a declarat că inculpata D___ C______ i-a spus că a doua zi urmează să facă două operații de cezariană, la unul din cazuri (la B_______ R_____) spunându-i că este un făt mare în prezentație oblică, având capul orientat spre stânga și „este posibil să fie o placentă praevia, dar a spus că se mai uită ecografic în cursul serii și îmi spune ulterior”. A doua zi nu a existat în prezența martorei nicio discuție despre caz (f. 178 – 179, vol. I UP). Declarația este reluată de martoră în faza de judecată (f. 138, dosar instanță).
S-a susținut în apărare că dovada existenței unei placente praevia este posibilă doar prin efectuarea unei expertize medico-legale. În condițiile în care probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, nu poate fi primită o asemenea apărare. Din probele administrate în cauză reiese că inculpata avea cel puțin suspiciunea existenței unei placente praevia, iar echipa operatorie a aflat despre existența acesteia abia după ce intervenția chirurgicală începuse, fiind secționat uterul în vederea extragerii fătului. Lipsa de comunicare a inculpatei cu celălalt medic ginecolog, M__________, și cu medicul anestezist Korom este indubitabilă. Instanța a menționat și aspectul din Biletul de externare/scrisoare medicală H_______ H________ D___ – Chirurgie generală, FO nr. 402, din care reiese că extracția fătului s-a efectuat transplacentar, transcriindu-se cele menționate olograf în protocolul operator (f. 82, respectiv f. 37, vol. I UP).
În cursul operației de cezariană, după extragerea fătului, intervine momentul în care, din cauză că sângerarea nu poate fi oprită, asistenta H____ S_______ este trimisă de inculpată ca să îl cheme pe medicul Q____ Q_____. Acesta sosește împreună cu medicul Mihart C____.
În continuarea intervenției chirurgicale se ia decizia neefectuării histerectomiei totale, pacienta este închisă și trimisă într-un salon al secției de chirurgie pentru a fi ținută sub observație, aspecte relatate pe larg în starea de fapt prezentată de acuzare, stare de fapt pe care instanța și-a însușit-o.
O altă teză susținută de apărare este aceea că moartea pacientei B_______ R_____ a intervenit în urma secționării arterei iliace în procedura histerectomiei.
Formularea este reluată din Raportul medico-legal de necropsie nr. 87/A3/07.02.2017 întocmit de Institutul de Medicină Legală Timișoara (f. 104, vol. I UP). Se impune o precizare importantă: concluzia de la punctul 2 al raportului are următoarea formulare: moartea „s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei histerectomii totale cu secțiune de arteră iliacă comună stângă, ca urmare a unei intervenții de cezariană cu atonie uterină și hemostază deficitară”.
Potrivit Raportului de primă expertiză medico-legală pe baza actelor medicale nr. 2237/A1/11.10.2017 întocmit de IML Timișoara decesul pacientei a fost cauzat de instalarea șocului hemoragic generat de următoarea succesiune: nediagnosticarea placentei praevia preoperator, incizia uterină efectuată chiar în zona placentei, extragerea extraplacentară a fătului, declanșarea sindromului de coagulare intravasculară diseminată prin lezarea placentei și lezarea arterei iliace comune stângi în timpul operației cezariene (f. 125, vol. I UP). Aceste concluzii sunt reluate și în suplimentul la expertiza menționată, înregistrat cu nr. 3429/A1/27.12.2018 la IML Timișoara (f. 145, vol. I UP).
Relevant pentru instanță este și următorul aspect: la ieșirea din operația de cezariană este prelevat sânge în vederea efectuării unor analize medicale. Potrivit Buletinului de analize medicale nr. _____, înregistrat la 02.02.2017, ora 12:37, recoltat la ora 12:44, pacienta B_______ R_____ avea hemoglobina 11,0 g/dl, iar hematocritul era 30,1% (f. 79, vol. I UP).
Degradarea ulterioară a stării pacientei reiese din declarațiile date de martori, dar, cu precădere din Buletinul de analize medicale nr. _____, înregistrat la 02.02.2017, ora 14:45, recoltat la ora 14:51 (minutul este ilizibil în copia de la dosar), potrivit cu care hemoglobina era 8,7 g/dl, în scădere, iar hematocritul era 21,6%, în scădere (f. 80, vol. I UP).
O altă teză susținută de apărare a fost aceea că, datorită poziționării anatomice, nu era posibilă lezarea arterei iliace în timpul operației de cezariană. Apărarea a fost deranjată de răspunsul cuprins în expertiza medico-legală conform căruia: „Se poate leza orice organ aflat în calea bisturiului, depinde de pregătirea profesională, de stăpânirea tehnicilor operatorii și de experiența medicului” (f. 147, vol. I UP).
Practic, răspunsul expertului arată că nu există o imposibilitate a lezării artei iliace în procedura cuprinsă în întrebare, concluzia că artera a fost lezată în prima operație, cea de cezariană, fiind explicată la pct. V. 5 din expertiză (f. 147, vol. I UP).
Concluzia care se impune este aceea că a existat o placentă praevia, că extragerea fătului s-a făcut extraplacentar, că existența placentei praevia nu a fost comunicată celorlalți medici din echipa operatorie. De asemenea, din ansamblul probator administrat reiese existența unei legături de cauzalitate între conduita (acțiunile) inculpatei și decesul victimei B_______ R_____.
Instanța a reținut că sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de ucidere din culpă, doctrina clasifică în următorul fel culpa medicală: a) culpă medicală propriu-zisă (erori de diagnostic, erori în controlul realizării actului medical, uitarea unor obiecte în corpul pacienților, prescrierea unui tratament eronat, lipsa unor indicații terapeutice, nerespectarea unor norme de igienă etc.); b) încălcarea obligației de informare; c) erori organizatorice (lipsa de coordonare a echipei medicale, erori de comunicare între membrii echipei medicale, delegarea unor atribuții în mod eronat, neorganizarea activității de supraveghere speciale a pacientului când starea acestuia o cere, folosirea de personal medical necalificat etc.).
În sens general, o conduită medicală este considerată culpabilă atunci când un medic într-un caz concret nu a avut conduita pe care știința medicală ar fi așteptat-o de la el. Acesta este motivul stabilirii unor standarde medicale pe care orice medic trebuie se le respecte în îndeplinirea actului medical.
Sub aspect subiectiv, reproșabilitatea, ca temei al răspunderii penale pentru o faptă de ucidere din culpă comisă de un medic, se analizează în funcție de obligația de competență științifică și eficacitatea normală în realizarea actului medical.
În cauza de față, inculpata a avut cel puțin bănuiala existenței unei sarcini cu placentă praevia la pacienta B_______ R_____. Aspectul reiese din declarația martorei M____ M______, menționată mai-sus. Această bănuială a medicului ginecolog ar fi trebui să ducă, în cazul unei conduite normale, la efectuarea unei ecografii. Conduita normală a medicului ginecolog ar fi fost aceea de a stabili diagnosticul pe baza unui examen ecografic obstetrical. Acesta este un „standard” cuprins în Ghidurile clinice pentru obstetrică și ginecologie, ghidul pentru placenta praevia la pct. 5 (f. 195, vol. II UP). Potrivit definițiilor date în ghid, „standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid și trebuie urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepțiile fiind rare și greu de justificat” (f. 210, vol. II UP).
Ori, această ecografie nu a fost efectuată. Neefectuarea ecografiei este o culpă medicală propriu-zisă care a declanșat întreaga ________ evenimente care au generat moartea victimei, evenimente care au avut loc cu participarea activă a inculpatei.
Inculpata a intrat în operația de cezariană cel puțin cu suspiciunea existenței placentei praevia pe care avea obligația de a o stabili prin examenul ecografic. Nu a comunicat membrilor echipei operatorii cel puțin suspiciunea sa, nu a asigurat stocul de sânge necesar pentru efectuarea unei intervenții chirurgicale cu un risc potențial foarte mare de hemoragie. În plus, o asemenea intervenție chirurgicală nici nu putea fi efectuată în H_______ H________ din D___, acesta nefiind abilitat să efectueze operații de cezariană cu placenta praevia.
Mai mult, inculpata ____________________ efectuează manevre chirurgicale care necesită intervenția de urgență a colegilor care încearcă să înlăture consecințele acțiunilor efectuate de inculpată descrise în expertiza medico-legală.
La aceste decizii eronate, se adaugă și aceea de a nu se proceda la efectuarea transferului pacientei la un spital de rang superior ulterior ieșirii din prima intervenție chirurgicală. Chiar dacă în acest caz s-ar putea aduce în discuție o culpă comună a întregii echipe medicale, pacienta B_______ R_____ a rămas pacienta dr. D___ C______, responsabilitatea transferului pacientei revenindu-i cu precădere.
Instanța, în lumina celor expuse mai sus, a constatat că elementele de fapt relevate prin probele administrate în cauză se coroborează între ele, conturând corespunzător starea de fapt reținută în sarcina inculpatei D___ C______-Liva.
În drept: Fapta inculpatei D___ C______-L____ care, în calitate de medic specialist obstetrică – ginecologie din cadrul Spitalului Orășenesc D___, în cazul pacientei B_______ R_____, în cadrul manevrelor medicale efectuate nu a diagnosticat placenta praevia preoperator, nu a respectat reglementările legale cuprinse în protocoalele și ghidurile de bune practici medicale aflate în vigoare la data efectuării intervenției chirurgicale și a depășit limitele competențelor medicale (H_______ H________ D___ nu este acreditat pentru astfel de intervenții chirurgicale), producând, în urma operației de cezariană a pacientei B_______ R_____, decesul acesteia din urmă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 2 CP.
La alegerea și individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunilor săvârșite și periculozitatea infractorului, în baza criteriilor generale de individualizare prevăzute în cuprinsul art. 74 CP, raportate la starea de fapt din prezenta cauză în, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Inculpata este medic specialist de obstetrică-ginecologie. În această calitate avea obligația de a acționa cu maximă diligență pentru tratarea pacientului avut în grijă. Atitudinea manifestată de inculpată în cursul procesului penal, indirect prin apărătorii ei, de a sugera că vina morții victimei s-a datorat culpei medicale a colegilor ei, dovedește o totală lipsă de considerație față de cei care au încercat în cursul zilei de 02.02.2017 să îi salveze. Aceeași lipsă de considerație a fost arătată, în primul rând, față de pacienta sa, B_______ R_____.
În cauza de față, vorbim despre acțiunile pe care un specialist trebuia să le facă pentru ca sarcina pacientei sale să fie dusă la bun sfârșit. Nivelul de educație al inculpatei presupunea stăpânirea unei profesii menite de a salva oameni.
O altă apărare a inculpatei, făcută prin avocații acesteia, aceea că toate cezarienele din spitalul din D___ erau decontate ca praevia nu dovedește afirmația că au avut loc nenumărate alte intervenții de cezariană cu placentă praevia. Dacă am presupune că cele spuse de inculpată sunt corecte, am avea doar dovada existenței unei nepăsări continue a inculpatei față de viața pacientelor sale.
Acestea sunt motivele pentru care instanța a aplicat inculpatei o pedeapsă de 3 ani închisoare.
Raportat la fapta săvârșită de inculpată, instanța a considerat că se impune aplicarea de pedepse complementare și accesorii. Fapta săvârșită este incompatibilă cu exercitarea drepturilor de ocupare a unor funcții publice, dar și de exercitare a profesiei în practicarea căreia, în mod direct, a săvârșit fapta. Neaplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. g) CP ar lipsi de eficiență pedeapsa principală aplicată, permițând inculpatei să practice însăși profesia a cărei practicare defectuoasă a dus la săvârșirea infracțiunii.
În consecință, în temeiul art. 67 alin. 1 CP, art. 66 alin. 1 lit. a), b) și g) CP, a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice; dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptului de a exercita profesia de medic specialist obstetrică-ginecologie pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare în condițiile art. 68 alin. 1 lit. b) CP.
În temeiul art. 65 alin. 1 CP, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin 1 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice), b) (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și g) (dreptul de a exercita profesia de medic specialist obstetrică-ginecologie) din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată, în condițiile art. 65 alin. 3 CP.
Raportându-se la criteriile art. 91 CP, instanța le-a considerat îndeplinite, astfel încât a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale de 3 ani de închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani, calculat conform art. 92 CP, ce începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În temeiul art. 93 alin. 1 CP, a impus inculpatei respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune T____, la datele fixate de acesta, b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa, c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) CP, a impus inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune T____ sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 CP, a impus inculpatei obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 90 de zile, la una dintre următoarele două instituții: Fundația „Timișoara 89” sau Inspectoratul Școlar Județean T____, în conformitate cu dispozițiile art. 404 alin. 2 CPP și ale art. 57 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
În baza art. 94 alin. 1 CP, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c) – e) se comunică Serviciului de Probațiune T____.
În baza art. 404 alin. 2 CPP, a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În temeiul art. 94 CP, a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre la rămânerea definitivă a acesteia Serviciului de Probațiune T____.
Latura civilă: A___ A____ A_____ s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală în declarația de persoană vătămată dată în ziua de 29.05.2017 (f. 95, vol. I UP). Potrivit declarației acesta s-a constituit parte civilă pentru suma de 300.000 de euro reprezentând daune morale.
Pentru termenul din data de 5.12.2019, persoana vătămată I___ P____-R_____ a solicitat obligarea în solidar a inculpatei și a părților responsabile civilmente la plata daunelor morale de 300.000 de euro. Acțiunea civilă este formulată de acesta în calitate de persoană vătămată și ca reprezentant legal al minorilor C___ C_____, D_______ D________ și E___ E___ (f. 37 dosar instanță).
Instanța a luat act de constituirea de parte civilă a lui A___ A____ A_____ cu suma de 300.000 de euro daune morale prin încheierea din 5.12.2019 (f. 50 dosar instanță). La același termen este adusă la cunoștință inculpatei învinuirea și încadrarea juridică a faptei, încuviințându-se administrarea probelor. Totodată, instanța a luat la cunoștință de exercitarea de către inculpată a dreptului la tăcere.
Pentru următorul termen de judecată este făcută o precizare de constituire parte civilă în care A___ A____ A_____ solicită 900.000 de euro daune morale și 10.000 de lei daune materiale (f. 57 – 59 dosar instanță).
Constituirea de parte civilă este formulată de către persoana vătămată A___ A____ A_____ în nume personal. Menționarea calității sale de reprezentant în constituirea de parte civilă pentru termenul din data de 5.12.2020 fără a preciza vreo pretenție pentru fiecare dintre copiii săi minori nu are valoare juridică. În plus, pentru minorul I___ S________ care avea peste 14 ani la data formulării pretențiilor, A___ A____ A_____ nici nu putea formula cerere, putând cel mult să asiste cererea personală a minorului.
Nu a putut fi primită nici obligarea în solidar a inculpatei cu părțile responsabile civilmente. Această cerere este tardivă, ea putând fi formulată în termen cel târziu în faza de cameră preliminară, conform art. 21 alin. 1 CPP, în sensul Deciziei Curții Constituționale nr. 257/2017.
Instanța a analizat doar despăgubirile civile solicitate cu titlu de daune morale. Acestea sunt singurele formulate în termen. Precizarea de constituire de parte civilă este ulterioară începerii cercetării judecătorești, pentru termenul din data de 23.01.2020, în condițiile în care instanța la termenul din data de 5.12.2019 începuse cercetarea judecătorească prin consemnarea refuzului inculpatei de a da declarație în procesul penal. Fiind depășit momentul constituirii de parte civilă, se putea face de partea civilă doar precizarea acțiunii civile. Or, acest lucru se putea face în limitele prevăzute de art. 20 alin. 5 CPP: îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul cererii de constituire de parte civilă; mărirea sau micșorarea întinderii pretențiilor; solicitarea reparării prejudiciului material prin plata unei despăgubiri bănești, dacă repararea în natură nu mai este posibilă. Ori, partea civilă alături de majorarea pretențiilor cu titlu de daune morale, de la 300.000 de euro la 900.000 de euro, lucru permis de art. 20 alin. 5 lit. b) CPP, solicită pretenții noi, anume daune materiale în cuantum de 10.000 de lei. Acest lucru contravine dispozițiilor art. 20 alin. 2 CPP care menționează că la constituirea de parte civilă se vor indica natura și întinderea pretențiilor. Constituirea de parte civilă indică natura pretenției – daune morale – și întinderea – 300.000 de euro, fără a menționa pretenții cu titlu de daune materiale. În consecință, nu mai puteau fi solicitate în temeiul art. 20 alin. 5 lit. b) decât majorări ale pretențiilor cerute cu titlu de daune morale, neputând fi cerute daune materiale care, în perspectiva art. 20 alin. 2 CPP apar ca fiind pretenții noi, nu măriri sau micșori ale pretențiilor legal formulate potrivit art. 20 alin. 2 CPP.
În consecință, instanța a luat în considerare pretențiile precizate de partea civilă constând în suma de 900.000 de euro cu titlu de daune morale.
Este indubitabil că persoana vătămată a suferit un prejudiciu moral constând în suferința produsă de moartea soției sale. Urmare a morții soției sale, persoana vătămată a rămas singurul întreținător al familiei sale compuse din trei copii minori la data faptei. Acesta aspect a îngreunat purtarea de grijă a copiilor, educarea, precum și supravegherea acestora, toate acestea presupunând un efort consistent mai mare din partea persoanei vătămate.
Considerând persoana vătămată îndreptățită să fie despăgubită pentru prejudiciul moral suferit, instanța a luat în considerare și că aceste daune morale trebuie să reprezinte o despăgubire proporțională cu prejudiciul suferit. Este greu de cuantificat prejudiciul moral suferit în urma decesului soției, dar, la stabilirea mărimii despăgubirilor trebuie să se țină cont ca acestea să nu contribuie la îmbogățirea fără just temei a persoanei vătămate. Acordând despăgubiri morale în cauza de față, instanța a considerat că este necesară micșorarea pretențiilor solicitate, suma de 50.000 de euro constituind o despăgubire echitabilă pentru prejudiciul moral suferit de persoana vătămată.
În consecință, luând în considerare cele menționate mai-sus, în temeiul art. 397 alin. 1 CPP, art. 25 CPP, raportat la art. 1357 și urm. Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A___ A____-R_____, și a obligat inculpata D___ C______-L____ la plata către partea civilă a sumei de 50.000 de euro, reprezentând daune morale.
A respins, în rest, pretențiile civile formulate de A___ A____-R_____.
În temeiul art. 397 alin. 1, art. 20 alin. 2 C.p.p., a respins acțiunea civilă formulată de A___ A____-R_____ în calitate de reprezentant legal al minorilor C___ C_____, D_______ D________ și E___ E___.
În temeiul art. 249 alin. 2 și 5 C.p.p., a menținut sechestrul asigurător dispus prin încheierea din data de 07.01.2021 pronunțată în dosarul nr. ______________/a2 al Judecătorie Timișoara, pe toate bunurile mobile și imobile, prezente sau viitoare, ale inculpatei D___ C______-L____, CNP _____________, până la concurența sumei de 50.000 de euro.
Împotriva sentinței penale nr. 668 din 18.02.2021, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr. ______________, au declarat apel, inculpata D___ B______ B____ și partea civilă A___ A____ A_____.
Inculpata D___ B______ B____, prin memoriu de apel a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 668/18.02.2021 și rejudecând cauza în fond pronunțarea unei noi soluții în cauză în sensul achitării pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 192 alin.(2) din Cod penal, în temeiul art. 17 alin.(2) raportat la art. 16 lit.c) din Codul de procedură penală.
În motivarea apelului inculpata a arăta că nici unul dintre martorii audiați în cauză nu dețin specialitatea necesară (obstetrică- ginecologie) pentru a-și spune părerea cu privire la existența sau inexistența unei placente praevia. În plus nici unul nu a văzut cu ochii săi placenta și uterul pentru ca măcar de principiu să le poată descrie. Singurul care afirmă că ar fi văzut placenta și uterul (lucru neadevărat) este dl dr. C____.
Așadar orice referire la existența placentei praevia venită din partea martorilor audiați în cauză trebuie sau ar trebui să se circumscrie singurei declarații profesionale date în cauză și anume aceea a managerului Spitalului D___ care în declarația dată a arătat nu are de unde să știe dacă placenta era sau nu praevia deoarece nu este de specialitate și în plus dorește să menționeze că nici până la această dată la spital nu a ajuns vreun document oficial – histopatologic care să confirme că s-au aflat în prezența placentei praevia.
Așadar orice altă probă nu poate să substituie proba constând în buletinul histopatologic (singura probă de specialitate), fie că se referă la declarații de martori sau păreri personale ale martorilor sau coinculpaților chit că sunt doctori, și acest lucru se aplică inclusiv la doctori de specialitatea obstetrică ginecologie.
Se mai arată că nu se poate reține în contra inculpatei nici alegații de genul: „…Din probele administrate în cauză reiese că inculpata avea cel puțin suspiciunea existenței unei placente praevia…” deoarece o asemenea reținere se poate face numai în cazul în care este deja dovedită existența placentei praevia iar inculpatul s-ar apăra că nu avea cum să știe de ea, atunci da ar fi interesantă o asemenea reținere prin care s-ar sublinia starea dubitativă a inculpatei cu urmarea firească că putea și trebuia să iasă din această stare dubitativă și să procedeze la mai multe investigații.
Din momentul în care inculpata l-a chemat pe dl dr. C____ deoarece pacienta sângera în plagă (adică sângera cusătura) nu altceva așa cum foarte bine încearcă să inducă ideea instanța de judecată, din acel moment operația cade în sarcina chirurgilor Q____ Q_____ și Miharț care decid, nu D___ C______, ei fiind cei care au preluat operația, că nu este caz de histerectomie, drept pentru care refac plaga (cusătura) și închid pacienta.
Din acest moment intervin contradicțiile, și anume, dl doctor C____ declară răspicat în fața instanței de judecată că acesta a văzut placenta și uterul, uitând să explice și cum a și făcut acest lucru, placenta fiind înlăturată și uterul fiind cusut, și că aceasta era o placentă praevia chiar acreta.
La data de 31.05.2017, în declarația doctorului Q____ Q_____ dată în fața organelor de urmărire penală ale I.P.J. T____ (filele 100-103) acesta, declară la fila 102 alin.3 că fătul și placenta fusese extrase înaintea intrării sale în operație.
De asemenea trebuie observat că, ca urmare a intrării în operația de cezariană chemat fiind de dr. D___ C______ ce nu reușea să oprească sângerarea în tranșă (tranșă = tăietura cusută) acesta a refăcut tranșa și a decis menținerea uterului, el fiind din momentul intrării în operație „șeful operației” fiind medic operator prim, dacă acesta a „văzut” că e placentă previa nu își explică cum nu a procedat imediat și fără vreo altă discuție la aplicarea histerectomiei totale a uterului cum a explicat el în sala de judecată că era obligatorie în caz de placentă previa. Este doctorul care a efectuat histerectomia totală a uterului ulterioară operației de cezariană, operație-secundă în care s-a lezat artera iliacă – motiv generator al decesului.
În continuarea intervenției chirurgicale se ia decizia neefectuării histerectomiei totale, pacienta este închisă și trimisă într-un salon al secției de chirurgie pentru a fi ținută sub observație, aspecte relatate pe larg în starea de fapt prezentată de acuzare, stare de fapt pe care, instanța și-a însușit-o.
Așadar din moment ce operația a fost preluată de medicii Q____ Q_____ și Miharț C____ rezultă că aceștia au decis refacerea tranșei și neefectuarea histerectomiei totale. Așa cum pe larg dl dr. Q____ Q_____ a explicat în instanță, acesta cunoștea protocolul în cazul placentei praevia ca fiind acela al histerectomiei totale, atunci cum este posibil ca acesta să decidă doar refacerea tranșei (cusăturii – căci de acolo sângera pacienta) și nu extragerea uterului. O explicație să fie aceea că nu ne găseam în prezența unei placente praevia.
Totodată, se arată că, de la bun început poate trebuia să sublinieze acest lucru – apărarea lor nu este în a da vina pe alți doctori colegi ai inculpatei, chiar dacă acest lucru îl sugerează judecătorul fondului, ci a demonstra pur și simplu că manevrele efectuate de inculpată nu au legătură cu decesul pacientei B_______ R_____. Dacă altcineva este vinovat în cauză, nu este de competența inculpatei de a-l descoperi și dovedi ci a altor organe judiciare, trebuie să dovedească exclusiv faptul că raportat la cauza morții activitatea doctorului D___ C______ nu are influență.
A doua apărare a inculpatei a fost aceea a faptului că, cauza morții este descrisă în actele medicale ca fiind cea a secționării arterei iliace în procedura histerectomiei.
O altă teză susținută de apărare este aceea că moartea pacientei B_______ R_____ a intervenit în urma secționării arterei iliace în procedura histerectomiei.
Formularea este reluată din Raportul medico-legal de necropsie nr. 87/A3/07.02.2017 întocmit de Institutul de Medicină Legală Timișoara (f. 104, vol. I UP). Se impune o precizare importantă: concluzia de la punctul 2 al raportului are următoarea formulare: moartea „s-a datorat șocului hemoragie consecutiv unei histerectomii totale cu secțiune de arteră iliacă comună stângă, ca urmare a unei intervenții de cezariană cu atonie uterină și hemostază deficitară”.
Se mai arată că, instanța de judecată consideră apărarea ca netemeinică folosind aceeași frază dar fără sintagma „secțiune de arteră iliacă stângă” folosind din fraza conținută în raportul de expertiză doar ceea ce „acuza” inculpata afirmând că decesul s-a produs datorită nediagnosticării pacientei praevia preoperator, a practicării inciziei chiar în zona placentei, extragerea placentară a fătului, declanșarea sindromului de coagulare intravasculară diseminată (CID n.n) și lezarea arterei iliace stângi, dar este imposibil în timpul operației cezariene.
Totodată, se arată că au înserat în concluziile scrise și niște planșe ale unei operații cezariene cu indicarea arterei iliace care nu poate fi atinsă sub nicio formă, deoarece se găsește în spatele uterului iar câmpul operator este exclusiv în partea din față a uterului, mâna chirurgului sau vreun instrument chirurgical nu poate ajunge în timpul operației de cezariană în acel loc sub nicio formă, prezentând (în fotocopii) modul de extragere a fătului, și cum din imagine se poate observa lesne așezarea posterioară a arterei în spetele uterului, fiind lipită de coloană și imposibil de lezat în cadrul unei operații de cezariană, incizia se face în limita dintre corpul uterin și colul uterin, adică în spațiul pelvin, artera iliacă comună având emergența fin aorta abdominală ( cavitatea abdominală – nu pelvină).
În plus solicită a se revedea documentele medicale ale SCJU Timișoara și ale Medicinei Legale, pentru a se vedea cam ce a reținut fiecare:
Cauza morții în conformitate cu Fișa decesului mamă prin cauză indirectă + Bilet ieșire din Spital Jud. Timișoara dr. Bistrean — Șoc hemoragie Ischemie acută membru inferior drept ligatură de arteră iliacă comună dreapta. Certificatul constatator al morții – șoc hemoragie consecutiv unei histerectomii totale cu secțiune de arteră iliacă comună stângă. Raport de primă expertiză medico- legală – șoc hemoragie consecutiv unei histerectomii totale cu secțiune de arteră iliacă comună stângă.
Așadar ori cineva a greșit ori au fost de fapt ambele artere iliace secționate – aceasta fiind cauza morții secționarea arterelor iliace și nu nediagnosticarea preoperator al placentei praevia.
Se mai arată că, într-o formă sau alta nici acum nu se știe cauza morții, secționarea arterei iliace stângi sau secționarea arterei iliace drepte, dar s-a dispus condamnarea doctorului D___ C______ în condițiile în care nu se cunoaște 100% sigur de cauza morții.
De asemenea se mai arată că nu doresc să sublinieze, tot felul de motive, cu care oricum instanța de apel este familiarizată având experiență în domeniu, dar nu-și explică de ce instanța de fond a refuzat atât de categoric a se efectua expertiza de specialitate înlocuind-o cu declarații de martori, dacă dorea într-adevăr să afle adevărul.
S-a mai arătat că nu există constatarea celor mai importante elemente, corpul delict, uterul și placenta care se afirmă că, oare unde apare că placenta este tăiată transversal, căci doar instanța de fond constată că, copilul a fost scos din uter transplacentar, adică prin placentă, oare, unde apare la analiza placentei și a uterului că placenta este praevia, unde apare că inserarea placentei în uter a fost de tip praevia sau accreta căci ei văd o placentă nesecționată transversal, un uter normal fără inserări joase a placentei, un uter fără urme de existență a sindromului de coagulare intravasculară diseminată (CID), unde apare că uterul este secționat pe ambele părți căci numai așa poți ajunge la arterele iliace în timpul operației de cezariană.
Placenta praevia sau accreta se observă cu ochiul liber, dar totuși medicul legist care a efectuat expertiza medico-legală nu le-a observat, și cu toate acestea el perorează pe nerespectarea protocolului în caz de placentă praevia, în momentul în care au depus obiecțiunile la raportul de expertiză, expertul a sesizat urgent că l-au prins, că a emis o concluzie exclusiv pe declarațiile de la dosar, în condițiile în care cu placenta și uterul în față acesta constată că ele nu prezintă nici măcar vreo urmă din cele ce tot el susținea în concluziile expertizei respectiv că placenta este praevia.
În continuare, au promovat cerere de lămuriri suplimentare la raportul de expertiză și la suplimentul la raportul de expertiză, dar prin ordonanța procurorului din data de 06.06.2019 cererea lor a fost respinsă pentru niște motive ce depășesc înțelegerea juridică a speței, ce să mai vorbească de înțelegerea tehnico-medicală a acesteia, totul fiind irelevant pentru procurorul de caz.
Nu a rămas doar la acest stadiu, ci cererea lor promovată în fața, instanței de judecată prin care solicitau efectuarea celei de-a doua expertize față de raportul de expertiză și suplimentul 1 Placenta Praevia are loc atunci când placenta unui bebeluș acoperă total sau parțial colul uterin al mamei, ar fi praevia nefiind expertizate ca să vadă dacă uterul prezintă două tăieturi atât pe partea exterioară cât și pe cea anterioară (acuza de secționare a arterelor în cadrul operației de cezariana) dacă uterul are locul de inserare a placentei sus, la mijloc, sau jos (acuza de placentă praevia) dacă placenta prezintă urme de tăiere (acuza de extragere a fătului transplacentar – prin placentă) dar judecătorul este lămurit din restul materialului probator, din declarațiile martorilor și expertiza în care fără echivoc expertul efectiv refuză să răspundă la cererile noastre ce au format suplimentul la expertiză.
În continuare se reține ca motiv de dovedire a culpei dr. D___ în producerea nefericitului deznodământ faptul că, în sens general, o conduită medicală este considerată culpabilă atunci când un medic într-un caz concret nu a avut conduita pe care știința medicală ar fi așteptat-o de la el. Acesta este motivul stabilirii unor standarde medicale pe care orice medic trebuie să le respecte în îndeplinirea actului medical.
Ori, această ecografie nu a fost efectuată. Neefectuarea ecografiei este o culpă medicală propriu – zisă care a declanșat întreaga ________ evenimente care au generat moartea victimei, evenimente care au avut loc cu participarea activă a inculpatei.
Conform protocolului „Placentă praevia” publicat pe site-ul ministerului Sănătății în vigoare și prelucrat în spitalele din România, suspiciunea de placentă praevia se poate naște în prezența următoarelor simptome:
Medicul trebuie să suspecteze clinic placenta praevia în următoarele cazuri, pacientă cu sângerare pe cale vaginală după 24 săptămâni de amenoree, neprovocată asociată cu: absența contracțiilor uterine dureroase; tonus uterin normal; prezentafie distocică; AF și BCF prezente, normale; condiții asociate: ruptura prematură de membrane; întârziere de creștere intrauterină; factori de risc materni (de ex. antecedente de placentă praevia) D___ în, prezența acestor simptome se recomandă medicului ginecolog să solicite examinarea ecografică, Ecografia obstetricală transvaginală, se recomandă medicului să indice examinarea ecografică transvaginală pentru diagnosticul placentei praevia.
Fișa gravidei nu reține nici unul din simptomele arătate măi sus pentru ca cineva să poată critica doctorul D___ că nu a dispus ca pacienta să își facă un Eco (ecografic) în vederea stabilirii cu certitudine a posibilității existenței placentei praevia., dar dacă medicul D___ i-ar fi indicat pacientei pe perioada conducerii sarcinii să își facă un control ecografic și aceasta nu și-ar fi făcut, ce era de făcut, nu ar fi putut să o oblige pe pacientă să își facă un examen eco. De asemenea mai arată că, până la apariția ecografului, cum nășteau femeile din această lume , tot în baza controalelor clinic obstetrical și a celui vaginal.
Sunt situații în care gravidele nu se prezintă pe perioada sarcinii la nici un control medical și care se prezintă direct la spital când încep durerile nașterii cum le diagnostichezi pe acelea de o eventuală praevia. Mai ai timp să o faci sau procedezi direct la asistarea nașterii dacă fătul este poziționat corect sau la cezariană dacă fătul este poziționat transversal.
Indicația de extragere a fătului pe calea cezarienei a fost dată de poziționarea transversală a acestuia diagnostic rezultat ca urmare a palpării și a examenului clinic obstetrical și a celui vaginal.
Concluzia la care au vrut să ajungă este aceea că efectuarea ecografiei nu este o obligație a medicului obstetrician ci o recomandare, recomandare pe care acesta o transmite mai departe către pacientă, și implicit neefectuarea ei nu este o „culpă medicală propriu-zisă” așa cum sugerează expertul și acreditează instanța de judecată, ci o recomandare, dar și aceasta în prezența simptomelor arătate mai sus, simptome pe care nu le vede în fișa de urmărire a gravidei.
În continuare instanța de judecată reține un aspect foarte interesant în motivarea soluției și anume acela că, mai mult, inculpata ____________________ efectuează manevre chirurgicale care necesită intervenția de urgență a colegilor (1) care încearcă să înlăture consecințele acțiunilor efectuate de inculpată descrise în expertiza medico-legală.
La aceste decizii eronate, se/adaugă și aceea (2) de a nu se proceda la efectuarea transferului pacientei la un spital de rang superior ulterior ieșirii din prima intervenție chirurgicală. (3) Chiar dacă în acest caz s-ar putea aduce în discuție o culpă comună a întregii echipe medicale, pacienta B_______ R_____ a rămas pacienta dr. D___ C______. responsabilitatea transferului pacientei revenindu-i cu precădere.
În primul rând colegii Q____ Q_____ și Miharț F_____ nu au acționat pentru înlăturarea consecințelor, acțiunilor doctorului D___ C______, ci au intervenit ca urmare a faptului că plaga suturată sângera în sutură (cusătură) și nu au venit să repare neefectuarea histerectomiei deoarece nu au efectuat-o nici ei înșiși pe considerentul că nu e cazul. Considerentul a fost cu totul altul practic, nu se impunea histerectomia deoarece nu ne găsim în prezența placentei praevia ci a unei sângerări în plagă.
De asemenea neefectuarea transferului pacientei nu mai cădea în sarcina dr. D___ deoarece după preluarea operației de către dr. Q____ Q_____ și Miharț F_____ pacienta a fost transferată la secția chirurgie și urmărită de medicii chirurgi care au și decis ulterior reluarea operației și practicarea histerectomiei. După extragerea fătului gravida iese din competența medicului obstetrician și devine pacienta medicului chirurg în caz de complicații ulterioare nașterii.
De asemenea sesizează o nuanță a împărțirii responsabilități acestor manevre medicale, atunci când instanța reține: Chiar dacă în acest caz s-ar putea aduce în discuție o culpă comună a întregii echipe medicale, dar cu toate acestea mai apoi în cursul procesului și în motivarea sentinței nu se aduce în discuție culpa întregii echipe deoarece ar fi dat peste cap întregul eșafodaj al acuzării și ar fi lipsit instanța de motivele condamnării inculpatei – deoarece ar fi trebuit să constate că moartea nu s-a datorat operației de cezariană ci operației de histerectomie în cadrul căreia dr. D___ C______ nu a participat operator ci doar ca rezervă (adică a asistat doar) fiind chirurg terț și ne mai apucând să ________________________ deoarece i s-a făcut rău și a stat pe un scaun în sala de operație asistând la operație de departe.
În continuare la pagina 21 din sentința atacată la aliniatul 2 se reține cu trimitere de fapt la atitudinea inculpatei, faptul că:
Inculpata este medic specialist de obstetrică-ginecologie, în această calitate avea obligația de a acționa cu maximă diligență pentru tratarea pacientului avut în grijă. Atitudinea manifestată de inculpată în cursul procesului penal, indirect prin apărătorii ei, de a sugera că vina morții victimei s-a datorat culpei medicale a colegilor ei, dovedește o totală lipsă de considerație fată de cei care au “încercat în cursul zilei de 02.02.2017 să îi salveze. Aceeași lipsă de considerație a fost arătată, în primul rând, față de pacienta sa, B_______ R_____.
Consideră că instanța depășește cadrul procesual adecvat și transferă atitudinea avocaților în sarcina inculpatei, fără a exista un considerent logic și juridic, că, culpa morții pacientei B_______ R_____ nu se datorează manevrelor doctorului D___ C______.
Declarația managerului de unitate spitalicească K_____ K______ K_____ filele 88-94 din dosar u.p.la pagina 94 aliniat 3 „…De asemenea menționez că Dr. H_________ H______, avea calitatea de director medical și medic superior de gardă (fiind medic primar, dr. D___ fiind doar doctor specialist cu vechime minimă) care putea impune conduita medicală corectă în acest caz, acesta a părăsit sala de operație și ulterior spitalul în jurul orelor 13,50, manifestând un dezinteres total față de cazul B_______ R_____.
Se întreabă că dacă la dosar nu este dovada existenței placentei praevia cum este justificată decizia de histerectomie, ce au încercat să repare colegii chirurgi.
În finalul sentinței penale atacate se reține de către instanță faptul că: O altă apărare a inculpatei, prin avocații acesteia, aceea că toate cezarienele din spitalul din D___ erau decontate ca praevia nu dovedește afirmația că au avut loc nenumărate alte intervenții de cezariană cu placentă praevia. Daca am presupune că cele spuse de inculpată sunt corecte, am
avea doar dovada existenței unei nepăsări continue a inculpatei față de viața pacientelor sale.
Se mai arată că , în dosarul penal la pagina 93, apare faptul că în cadrul spitalului D___ s-au efectuat doar în ultimul an înainte de nefericitul eveniment un număr de 50 de operații cezariene cu placentă praevia ca diagnostic secundar conform declarației managerei Spitalului D___ aliniat 4: „.la o analiză ulterioară, am efectuat un control al foilor de observație clinică generală din compartimentul ginecologie și am constatat că un număr de aproximativ 50 de cazuri au înscrise la diagnosticele secundare placentă praevia nefiind precizat dacă estet centrală sau marginală.,.”. De asemenea la pagina 93 aliniat penultim managerul unității spitalicești declară: „…Tot ulterior acestui eveniment am chestionat partenerii de operații ai doctorului D___ C______ respectiv pe dr. Mihailovic Vidosas care a afirmat că ar fi operat împreună cu dr. D___ cel mult un caz de placentă praevia, și acela incert..”
Același lucru l-a amintit și procurorul de ședință atunci când în pledoaria finală a acuzării a solicitat pedeapsa maximă pentru inculpată deoarece nu este prima operație praevia efectuată în M_______ M___ ci din cunoștințele dânsului ar fi undeva la 50 de alte operații cezariene cu placentă praevia, lucru ce dovedește nepăsarea continuă a inculpatei față de sănătatea pacientelor, deci în opinia lor, instanța, trebuia să întrerupă cuvântul final și să repună instant cauza pe rol și să solicite organelor de specialitate (Spital D___, Casa de Asigurări, etc.„) să comunice dacă și câte cezariene cu diagnostic de placentă praevia s-au efectuat la H_______ H________ D___, dar nu s-a întâmplat așa, în schimb aceste afirmații au fost folosite împotrivă inculpatei ca să îi „dovedească” caracterul și atitudinea de nepăsare.
Declarațiile dr. Mihailovic Vidoșav – chirurg obstetrician, dr. I____ I_____ – anestezist, dr. M____ M______ M____ – medic primar pediatrii care au fost alături de doctorii obstetricieni. la efectuarea celorlalte 50 de operații cezariene cu placentă praevia cum pot fi interpretate – în condițiile în care fiecare dintre ei se dădea de ceasul morți în față instanței de judecată că dacă știau că este placentă praevia nici nu intrau în operație, dar în celelalte 50 au intrat.
De asemenea este neadevărat că starea pacientei s-a înrăutățit după operația de cezariană deoarece aceasta a ieșit din operația de cezariană cu hemoglobina 8 în condițiile în care nu i s-a administrat perfuzie cu sânge, hemoglobina scăzând dramatic după operația de histerectomie.
În plus după operația de cezariană, pacienta era stabilă hemodinamic, conștientă și cooperantă, cu parametrii biologici în limite normale, iar la deschiderea cavității abdominale pentru histerectomie nu s-a evidențiat sânge în cavitatea abdominală, doar uter aton și hematom bilateral, deci la acea oră artera sau arterele nu erau secționate deoarece nu existau pierderi de sânge și sânge în cavitatea abdominală.
Ca și corolar, în finalul pledoariei, trebuie să analizat raportul de cauzalitate al faptelor puse în sarcina inculpatei și decesul pacientei.
Este exclus deja a mai susține cineva că decesul numitei B_______ R_____ este urmare a, în cadrul manevrelor medicale efectuate nu a diagnosticat placenta praevia preoperator – deoarece nu avem placentă praevia în speță, nu există obligație legală de a efectua consult ecografic pe perioada sarcinii la gravidele mari.
Nu a respectat reglementările legale cuprinse în protocoalele și glodurile de bune practici medicale aflate în vigoare la data efectuării intervenției1 chirurgicale – deoarece ghidările de bune practici sunt conform definiției acestora reglementate prin OMS 1524/04.12.2009 și Colegiul Medicilor 171/15.01.2009 și Societatea de Obstetrică Ginecologie din data de 30.11.2008 = Ghidurile clinice spre diferență de protocoale,, nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului, urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a unui pacient. Protocolul de asemenea nu prevede obligativitate de a se efectua investigații ecografice decât în prezența simptomelor arătate mai sus
A depășit limitele competentelor medicale, H_______ H________ D___ nefiind acreditat pentru astfel de intervenții chirurgicale – deoarece depășirea limitelor competențelor medicale poate- să fie atribuită exclusiv unei persoane nu unei unități medicale. Când afirmi că s-au depășit limitele competențelor medicale acest lucru înseamnă că un medic radiolog a efectuat o operație de cezariană și în nici un caz depășirea competențelor medicale nu poate fi asimilată unei efectuări a unei manevre medicale de un medic specialist într-o unitate medicală de un anumit grad. D___ C______ avea competență medicală în a opera și cezariană normală și placentă praevia deci nu este depășită nici un fel de competența.
Producând, în urma operației de cezariană a pacientei B_______ R_____, decesul acesteia din urmă, deoarece decesul pacientei B_______ R_____ nu s-a petrecut ca urmare a operației de cezariană ci ca urmare a secționării arterei/arterelor iliace în cadrul operației de histerectomie care astăzi apare ca nejustificată atât timp cât nu putem demonstra existența placentei praevia.
Atât în Certificatul constatator al morții – cauza morții = șoc hemoragie consecutiv unei histerectomii totale cu secțiune de arteră iliacă comună stângă, cât și în Raport de primă expertiză medico-legală nr. 2237/A1/11.10.2017 – cauza morții – șoc hemoragie consecutiv unei histerectomii totale cu secțiune de arteră iliacă comună stânga.
Arată că din moment ce cauza morții este șoc hemoragic consecutiv unei histerectomii totale cu secțiune de arteră iliacă, ce contează cine și cum a internat-o pe B_______ R_____, dacă a fost sau nu praevia, dacă s-a respectat gradul spitalului, dacă a existat sau nu sânge – vreuna din cele de mai înainte a provocat decesul.
Memoriu de apel este depus la dosar.
Partea civilă A___ A____ A_____, în motivele de apel a solicitat instanței de judecată admiterea apelului așa cum este declarat și motivat, să desființeze sentința primei instanțe, iar în rejudecare să admită acțiunea civilă, majorând valoarea daunelor morale acordate, astfel cum au fost solicitate.
Se arată că, prima instanță a reținut, în esență, că inculpata D___ C______-L____, în calitate de medic specialist obstetrica-ginecologie din cadrul Spitalului Orășenesc D___, în cazul pacientei B______ R_____, în cadrul manevrelor medicale efectuate nu a diagnosticat placenta praevia preoperator, nu a respectat reglementările legale cuprinse în protocoalele și ghidurile de bune practici medicale aflate în vigoare la data efectuării intervenției chirurgicale și a depășit limitele competentelor medicale, H_______ H________ D___ nefiind acreditat pentru astfel de intervenții chirurgicale, producând, în urma operației de cezariana a pacientei Barbula R_____, decesul acesteia din urmă.
Mai arată că, în calitate de soț al victimei Barbulă R_____, s-a constituit parte civilă, la data de 04.12.2019, cu suma de 300.000 euro reprezentând daune morale, iar prin înscrisurile depuse la dosar la data de 17.01.2020, constituirea de parte civilă a fost precizată în sensul că a solicitat suma de 900.000 euro, reprezentând daune morale și suma de 10.000 lei reprezentând daune materiale.
Din situația de fapt, astfel cum corect a fost reținută de prima instanță, se desprind următoarele:
În data de 01.02,2017, soția mea Barbulă R_____ a fost internată la H_______ H________ D___ cu biletul de trimitere eliberat de către medicul D___ C______ care i-a spus că trebuie să îi facă operație de cezariana întrucât nu poate naște natural, fără să îi spună vreun diagnostic.
În data de 02.02.2017, înainte de operație, soția i-a relatat că inculpata D___ C______ i-a spus ca are uterul lăsat în jos, dar fără să îi explice riscurile operației sau faptul că trebuie transferată la alt spital.
În timpul în care soția sa se afla în operație, el a așteptat pe hol, moment în care a putut observat cum doctorii au început să alerge panicați, au început să sune la Timișoara pentru a le aduce sânge. Deși soția a ieșit din operație și inculpata D___ l-a asigurat că operația a fost reușită și a salvat viața soției și a fetiței nou-născute, la scurt timp acesteia i s-a făcut rău si a fost reintrodusă în operație.
În timp ce aștepta vesti despre starea soției sale, a auzit-o pe managerul spitalului dr. Bungau C______ în timp ce vorbea la telefon solicitând sânge deoarece nu au deloc. Alt medic relata că inculpata D___ s-a apucat să opereze fără să asigure rezerva de sânge.
Ulterior, soția sa a fost transferată la Timișoara, când a ajuns la spitalul din Timișoara, soția era în operație, medicii i-au spus că soția ar fi putut să nască natural, că nu era necesară cezariana, i s-a explicat că soția avea placenta praevia, că în timpul extracției uterului realizată la Spitalul din D___ i-a fost secționată artera principală de la piciorul drept, iar din acest motiv s-a scurs sângele în corp, iar în dimineața zilei de 03.02.2017 soția a decedat.
În cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale de necropsie, iar prin raportul medico-legal nr. 87/A3/07.02.2017 s-a concluzionat că moartea soției a fost de natură neviolentă și s-a datorat socului hemoragie consecutiv unei histerectomii totale cu secțiune de artera iliaca comună stânga, ca urmare a unei intervenții de cezariana uterină și hemostază deficitară.
De asemenea, în cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la cauza decesului numitei Barbulă (căsătorită I___) R_____ și cu privire la stabilirea vinovăției cadrului medical care s-a ocupat de tratamentul acesteia.
Ulterior, a fost dispusă efectuarea și a unui supliment de expertiză medico-legală și a fost audiată în calitate de martor numita dr. C______ Mana, expertul care a redactat REML nr. 2237/A1/11.10.2017 și suplimentul la acesta care a arătat că exista legătură de cauzalitate directă între intervenția chirurgicală efectuată de către D___ C______ și decesul victimei.
Totodată, la dosarul cauzei a fost depus și raportul comisiei pentru analiză profesională a cauzelor și deceselor și monitorizarea indicatorilor mortalității materne, perinatale și infantile. În acest raport se menționează, printre altele, faptul că dr. D___ C______ a ignorat prevederile Ordinului nr.910/2002 cu privire la limitele de competenta ale maternității din H_______ H________ D___ care este încadrată ca maternitate de nivel IA. Totodată, dr. D___ C______ a ignorat prevederile Ghidului Ministerului Sănătății nr. 19/revizia 0/2008. standardele 7.8, 6.1.3.1, De asemenea, dr. D___ C______ a încălcat prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a blocului operator elaborat de medicul coordonator de ________________________. Aceasta nu a efectuat nici preparativele procedurale privind asigurarea rezervei de sânge preoperatorii.
În continuare, în cuprinsul raportului se mai menționează și faptul că dr. D___ C______ nu a respectat recomandările de transfer al soției din Ghidul M.S. 19/2008, deși exista timpul necesar pentru managementul transferului, iar rezultatul examinării ecografice lipsește din foaia de observație a pacientei.
Instanța de fond, în mod corect a reținut că, în cauza de față, inculpata a avut cel puțin bănuiala rezonabilă a existentei unei sarcini cu placenta praevia la pacienta Barabula R_____. Această bănuială ar fi trebuit să ducă, în cazul unei conduite normale, “la efectuarea unei ecografii. Or, această ecografie nu a fost efectuată, neefectuarea fiind o culpă medicală propriu-zisă care a fost factorul declanșator pentru întreaga ________ evenimente care au generat moartea soției, toate evenimentele având loc cu participarea activă a inculpatei.
Inculpata a intrat în operația de cezariană fără să comunice membrilor echipei cel puțin suspiciunea de placentă praevia, nu a asigurat stocul de sânge necesar pentru efectuarea intervenției chirurgicale.
Cu atât mai mult, a ignorat și prevederile care arătau că o asemenea intervenție chirurgicala nici nu putea fi efectuată în H_______ H________ D___, acesta nefiind abilitat să efectueze acest gen de intervenții.
La toate aceste decizii eronate, se adaugă și aceea de a nu proceda la efectuarea transferului pacientei la un spital de rang superior ulterior ieșirii din prima operație, dr. D___ C______ revenindu-i aceasta responsabilitate a transferului.
În mod corect prima instanță încadrează în drept faptele inculpatei D___ C______, care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpa, prev. de art. 192 alin.2, aplicând inculpatei o pedeapsa de 3 ani închisoare dispunând suspendarea sub supraveghere a pedepsei.
În ceea ce privește latura civilă, prima instanță a luat act de constituirea de parte civilă cu suma de 300.000 euro cu titlu de daune morale, precum și de precizarea de constituire de parte civilă cu suma de 900.000 euro daune morale și 10.000 lei daune materiale.
Instanța a apreciat că doar constituirea de parte civilă în nume personal are o valoare juridică și a trecut la analizarea doar a despăgubirilor civile solicitate cu titlu de daune morale, fiind singurele solicitate în termen.
Totodată, prima instanță a apreciat că obligarea în solidar a inculpatei cu partea responsabilă civilmente nu poate fi primită, fiind tardiv formulată.
Acordând despăgubiri morale în ceea ce îl privește, instanța consideră că este necesară micșorarea pretențiilor solicitate, considerând că suma de 50.000 euro reprezintă o despăgubire echitabilă pentru prejudiciul moral suferit de el.
In ceea ce privește acțiunea formulată în calitate de reprezentant legal al minorilor I___ G______, D_______ D________ și E___ E___, instanța a respins-o, considerându-se că nu a respectat termenele și condițiile prevăzute de art. 20 C. pen.
Astfel, prima instanța i-a acordat daune morale, însă nu în cuantumul cerut, dar potrivit art. 1349 Cod Civil, despăgubirea trebuie acordată în limita acoperirii prejudiciului creat. Fiind în prezența unor prejudicii morale independente de orice leziune fizică, solicită a-i fi reparată suferința pur psihică cauzată ca urmare a morții soției sale, întrucât, în urma decesului soției, a rămas îndurerat profund, urmând ca cei doi copii minori pe care îi aveau, împreună cu fetița care tocmai ce s-a născut la moartea mamei sale să crească fără figura materna.
În această situație aflându-se, a fost nevoit să renunțe la locul de munca, având în creștere 3 copii minori, pentru care trebuie să fie și mamă și tată.
Sub aspectul daunelor morale, trebuie respectat principiul reparării integrale a prejudiciului, în vederea unei reparații juste și echitabile. Acesta reprezintă o garanție a imperativului respectării dreptului persoanei la judecată în mod echitabil a cauzei.
Deși în mod corect instanța de fond a statuat că existenta prejudiciului moral este incontestabilă în raport cu situația de fapt, apreciază că se impune o majorare a cuantumului acestei despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat, având în vedere că suferința ce i-a fost cauzată este cu atât mai puternică în contextul în care decesul soției a survenit în mod neașteptat, nefiind precedată de nicio problemă de sănătate.
La restabilirea cuantumului daunelor morale produse, instanța de apel trebuie să aprecieze, pentru a reține temeinicia pretențiilor civile, deși nu există etaloane pentru evaluarea pierderii suferite de unul din soți ca urmare a decesului celuilalt soț, suferința morala intensă și de durată, produsă ca urmare a decesului, prin raportare la gravitatea faptei, la efectele acesteia și la modalitatea în care a fost comisă.
Mai mult decât atât, instanța trebuie să aibă în vedere impactul pe care suferința produsă îl are asupra vieții părți civile, din punct de vedere social, profesional și familial.
Punctual, dorește să aducă în atenția instanței de judecată faptul că viața i s-a schimbat radical din data de 03.02.2017, când a survenit decesul soției din culpa medicală a dr. D___ C______, la acel moment, aveau doi copii minori, așteptând cu nerăbdare nașterea celui de-al 3-lea copil, dar pierderea soției imediat după nașterea fetiței a fost un șoc pentru el, șoc peste care cu greu a reușit să treacă, întrucât cei care i-au dat cu adevărat putere să își dorească să mai trăiască au fost copiii, care au rămas vulnerabili în lipsa mamei lor și pentru care a rămas unicul sprijin.
Viața socială s-a schimbat în mod radical, practic revenirea lui în societate nu s-a produs, orice interacțiune cu oamenii apropiați familiei îi reamintește că de acolo lipsește soția, a cărei viață a fost luată dintr-o eroare medicală, iar aceasta ar fi putut fi încă alături de familie dacă s-ar fi respectat protocoalele medicale.
Pe plan profesional, așa cum a arătat, a fost nevoit să renunțe la locul de muncă pe care îl avea, fiind cel care trebuie să fie alături de copiii, ca unic părinte.
Mai dorește să menționeze faptul că, deși încearcă atât cât este omenește posibil ca din punct de vedere al vieții de familie, să ofere celor 3 copii toată dragostea de care au nevoie, aceștia simt lipsa mamei lor, creșterea și educarea unei fetițe de la vârsta de 1 zi, fără a avea alături de ea pe mama ei a fost și este o provocare pentru el în fiecare zi.
Mai arată că știe că, instanța trebuie să stabilească un echilibru între prejudiciul moral cauzat și despăgubirea acordată, fără a se ajunge în situația îmbogățirii fără just temei, astfel, suma de bani acordată nu trebuie să devină sursa de îmbogățire, dar nici să aibă numai un caracter pur simbolic, suma de bani trebuie să reprezinte atât cât este necesar pentru a ușura ori compensa, în măsură posibilă, suferințele pe care le-a îndurat și le îndură, invocând decizia nr. 521 din 0.03.2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție, Secția I civilă.
A mai arătat că Jurisprudența CEDO a statuat că, despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii aduse.
Pe cale de consecință, raportându-se la criteriile obiective de determinare a daunelor morale, valorificate de jurisprudență și identificate de doctrină, ținând cont de împrejurările concrete ale speței, apreciind consecințele negative suferite pe plan psihic, importanța valorilor lezate și măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsură în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, precum și faptul că soluția criticată nu se ridică la cuantumul stabilit în spețe cu o cazuistică similară, apreciază cuantumul daunelor morale acordate de către instanța de fond ca nefiind proporțional cu prejudiciul ce i-a fost cauzat, motiv pentru care solicită admiterea apelului iar în rejudecare admiterea acțiunii civile formulată și precizată, pentru a asigura o reparație justă și echitabilă a prejudiciului suferit.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma criticilor aduse acesteia în motivele de apel, precum și din oficiu, în limitele art. 417 și art. 418 C.pr.pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, Curtea constată că apelurile declarate de inculpata D___ B______ B____ și partea civilă A___ A____ A_____ sunt fondate, pentru cele ce vor fi expuse în continuare:
Din ansamblul probelor administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor I____ I_____ (medic anestezist), M____ M______ (medic primar pediatru), M__________ Vidoslav (medic ginecolog), Q____ Q_____, G_____ G______ (medic primar obstretică-ginecologie), K_____ K______-E_____ (medic), Hujda S_______, Boboiciov Zoranca și Ș_____ D______ (asistente medicale), declarație expert C______ M____, declarațiile inculpatei date la urmărirea penală, declarațiile părții civile A___ A____ A_____, rapoartele de expertiză medico legală, raportul de necropsie, documente medicale ale pacientei B_______ R_____ și celelalte înscrisuri aflate la dosar, instanța de apel reține aceeași stare de fapt reținută în rechizitoriu și în sentința atacată.
Astfel, inculpata D___ C______ – L____ este medic specialist obstetrică – ginecologie din cadrul Spitalului Orășenesc D___.
În data de 01.02.2017 pacienta B_______ R_____ a fost internată în H_______ H________ D___ cu biletul de trimitere eliberat de medicul curant, D___ C______.
În dimineața zilei de 02.02.2017, pacienta B_______ R_____ a fost supusă unei operații de cezariană efectuate de inculpata D___ C______, ajutată de martorul M__________ Vidoslav. În sala de operație se mai aflau la începutul operației, martorii I____ I_____, medic anestezist, M____ M______, medic primar pediatru, Hujda S_______, Boboiciov Zoranca și Ș_____ D______, asistente medicale.
În cursul operației de cezariană efectuate de inculpata D___ C______ în calitate de medic ginecolog principal a intervenit un moment care, potrivi declarațiilor participanților la operație, a generat animozitate. Potrivit declarației martorei Ș_____ D______, inculpata a făcut incizia după care a spus „cred că e placentă praevia”. Ulterior a băgat mâna în placentă și căuta cu mâna în placentă fără a găsi copilul, exclamând: „unde-i copilul, nu găsesc copilul” (f. 186, vol. I UP). Martora Boboiciov Zoranca a declarat despre un moment pe care l-a catalogat ca fiind surpriză, când s-a constatat că este vorba de placentă praevia, inculpata băgând mâna să scoată copilul și a spus: „Asta-i placenta și nu copilul, cred că e paevia, cred că-i placentă acreta”. Momentul i-a surprins pe medici, medicul anestezist I____ I_____ reproșându-i că nu i s-a spus acest aspect. Declarația este reluată în faza de judecată: „dr. D___ a tăiat uterul, moment în care a spus în sală că placenta este prima, nu copilul, afirmația doctoriței stârnind o stare de agitație în sala de operație” (f. 182, vol. I UP, f. 166 dosar instanță). Martora H____ S_______ a relatat despre momentul în care medicul anestezist a constatat cantitatea mare de sânge din borcanul aspirator, moment în care a întrebat-o pe inculpată ce este în plagă, aceasta răspunzând: „nu știu, nu știu”. Același răspuns a fost dat de inculpată la întrebarea următoare a medicului anestezist dacă este placentă praevia. În faza de judecată, martora a reluat doar o parte din cele declarate în faza de urmărire penală susținând că nu a auzit discuții între medici în sala de operație, relatând doar întrebarea medicului anestezist adresată inculpatei: „E placentă praevia sau ce?” (f. 190, vol. I UP, f. 165 dosar instanță). Potrivit declarației medicului M__________ Vidosav în momentul în care inculpata a făcut incizia pe uter a constatat că pacienta are placentă praevia, moment în care inculpata a exclamat de mirare că placenta este praevia. Declarația a fost reluată în faza de judecată, martorul afirmând că în cursul operației a observat că nu este vorba de o așezare transversală a fătului, ci de o placentă praevia (f. 174, vol. I UP, f. 163 dosar instanță). Martorul I____ I_____, medic anestezist, a declarat că a aflat despre faptul că este placenta praevia în timpul primei operații (f. 162, vol. I UP, f. 104, 129 dosar instanță).
Martora M____ M______ (medic pediatru) a declarat că înainte cu o zi de operația de cezariană, inculpata D___ C______ a avut o discuție cu aceasta și i-a spus că a doua zi urmează să facă două operații de cezariană, la unul din cazuri (la B_______ R_____) spunându-i că este un făt mare în prezentație oblică, având capul orientat spre stânga și „este posibil să fie o placentă praevia, dar a spus că se mai uită ecografic în cursul serii și îmi spune ulterior”. A doua zi nu a existat în prezența martorei nicio discuție despre caz (f. 178 – 179, vol. I UP). Declarația a fost reluată de martoră în faza de judecată (f. 138, dosar instanță).
În continuare, I____ I_____ (medic anestezist) a declarat că intervenția chirurgicală de cezariană s-a prelungit mult, iar dr. D___ C______ i-a spus că sunt puține probleme cu hemostaza (oprirea hemoragiei), iar pacienta era conștientă, cooperantă, echilibrată hemodinamic. Dr. D___ C______ a solicitat și sprijinul medicilor chirurgi dr. Q____ Q_____ și dr. G_____ G______ (când aceștia au intrat în sală de acolo a plecat dr. M_______ Vidosav) care au intrat în operație și încercau să o ajute pe dr. D___ să încheie operația. În calitatea sa de medic anestezist avea rolul de monitorizarea pacientei și a constatat că pacienta a pierdut foarte mult sânge, 2-3 litri, și prezenta hipotensiune și tahicardie, astfel că a început procedura de reechilibrare hemodinamică și a solicitat echipei operatorii să efectueze histerectomie pentru oprirea sângerării. Medicii operatori au considerat însă că este suficientă o hemostază corespunzătoare, fără a efectua histerectomia totală.
La sfârșitul operației medicii au spus că au oprit sângerarea, iar pacienta a fost dusă în salon și era echilibrată. Au continuat să monitorizeze pacienta și după ce aceasta a fost transferată în salon și, observând că starea pacientei începe să se altereze, a solicitat medicului D___ C______ să o transfere către Spitalul Județean Timișoara sau să reintervină de urgență întrucât avea suspiciunea că hemostaza nu a fost efectuată în totalitate.
S-a reintervenit chirurgical la pacienta Barbula R_____ de către medicii Q____ Q_____, G_____ G______ și D___ C______ care au executat histerectomia totală. La un moment dat starea pacientei s-a alterat profund, nu mai avea tensiune (nemăsurabilă pe monitor), dar avea puls central, astfel că a efectuat manevre de reîncărcare volumică constând în administrarea de sânge, cristaloizi și vasopresoare pentru menținerea tensiunii arteriale și a perfuziei pentru organele vitale. I-a spus inclusiv dr. Mihart să se pregătească pentru o eventuală resuscitare cardiacă în cazul survenirii unui stop cardiac ca o consecință a hipotensiunii, dar pacientei i-a revenit tensiunea arterială. Operația s-a încheiat și pacienta a fost readusă în salon la chirurgie.
Dr. Korom a precizat că pacienta era echilibrată, conștientă, dar, pentru o mai bună monitorizare a acesteia, s-a decis transferul ei la Spitalul Județean Timișoara pe terapie intensivă întrucât la M_______ M___ există doar compartiment ATI și nu are secție de terapie intensivă permanentă.
După solicitarea transferului starea pacientei s-a înrăutățit vizibil, iar după o oră, la sosirea ambulanței, aceasta era dispneică, hipoxică, cianotică, astfel că a fost intubată. Pacienta a fost apoi transportată cu ambulanța la Spitalul Județean Timișoara unde ulterior a decedat.
Martorul Q____ Q_____ – medic primar chirurgie generală, Specialist Urologie a declarat că în data de 02.02.2017, în jurul orelor 12.00, a fost solicitat de către medicul D___ C______ să vină în sala de operație pentru efectuarea hemostazei pe tranșa de histerotomie care era deja suturată, dar cu sângerare persistentă. Nu a cunoscut dinainte cazul pacientei Barabula R_____. Când a intrat în sala de operație (moment în care dr. H_________ H______ s-a retras din blocul operator) a constatat că pacienta Barabula R_____ fusese supusă unei intervenții de cezariană, atunci aflând că aceasta a avut placentă praevia și că extragerea fătului s-a făcut transplacentar, fapt ce a accentuat sângerarea, care estimativ s-a ridicat la peste 2.5 litri de sânge.
Împreună cu medicul Dr. D___ C______ au desfăcut sutura de histerorafie (cusătura) prin buzele căreia sângera abundent, s-a explorat cavitatea uterină și s-a făcut o nouă histerorafie cu hemostază aparent realizată momentan (hemoragie oprită) din tranșa uterină. F____ și placenta fuseseră extrase anterior intrării sale în sala de operație.
Ulterior pacienta a fost transferată în salonul ATI chirurgie pentru o supraveghere mai atentă de către medicul de gardă Dr. G_____ G______. Starea bolnavei s-a agravat (tensiune arterială în scădere și cu sângerare abundentă prin incizia cutanată), motiv pentru care a fost readusă în blocul operator pentru efectuarea de histerectomie totală (scoaterea uterului în totalitate). Cu această ocazie s-a constatat că pacienta prezenta sângerare difuză și hematoame voluminoase în parametre și retroperitoneal.
Ulterior, pacienta a fost transportată în salon unde i s-a administrat sânge și soluții hidrosaline și glucoză precum și dopamină și adrenalină pentru susținerea funcției cardiace.
Martorul a părăsit apoi spitalul, aflând ulterior starea pacientei s-a agravat, motiv pentru care s-a luat decizia transferării la Spitalul Județean Timișoara, unde, a doua zi, a decedat.
Martorul a mai arătat că atunci când a intrat în operația de efectuarea hemostazei a aflat că Dr. D___ C______ nu a anunțat medicul anestezist și pe doctorul H_________ H______ despre faptul că pacienta prezintă sarcină cu placentă praevia, iar H_______ H________ D___ nu are competența efectuării de operații de cezariană cu placenta praevia.
Martorul H_________ H______ – medic primar obstretică-ginecologie, director medical, a declarat că nu a avut cunoștință despre internarea pacientei B_______ R_____, care era pacienta medicului D___ C______, aflând de caz doar în ziua de 02.02.2017 înainte de intrarea în operație, în timp ce era în blocul operator și se pregătea pentru intervenția chirurgicală de cezariană, moment în care dr. D___ C______ i-a prezentat cazul ca fiind o așezare transversală a fătului, fără însă a preciza că pacienta ar avea placentă praevia în nici un moment.
S-a intrat în operație, medicul anestezist a făcut anestezie peridurală, pacienta fiind conștientă și comunicativă, iar când medicul a făcut incizia pe uter s-a constatat că pacienta are placenta praevia centrală, moment în care medicul D___ C______ a exclamat de mirare că placenta este praevia.
Martorul a explicat că placenta praevia este de fapt o așezare a placentei înaintea fătului astfel că fătul nu se poate naște pe cale naturală întrucât orificiul este blocat. În acest caz placenta era praevia centrală, fătul era așezat transversal și după incizia făcută pe uter s-a reușit extragerea fătului, care era de sex feminin, fiind predat medicului dr. M____ M______ ce era de față.
După extragerea fătului, medicul D___ C______ a extras manual placenta și a făcut chiuretajul uterului. Nu a fost o sângerare masivă în momentul extragerii placentei, era o sângerare normală, iar după chiuretajul uterului acesta s-a strâns și s-a trecut la închiderea tranșei uterine. După câteva fire montate, a apărut o hemoragie, s-a trecut la oprirea acesteia, a părut că sângerarea se oprește, a fost închisă tranșa uterină în întregime, iar după câteva secunde a apărut hemoragia, moment în care martorul a sugerat medicului D___ C______ că hemoragia nu se va opri și că va trebui să efectueze o histerectomie totală de urgență și să scoată uterul din cavitate.
Doctor D___ C______ a refuzat însă această indicație medicală și i-a chemat pe doctorii chirurgi, respectiv pe dr. Q____ Q_____ și dr. G_____ G______, rugându-i să ______________ operație să efectueze histerectomie. Dr. G_____ G______ a observat că în vasul de aspirație erau în jur de 2 litri de lichid, sânge și lichid amniotic, și a solicitat anestezistului să-i administreze pacientei sânge, moment în care s-a constatat că dr. D___ C______ nu comandase sânge la Centrul de Transfuzie din Timișoara, motiv pentru care medicul anestezist a comandat el sânge.
Martorul a mai declarat că H_______ H________ D___ nu are acreditare medicală să efectueze acest fel de intervenție chirurgicală, toate cazurile de acest fel fiind trimise la Spitalul O_______ din Timișoara, instituție medicală de rang superior și cu care există un acord de colaborare.
Martorul G_____ G_________-C______ – medic chirurg, a declarat că a aflat despre cazul pacientei B_______ R_____ în data de 02.02.2017 de la infirmiera care fusese trimisă de dr. D___ C______ să îl cheme pe dr. Q____ Q_____ în sala de operații.
În sala de operații a observat că dr. D___ C______, împreună cu dr. Mihailovic Vodisav operau o pacientă, dar și că era mult sânge în borcanul de aspirator, iar cei doi medici erau agitați. A întrebat ce se întâmplă, iar dr. D___ C______ a spus că pacienta sângerează din uter și nu știe de ce. Același lucru i l-a spus și lui dr. Q____ Q_____. Cel din urmă a decis să se pregătească să __________________________ pe margine nu se observa ce manevre medicale face dr. D___ C______, iar martorul s-a decis să facă același lucru. Atunci din sala de operații a plecat dr. Mihailovic Vodisav, dar nu a auzit ca cineva să îi fi cerut asta.
Atunci dr. D___ C______ i-a spus că pacienta are placentă praevia. A întrebat-o de ce a intrat în operație fără stoc de sânge pregătit, a primit răspuns, dar nu a înțeles ce i-a spus, iar aceasta părea panicată.
Martorul a examinat, împreună cu dr. Q____ Q_____, uterul pentru a descoperi cauza sângerării, au fost deschise firele de sutură, la inspecția cavității uterine se constata hemoragie activă din segmentul istmic, probabil subțiat, locul de inserție a placentei. Medicul anestezist a spus că pacienta devine instabilă hemodinamic, că a inițiat suportul izotrop pozitiv cu dopamină și a solicitat sânge de la Centrul de Transfuzii Timișoara.
Pacienta făcuse un hematom în parametrul stâng și s-a efectuat o histerectomie de necesitate, unde dr. D___ C______ a optat pentru păstrarea uterului, și refacerea tranșei de histerotomie, cu hemostază pe moment, aparent eficientă.
Ulterior, înainte de a fi transferată pacienta de pe masa de operație pe pat pacienta avea o sângerare prin vagin, aspect pe care l-a constatat când a băgat mâna să ridice pacienta. I-a spus aceasta lui dr. D___ C______, iar aceasta a optat pentru o toaletă vaginală și a afirmat că nu este o sângerare activă.
Pacienta a fost dusă în salon, fiind cu suport inotrop pozitiv, hipotensivă, tahicardică. În salon aceasta a mai prezentat un episod de sângerare vaginală, ocazie cu care s-a constatat exteriorizare de sânge proaspăt și printre firele de sutură de la piele. Ca urmare a acestui aspect și a informării medicului anestezist că pacienta nu răspunde favorabil la suportul inotrop pozitiv instituit, la aproximativ 50-60 minute de la ieșirea din operație s-a decis reintervenția. S-a discutat și posibilitatea unui transfer, dar starea pacientei nu permitea. Pacienta a fost reintrodusă în blocul operator, echipa operatorie fiind alcătuită din martor, dr. Q____ Q_____ și dr. D___ C______. La redeschiderea cavității peritoneale s-a constatat uter mărit de volum, aton, lichid sangvinolent în cavitatea peritoneală, hematoame în ambele parametre cu extensie în retriperitoneu și s-a efectuat histerectomia totală.
Ulterior, s-a constatat din spațiul pelvin drept o sângerare activă de tip arterial, moment în care s-a pus în discuție metoda de hemostază și s-a descoperit un vas sangvin deasupra sursei de sângerare pe care s-au aplicat două ligaturi și secțiune între ligaturi, bănuindu-se a fi artera iliacă internă dreaptă, cu hemostază eficientă.
În acest timp medicul anestezist l-a informat că starea pacientei este din ce în ce mai instabilă și să se pregătească să efectueze manevrele de resuscitare.
Dr. D___ C______ a spus că i se face rău, astfel că martorul a rugat-o pe infirmieră să-i dea un pahar cu apă.
S-a practicat toaleta cavității peritoneale și intervenția s-a finalizat. Ulterior, inițial starea pacientei a fost ușor favorabilă, având hemoglobina în jur de 8gr./dl, astfel că s-a decis transferul la Spitalul Județean Timișoara, dar până la sosirea ambulanței, circa o oră, starea acesteia s-a deteriorat, astfel că a fost intubată orotraheal și ventilată manual pe balon, astfel fiind urcată în ambulanță.
A vorbit la telefon cu doctorul care a reoperat-o pe pacientă la Timișoara, unde aceasta ar fi ajuns având hemoglobina în jur de 2 gr./dl, și unde s-a constatat hemoperitoneu masiv, aproximativ 2 – 2,5 litri din sângerare difuză din cavitatea peritoneală. Chirurgii de pe chirurgie vasculară ar fi efectuat reconstrucția vasului secționat anterior, artera iliacă comună dreapta.
Aceeași situație a fost descrisă și de martorele Boboiciov Zoranca, Ș_____ D______ și H____ Zvetlana (asistente medicale).
Potrivit Raportului medico-legal de necropsie nr. 87/A3/07.02.2017 întocmit de Institutul de Medicină Legală Timișoara (f. 104, vol. I UP), moartea numitei B_______ R_____ a fost de natură nevilolentă. Ea s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei histerectomii totale cu secțiune de arteră iliacă comună stângă, ca urmare a unei intervenții de cezariană cu atonie uterină și hemostază deficitară. Moartea datează din 03.02.2017.
Potrivit Raportului de primă expertiză medico-legală pe baza actelor medicale nr. 2237/A1/11.10.2017 întocmit de IML Timișoara, numita B_______ R_____ a prezentat la internarea în H_______ H________ D___ din data de 01.02.2017 diagnosticul: sarcină 38 de săptămâni cu făt viu, unic, în prezentare transversă. La data de 02.02.2017 s-a intervenit chirurgical pentru extragerea fătului (operație cezariană), ocazie cu care s-a secționat placenta, iar fătul a fost extras transplacentar. Ca urmare a fost declanșat mecanismul de coagulare intravasculară diseminată cu sângerări masive ce nu au putut fi controlate, dar și lezarea unui vas arterial important – artera iliacă comună. Datorită gravității hemoragiei, pacienta a intrat în șoc hemoragic și s-a produs decesul în 03.02.2017.
Moartea numitei Barabula R_____ a fost de natură neviolentă și s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei operații cezariene cu secționarea placentei, hemostază deficitară și secționarea de arteră iliacă comună stângă, necesitând ulterior histerectomie totală și inserarea de grefon de Dacron între artera iliacă comună dreaptă artera iliacă externă dreaptă.
Aceste concluzii sunt reluate și în suplimentul la expertiza menționată, înregistrat cu nr. 3429/A1/27.12.2018 la IML Timișoara (f. 145, vol. I UP).
Audiată în calitate de martor dr. C______ M____, expertul care a redactat REML nr. 2237/A1/11.10.2017 și suplimentul la acesta, a arătat că în acest caz consideră că există legătură de cauzalitate directă între intervenția chirurgicală efectuată de către medicul D___ C______ și decesul victimei B_______ R_____. În acest caz practic medicul D___ C______ trebuia să efectueze sau să solicite efectuarea unei ecografii pentru stabilirea exactă a poziției fătului și a placentei. În cazul diagnosticării placentei praevia medicul era obligat să trimită pacienta la un spital de rang superior. Cu ocazia operației de cezariană din 02.02.2017 a fost secționată placenta și ca urmare a fost declanșat mecanismul de coagulare intravasculară diseminată cu sângerări masive care nu au mai putut fi controlate. Apreciază că tot în cadrul acestei intervenții chirurgicale s-a produs și lezarea arterei iliace comune. Datorită gravității hemoragiei, pacienta a intrat în șoc hemoragic și a decedat în data de 03.02.2017.
La dosarul cauzei a fost depus și raportul comisiei pentru analiza profesională a cauzelor deceselor și monitorizarea indicatorilor mortalității materne, perinatale și infantile privind procedura care a fost aplicată în cazul managementului cazului pacientei B_______ R_____ întocmit la nivelul Spitalului Orășenesc D___, în sentință fiind redate cele prevăzute în raport.
Printre altele în raport se menționează că Dr. D___ C______ a ignorat prevederile Ordinului nr. 910/2002 cu privire la limitele de competență ale maternității din H_______ H________ D___ care este încadrată ca maternitate de nivel IA. Acest ordin este înscris în Regulamentul de organizare și funcționare a spitalului, de care inculpata a luat la cunoștință prin semnare. Dr. D___ C______ a ignorat prevederile Ghidului Ministerului Sănătății nr. 19/revizia 0/2008 privind managementul placentei praevia, respectiv standardele 7,8 și 6.1.3.1, depus chiar de către aceasta la comisia de evaluare în ianuarie 2014, revizuit și prelucrat sub semnătură în 07.03.2015.
Inculpata nu se consideră vinovată de comiterea faptei.
Fiind audiată în faza de urmărire penală în calitate de suspect, dr. D___ B______ B____ a declarat că a internat-o pe pacienta B_______ R_____ în regim de urgență în data de 01.02.2017, ora 09.00, în H_______ H________ D___ pentru o conduită terapeutică de specialitate.
Pacienta internată a urmat toate procedurile de internare, adică analize, (recoltarea probelor biologice) și consulturile interdisciplinare. Consultul preanestezic trebuia efectuat de către medicul anestezist dr. Korom cu 24 ore înaintea intervenției, obligatoriu și cu discernământ pentru intrarea în blocul operator. Altfel spus, medicul anestezist pe baza examinării pacientei avea dreptul și obligația să contraindice această intervenție chirurgicală (operație cezariană). La fel consultul interdisciplinar de medicină internă efectuat de dr. B_____ înaintea fiecărei intervenții chirurgicale, în calitate și de manager al Spitalului Orășenesc D___ putea contraindica internarea, menținerea internării și finalizarea actului medical în incinta acestui spital.
Diagnosticul de placenta praevia, conform foii de observație, a fost menționat ca ultim diagnostic la GROC pentru a justifica încadrarea în sistemul informațional al acestei foi de observație. Dacă era placentă praevia trebuia menționat ca prim diagnostic la GROC. Toate cezarienele efectuate anterior în H_______ H________ D___ erau încadrate ca placentă praevia.
La data internării aceasta nu mai era în funcția de șef de compartiment, deci decizia de internare și de conduită terapeutică trebuia supervizată sau preluată de medicul șef coordonator al compartimentului de obstetrică ginecologie.
În momentul histerotomiei (tăierea uterului), în timpul operației de cezariană, înaintea excizării fătului, fătul s-a scos din prezentație pelvină, nu transplacentar așa cum ar fi trebuit dacă era placenta praevia. După excizia fătului și extracția manuală a placentei s-a vizualizat o sângerare de la nivelul histerorafiei în partea stângă, s-a efectuat histerorafia, uterul fiind contractat, nu aton, așa cum a menționat anterior. A solicitat consult intraoperator, respectiv dr. Q____ Q_____, medic primar chirurgie generală, care a trecut operator principal și a decis refacerea tranșei de histerotomie și nu scoaterea uterului. Dr. Mihajlovic – medic primar obstetrică ginecologie a părăsit blocul operator. A discutat inclusiv cu pacienta B_______, conștientă, cooperantă în momentul respectiv, înaintea intrării în blocul operator a dr. C____ de posibilitatea de scoaterea uterului, în aceeași intervenție.
Terminarea operației cezariene și decizia de refacere a tranșei de histerotomie nu i-a aparținut acesteia și a fost efectuată de dr. C____.
La ieșirea din blocul operator pacienta era conștientă, cooperantă, iar la tamponamentul vaginal ultimul tampon era curat.
S-a luat decizia de transfer a pacientei pe compartimentul chirurgie de către dr. Mihart, dr. C____, dr. Korom pentru o monitorizare mai atentă, evolutivă, compartimentul respectiv având monitoare (aparatură de monitorizare a pacientei), aparaturi ce nu existau pe compartimentul de obstetrică ginecologie. În ora respectivă de temporizare a pacientei pe salonul de chirurgie erau prezenți majoritatea doctorilor din acel spital, adică dr. B_____, managerul unității și medic de gardă în ziua respectivă, dr. Mihart, medic specialist chirurgie, medic șef ________________________ compartiment chirurgie, medic de gardă în ziua respectivă, dr. Korom, medic specialist ATI, cât inculpata – medic specialist obstetrică ginecologie. A vizualizat pacienta, _________________________ contractat), plagă operatorie (pansament curat) și lohiometria (tușeu vaginal).
Decizia de a reintra în blocul operator a fost luată de ceilalți medici, dovadă stând faptul că aceasta a fost operator terț în a doua intervenție chirurgicală. Intrarea în a doua intervenție s-a produs cu următoarea echipă operatorie: Dr. Q____ Q_____ –medic operator principal, dr. Mihart –medic operator secund și dr. D___ –medic operator terț .
Intervenția a decurs cu pacienta sub anestezie generală (IOT) în blocul operator fiind prezent și dr. B_____ – managerul unității și multiple cadre medicale auxiliare. Histerotomia a decurs în parametrii fiziologici, hematoamele bilaterale nu trebuiau drenate. Intervenția chirurgicală a durat 2 ore și la finele intervenției inculpata a expus opinia amplasării unui tub de dren, dar nu s-a practicat, dr. Q____ Q_____ afirmând că nu este cazul și că pacienta este rezolvată chirurgical. A fost transportată din nou în serviciul chirurgie, conștientă cooperantă și temporizată încă 3 ore în H_______ H________ D___ până la decizia de transfer către Spitalul Județean Timișoara, decizie care s-a luat doar prin prisma faptului că medicul anestezist, dr. C____ și inculpata urmau cu toții să plece în concediu. Discuția cu serviciul ATI din cadrul Spitalului Județean Timișoara prin medicul șef ATI, dr. B______ a avut loc ca o discuție de prezentare a cazului, pacienta era stabilă și doar pentru a fi supravegheată și monitorizată mai atent.
Inculpata a specificat că a menționat aceste aspecte, respectiv nelăsarea tubului de dren, menținerea pacientei în spital încă 3 ore postoperator, prezentarea cazului la colegii din Spitalul Județean Timișoara ca fiind un caz rezolvat, ca fiind lipsite de profesionalism din partea colegilor săi, echipa operatorie care a desăvârșit a doua intervenție chirurgicală.
În calitate de inculpat dr. D___ C______-L____, în fază de urmărire penală, nu a mai dorit să facă declarații. Nici în faza de judecată la prima instanță și în apel inculpata nu a făcut declarații.
Vinovăția inculpatei rezultă însă din ansamblul probelor administrate astfel cum au fost analizate. Din coroborarea tuturor probelor administrate rezultă că pacienta B_______ R_____ a avut o sarcină cu placentă praevia, despre care inculpata a cunoscut sau a avut cel puțin a avut suspiciunea existenței acesteia și pe care avea obligația de a o stabili prin examenul ecografic; extragerea fătului s-a făcut extraplacentar; existența placentei praevia nu a fost comunicată celorlalți medici din echipa operatorie; inculpata nu a asigurat stocul de sânge necesar pentru efectuarea intervenției chirurgicale, cu un risc potențial foarte mare de hemoragie; inculpata cunoștea că o asemenea intervenție chirurgicală nici nu putea fi efectuată în H_______ H________ din D___, acesta nefiind abilitat să efectueze operații de cezariană cu placenta praevia. De asemenea, rezultă existența unei legături de cauzalitate între conduita (acțiunile) inculpatei și decesul victimei B_______ R_____.
Fapta inculpatei D___ C______-L____ care, în calitate de medic specialist obstetrică – ginecologie din cadrul Spitalului Orășenesc D___, în cazul pacientei B_______ R_____, în cadrul manevrelor medicale efectuate nu a diagnosticat placenta praevia preoperator, nu a respectat reglementările legale cuprinse în protocoalele și ghidurile de bune practici medicale aflate în vigoare la data efectuării intervenției chirurgicale și a depășit limitele competențelor medicale (H_______ H________ D___ nu este acreditat pentru astfel de intervenții chirurgicale), producând, în urma operației de cezariană a pacientei B_______ R_____, decesul acesteia din urmă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 2 CP.
Ca atare, solicitarea de achitare a inculpatei este neîntemeiată.
Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei principale, Curtea apreciază că prima instanță a făcut o individualizare corectă, ținând cont de dispozițiile art. 74 Cod penal, care arată că stabilirea duratei sau a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului. Astfel, s-a avut în vedere caracterul grav al faptei săvârșite, relațiile sociale încălcate prin comiterea acestei fapte, fiind suprimat cel mai important drept al persoanei care este dreptul la viață, dar și persoana inculpatei, care este vârstă de 43 ani, nu are antecedente penale, nu a avut o atitudine sinceră, s-a prezentat în fața organelor judiciare.
Astfel fiind, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatei pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, este în măsură să asigure atingerea scopului, respectiv reeducarea acesteia și prevenirea comiterii de noi fapte penale.
În ceea ce privește pedepsele complementare și accesorii, Curtea constată că și acestea au fost individualizate corect de instanța de fond, în raport de disp. art. 67 și art. 65 Cod penal.
Referitor însă la perioada pentru care a fost dispusă pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b și g Cod penal, Curtea constată că este prea mare. Având în vedere circumstanțele cauzei și persoana inculpatei, instanța de apel apreciază că scopul pedepsei se realizează și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a,b și g Cod penal pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a prezentei decizii.
Sub acest aspect apelul declarat de inculpată este fondat și va fi admis.
În ce privește măsura de individualizare a executării pedepsei, Curtea constată că în mod corect a reținut instanța de fond că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.91 Cod penal, și, în raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de posibilitățile sale de îndreptare, aplicarea pedepsei este suficientă, și, chiar fără executarea acesteia inculpata nu va mai comite alte infracțiuni, însă se impune supravegherea conduitei sale pe o durată determinată. Prin urmare, în mod judicios instanța de fond a suspendat pedeapsa aplicată inculpatei pe un termen de supraveghere de 3 ani.
În ce privește însă măsurile și obligațiile pe care inculpata trebuie să le execute pe durata termenului de supraveghere, Curtea reține că potrivit art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte toate măsurile de supraveghere prevăzute la lit. a-e. Alineatul 2 al art. 93 prevede că instanța impune condamnatului să execute una sau mai multe dintre obligațiile prevăzute la lit. a-d, iar în alin. 3 se prevede că pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă cuprinsă între 60 și 120 de zile în condițiile stabilite de instanță.
În cauză, prima instanță a impus inculpatei D___ B______ B____ să execute muncă neremunerată pe o perioadă de 90 zile, însă instanța de apel apreciază că obligația de a presta muncă neremunerată pe o perioadă de 60 zile este suficientă pentru reeducarea inculpatei.
Prin urmare, și sub acest aspect apelul declarat de inculpată este fondat.
În continuare, cu privire la latura civilă Curtea reține:
A___ A____ A_____ s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală în declarația de persoană vătămată dată în ziua de 29.05.2017 (f. 95, vol. I UP), cu suma de 300.000 de euro reprezentând daune morale.
Pentru termenul din data de 5.12.2019, persoana vătămată I___ P____-R_____ a solicitat obligarea în solidar a inculpatei și a părților responsabile civilmente la plata daunelor morale de 300.000 de euro. Acțiunea civilă este formulată de acesta în calitate de persoană vătămată și ca reprezentant legal al minorilor C___ C_____, D_______ D________ și E___ E___ (f. 37 dosar instanță).
Prin cererea înregistrată la data de 17.01.2020 partea civilă A___ A____ A_____ a precizat cererea de constituire parte civilă, solicitând 900.000 de euro daune morale și 10.000 de lei daune materiale (f. 57 – 59 dosar instanță).
Prin cerea de apel partea civilă A___ A____ A_____ a declarat apel în nume propriu, nu și în calitate de reprezentant al minorilor, și a solicitat majorarea daunelor morale la cuantumul solicitat.
La termenul de judecată din data de 18 mai 2021, la interpelarea instanței, apărătorul ales al părții civile a precizat că apelul este declarat în nume propriu de partea civilă A___ A____ A_____.
Instanța de fond a reținut că, cererea de constituirea parte civilă este formulată de către persoana vătămată A___ A____ A_____ în nume personal, iar menționarea calității sale de reprezentant în constituirea de parte civilă pentru termenul din data de 5.12.2020 fără a preciza vreo pretenție pentru fiecare dintre copiii săi minori nu are valoare juridică. Această susținere a judecătorului de fond este greșită, însă cum apelul este declarat de partea civilă A___ A____ A_____ doar în nume propriu și numai în ce privește daunele morale, iar parchetul nu a declarat apel pentru părțile civile minore, Curtea va analiza cauza numai sub acest aspect.
Cu privire la prejudiciu moral suferit de partea civilă A___ A____ A_____, acesta, spre deosebire de prejudiciul material, care se stabilește pe bază de probe, se orientează pe baza evaluării instanței. Ca atare, pentru a nu fi pur subiectivă sau a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, trebuie să se țină seama de suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului precum și de toate consecințele acesteia.
Acest cuantum, diferă de la o speță la alta, și de regulă se are în vedere suferința pricinuită părții vătămate, fie ca urmare a traumelor fizice îndurate, perioada de spitalizare, rămânerea cu o infirmitate permanentă, dar și suferința psihică produsă ca urmare a decesului unei persoane apropiate.
În orice caz, în ceea ce privește cuantumul acestor despăgubiri instanța de judecată trebuie să aibă în vedere că sumele de bani pe care le acordă cu titlu de daune morale să aibă efecte compensatorii, respectiv asemenea sume nu trebuie să constituie nici sancțiuni excesive pentru autorii daunelor și implicit a societăților de asigurare, nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor.
În raport de acest principiu, Curtea apreciază corecte criteriile avute în vedere de instanța de fond la stabilirea daunelor morale, respectiv că urmare a acțiunilor inculpatei victima B_______ R_____ (soția părții lor civile A___ A____ A_____) și-a pierdut viața, aceasta fiind puternic legată afectiv de familia sa, suferința părții civile fiind incomensurabilă, mai ales că a rămas singurul întreținător al familiei sale compuse din trei copii minori la data faptei. Însă, Curtea apreciază, în contextul circumstanțelor în care s-a petrecut moartea victimei B_______ R_____, că suma de 50.000 euro reprezentând daune morale acordată de instanța de fond este mică.
Prin urmare, având în vedere principiul și criteriile enunțate, Curtea apreciază că suma de 75.000 euro pentru partea civilă A___ A____ A_____ cu titlu de daune morale reprezintă o satisfacție echitabilă.
Ca atare, sunt întemeiate criticile părții civile A___ A____ A_____ cu privire la cuantumul daunelor morale.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea va admite apelurile declarate de inculpata D___ B______ B____ și partea civilă A___ A____ A_____ împotriva sentinței penale nr. 668 din data de 18.02.2021 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. ______________.
Va desființa în parte sentința atacată, cu privire la pedepsele complementare, obligația prevăzută de art. 93 alin. 3 Cod penal și în latura civilă sub aspectul daunelor morale și rejudecând în aceste limite:
Va reduce perioada pentru care s-a dispus față de inculpata D___ B______ B____ pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b și g Cod penal, de la 3 ani la 1 (un) an.
În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, va impune inculpatei obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, la instituțiile prevăzute în sentință.
Va majora daunele morale acordate prin sentință părții civile A___ A____ A_____ la suma de 75.000 euro.
Va menține în rest sentința atacată.
Va dispune virarea sumei de 350 lei, onorariu parțial avocat oficiu, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului T____.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare față de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite apelurile declarate de inculpata D___ B______ B____ și partea civilă A___ A____ A_____ împotriva sentinței penale nr. 668 din data de 18.02.2021 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. ______________.
Desființează în parte sentința atacată, cu privire la pedepsele complementare, obligația prevăzută de art. 93 alin. 3 Cod penal și în latura civilă sub aspectul daunelor morale și rejudecând în aceste limite:
Reduce perioada pentru care s-a dispus față de inculpata D___ B______ B____ pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b și g Cod penal, de la 3 ani la 1 (un) an.
În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, impune inculpatei obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, la instituțiile prevăzute în sentință.
Majorează daunele morale acordate prin sentință părții civile A___ A____ A_____ la suma de 75.000 euro.
Menține în rest sentința atacată.
Dispune virarea sumei de 350 lei, onorariu parțial avocat oficiu, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului T____.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare față de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea deciziei la dispoziția părților și a procurorului prin grefa instanței, azi, 24.06.2021.
Președinte, Judecător,
N______ O_____ D___ V_____
Grefier,
V______ L__
Red.D.V./N.O./24.06.2021
Dact. V.L./20.05.2021
8 ex../ 6com/1 mapă
P.I. Jud.T-șoara/N.C.
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro