Contractul de întreținere: 3 capcane pe care notarul nu ți le va spune

Contractul de întreținere reprezintă o înțelegere prin care o persoană se obligă să ofere întreținere altei persoane. Cel care primește întreținerea se numește întreținut (sau beneficiarul întreținerii), iar cel care acordă întreținerea se numește întreținător. Contractul poate fi cu titlu gratuit. Într-un asemenea caz, întreținerea se va acorda fără ca întreținătorul să obțină ceva în schimb. Cu toate acestea, cel mai adesea contractul de întreținere este cu titlu oneros, adică întreținătorul primește ceva în schimbul întreținerii (e.g., o casă, un teren, alte bunuri mobile sau imobile).

Contractul de întreținere și practica judiciară

Am ales să scriu acest articol pentru că am studiat practica judiciară recentă pe subiectul contractului de întreținere și am descoperit că mulți români (fie întreținuți, fie întreținători) au o mulțime de probleme cu acest tip de contract. O mulțime de astfel de contracte se desființează în instanță pentru că părțile nu își îndeplinesc obligațiile asumate. Acest contract este riscant. De exemplu, întreținerea va trebui acordată chiar și atunci când întreținătorul nu mai are resurse financiare. În mod similar, întreținerea se va acorda inclusiv în situațiile în care cuantumul întreținerii oferite a depășit valoarea bunului înstrăinat.

Frecvente sunt și situațiile în care părțile își arată adevăratul caracter și adevăratele intenții abia după ce contractul a fost semnat. Au existat multe cazuri în care bătrânii au descoperit abia după înstrăinarea bunului faptul că cealaltă persoană nu avea, în realitate, nicio intenție reală de a presta întreținerea.

În cele ce urmează, vom explica trei capcane ale contractului de întreținere.

 



 

Capcana 1. Întreținerea trebuie să acopere toate nevoile celui întreținut

Dorești să oferi întreținere unei persoane? Dacă da, înainte să închei acest contract trebuie să îți faci foarte bine calculele. Este bine să știi că vei fi obligat să asiguri celeilalte părți nu doar alimente, ci și tot ce este necesar pentru a-i asigura un trai decent. Întinderea obligației de întreținere se va stabili de la caz la caz, în funcție de nevoile fiecărei persoane. În general, trebuie asigurate cheltuielile cu hrana, îmbrăcămintea, încălțămintea, menajul, folosința unei locuințe, precum și cheltuielile necesare în caz de boală și cheltuielile cu înmormântarea (art. 2257 alin. (2 și alin. (3) Cod Civil)[1]. Cu toate acestea, dacă beneficiarul întreținerii a dus un trai foarte bun, întreținerea va trebui acordată astfel încât persoana întreținută să aibă același nivel de calitate a vieții ca înainte de încheierea contractului de întreținere[2].

Dorești să întreții o persoană obișnuită cu un trai modest? Într-o atare situație va trebui să acorzi întreținere pentru acoperirea unor nevoi curente și obișnuite (hrană, îmbrăcăminte, locuință, medicamente, etc). În schimb, lucrurile stau diferit dacă te obligi să întreții o persoană cu un nivel de viață ridicat. De exemplu, vei întreține o bătrânică extrem de cochetă care merge la operă, la teatru și în excursii? Dacă bătrânica a avut un stil de viață bun și valoarea bunului înstrăinat este importantă, va trebui să îi asiguri tot ce este necesar pentru a-i acoperi nu doar nevoile de bază, ci și nevoile morale, spirituale și de altă natură. Sigur, prestațiile trebuie să fie echitabile pentru ambele părți, adică să nu fie disproporționate. Acest lucru este precizat în Codul Civil la art. 2257 alin. (1):

„Debitorul întreţinerii datorează creditorului prestaţii stabilite în mod echitabil ţinându-se seama de valoarea capitalului şi de condiţia socială anterioară a creditorului”.

Profesorii de drept explica astfel:

„Valoarea capitalului în contractul de întreținere poate fi diferită de la caz la caz, existând de cele mai multe ori și o legătură între condiția socială anterioară a creditorului și această valoare. Este de la sine înțeles că, în condițiile în care se va transfera un capital de valoare mare, prestațiile se vor putea stabili corespunzător acestuia, adică vor fi în mod echitabil consistente calitativ și ca întindere. În plus, dacă avem în vedere condiția socială anterioară a creditorului, ne putem afla în prezența unui contract de întreținere în care, pe lângă obligațiile care ar trebui prevăzute în principal, să întâlnim și obligații care țin tocmai de asigurarea unei continuități între starea de confort a creditorului anterior încheierii contractului și cea ulterioară momentului încheierii”[3].

 



Capcana 2. Contractul de întreținere poate deveni excesiv de costisitor

Dacă cheltuielile cu întreținerea devin prea ridicate, legea nu oferă niciun fel de protecție celui obligat să acorde întreținere. Potrivit legii, întreținătorul va trebui să acorde întreținere oricât de costisitoare ar deveni obligația de întreținere. De exemplu, dacă întreținutul înaintează în vârstă și are probleme de sănătate care necesită intervenții costisitoare, întreținătorul va trebui să acopere aceste cheltuieli indiferent de cât de ridicate ar fi acestea. Mai mult, el va trebui să asigure întreținerea chiar dacă nu mai are resursele financiare necesare. De exemplu, dacă o persoană rămâne fără loc de muncă, întreținerea va trebui acordată în continuare. În plus, Codul Civil precizează expres că întreținerea va fi datorată chiar și atunci când bunul care a constituit capitalul a pierit total sau parțial sau și-a diminuat valoarea (art. 2257 alin. (4) Cod Civil).

Ce se întâmplă dacă întreținătorul nu acoperă cheltuielile? Potrivit legii, dacă cel întreținut este nemulțumit poate merge în instanță și poate solicita rezoluțiunea contractului de închiriere. Dacă instanța îl găsește culpabil de neîndeplinirea obligației de întreținere, atunci va pronunța rezoluțiunea. Ca un efect al rezoluțiunii, contractul de închiriere se va desființa retroactiv. Dacă se pronunță rezoluțiunea, ce se va întâmpla cu bunul care a fost transmis în temeiul contractului de întreținere? Deoarece rezoluțiunea are un efect retroactiv, bunul se va înapoia întreținutului.

De exemplu, într-o cauză aflată pe rolul Judecătoriei Hunedoara, întreținuta (reclamanta) a cerut rezoluțiunea contractului de întreținere deoarece pârâtul a plecat în străinătate și nu a mai prestat obligația de întreținere. În schimbul obligației de întreținere, reclamanta transmisese pârâtului dreptul de proprietate asupra unui imobil. Judecătoria Hunedoara, prin sentința civilă nr. 1541/2014, l-a găsit pe pârât culpabil cu privire la neîndeplinirea obligației de întreținere. Prin urmare, instanța a admis acțiunea reclamantei și a declarat rezoluțiunea contractului de închiriere. Ca un efect al rezoluțiunii, bunul înstrăinat s-a întors în patrimoniul reclamantei.

Capcana 3. Întreținerea trebuie oferită chiar dacă întreținutul are suficiente mijloace materiale

Ce se întâmplă în situația în care întreținutul are o situație financiară suficient de bună pentru a se întreține singur? Mai trebuie executată obligația de întreținere într-o astfel de situație? Potrivit unui punct de vedere exprimat în doctrină, răspunsul este pozitiv: întreținerea se va datora chiar dacă beneficiarul întreținerii are suficiente mijloace materiale[4]. Autorii citați anterior explică astfel:

„În absența unei clauze contractuale exprese, nu prezintă nici o relevanță împrejurarea că beneficiarul întreținerii are suficiente mijloace materiale; aceasta deoarece obligația convențională de întreținere nu se confundă cu obligația legală, când obligația de întreținere depinde de starea de nevoie a celui îndreptățit să o primească”[5]. Un alt argument este și acela că obligația de întreținere se execută în natură. Deseori, la încheierea contractului de întreținere, beneficiarii întreținerii își doresc atât acoperirea cheltuielilor financiare, cât și sprijin concret la bătrânețe (efectuarea de vizite, efectuarea cumpărăturilor, asigurarea menajului și a transportului, etc).

 

Concluzie

În actuala legislație, contractul de întreținere prezintă numeroase capcane pentru ambele părți. Dacă dorești să devii beneficiar al întreținerii, înainte să semnezi acest contract, asigură-te că ai ales persoana potrivită. Cu alte cuvinte, asigură-te că persoana este capabilă să fie un sprijin real. Este o persoană care își respectă cuvântul dat și are o situație financiară suficient de bună pentru a-și putea îndeplini obligația de întreținere? Dacă ești întreținător, atunci fii onest cu tine însuți și cu cealaltă parte și decide dacă îți poți asuma, în mod real, o astfel de obligație. Oricum, înainte de a merge la notar să semnați, este recomandat să vă programați la o consultație juridică la un avocat pentru a discuta viitoarele clauze ale contractului de întreținere. Un avocat vă poate ajuta să introduceți în contract anumite clauze care să vă protejeze de anumite situații neplăcute din viitor.

Autor: Av. Ruxandra Sava – Baroul București

Pentru consultații juridice privind contractul de întreținere contact: av.ruxandra.sava@gmail.com.

 



Referințe:

[1] Cheltuielile cu înmormântarea se vor asigura doar dacă creditorul întreținerii decedează în cursul duratei contractului.

[2] În doctrină s-a afirmat că „este firesc ca starea socială anterioară să fie menținută (nimeni nu încheie un astfel de contract pentru a-și vedea diminuat nivelul de trai, iar, dacă acest lucru se întâmplă, detaliile trebuie stabilite în mod expres)”. A se vedea C. Macovei, Dobrilă în Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Codul Civil. Comentariu pe articole, Ediția 3, Ed. C. H Beck, București, 2021, p. 2584.

[3] V. Nemeș, G. Fierbințeanu, Dreptul contractelor civile și comerciale. Teorie, jurisprudență, modele, Ed. Hamangiu, 2020, p. 827.

[4] C. Macovei, Dobrilă în Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), op. cit., p. 2584.

[5] Ibidem.

 

Image by jcomp on Freepik

ALTE ARTICOLE

Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!