Contractul de antrepriză mai poartă denumirea și de contract de prestări servicii. El este reglementat la art. 1851 – 1881 Cod Civil și acoperă o gamă foarte largă de servicii și lucrări, ca de exemplu servicii IT, lucrări de construcții, servicii juridice, lucrări stomatologice, etc. Alte exemplu includ confecționarea unui lucru, elaborarea unui proiect, reparații de uz casnic, instalații, etc.
Contractul de antrepriză reprezintă cadrul general în materie de executări de lucrări materiale sau intelectuale. Cu privire la anumite servicii, există dispoziții în legi speciale privind executarea anumitor lucrări, mai ales în domeniul profesiilor liberale (arhitecți, contabili, medici, avocați, etc).
Potrivit art. 1851 din Codul Civil, părțile contractului de antrepriză se numesc antreprenor și beneficiar. Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă față de beneficiar să execute, pe riscul său, o anumită lucrare materială sau intelectuală sau să presteze un anumit serviciu. Astfel cum s-a subliniat în doctrină, antreprenorul își menține, pe durata contractului de antrepriză, independența economică și operațională față de beneficiar[1], nefiind subordonat ca în contractul de muncă.
Contractul de antrepriză. Caractere juridice
Contractul de antrepriză este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu executare succesivă. Unii autori sunt de părere că acest contract este, de regulă, un contract intuitu personae[2], în timp ce alți autori sunt de părere că ne aflăm în prezența unui contract intuitu personae doar în caz excepțional[3]. Înclinăm spre a doua opinie având în vedere că art. 1852 Cod Civil prevede posibilitatea antreprenorului de a încheia un contract de subantrepriză prin care poate încredință unor subantreprenori executarea unor părți din lucrare. Așadar regula este aceea că antreprenorul poate externaliza efectuarea unor părți sau elemente ale lucrării sau serviciului, cu excepția situației în care contractul de antrepriză a fost încheiat în considerarea calităților antreprenorului. Într-o astfel de situație excepțională, contractul va fi intuitu personae.
Prețul contractului de antrepriză
În schimbul efectuării lucrării sau prestării serviciului, antreprenorul poate primi o sumă de bani sau alte bunuri sau servicii. Oricum ar fi, prețul contractul de subantrepriză, trebuie să fie serios și determinat sau cel puțin determinabil. Ce înseamnă un preț serios? Potrivit doctrinei, un preț serios este un preț care nu este lezionar, adică nu este disproporționat în raport cu valoarea lucrării sau a serviciului[4].
Delimitarea față de vânzare
Contractul de antrepriză nu trebuie confundat cu alt tip de contract: contractul de vânzare. Există situații în care, pentru a vinde un lucru, vânzătorul trebuie să îl confecționeze mai întâi (vânzarea unui bun viitor). Într-o astfel de situație va fi dificil de distins între contractul de antrepriză și contractul de vânzare. Cum se va realiza distincția între cele două tipuri de contracte? Art. 1855 Cod Civil explică regula potrivit căreia contractul va fi de vânzare, iar nu de antrepriză, atunci când, potrivit intenției părților, executarea lucrării nu constituie scopul principal al contractului. Potrivit aceluiași articol citat anterior, pentru a determina natura juridice a contractului, se va avea în vedere și valoarea bunurilor furnizate. În practica unei instanțe de judecată (Curtea de Apel Cluj) s-a stabilit că atunci când valoarea materialelor întrebuințate pentru confecționarea bunului depășește valoarea muncii prestate, ne vom afla în prezența unui contract de vânzare, iar nu în prezența unui contract de antrepriză[5].
Referințe:
[1] V. Nemeș, G. Fierbințeanu, Dreptul contractelor civile și comerciale. Teorie, jurisprudență, modele, Ed. Hamangiu, 2020, p. 225.
[2] C. Macovei/Gheorghiu în Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Codul Civil. Comentariu pe articole, Ediția 3, Ed. C. H Beck, București, 2021, p. 2221.
[3] V. Nemeș, G. Fierbințeanu, op. cit., p. 227.
[4] C. Macovei/Gheorghiu în Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), op. cit., p. 2223.
[5] V. Nemeș, G. Fierbințeanu, op. cit., p. 231.
Photo by Pedro Lastra on Unsplash