Trăim vremuri dificile. Știrile vorbesc despre inflație, gaz, război și despre creșterea salariilor, taxelor și impozitelor. E ușor să crești afaceri atunci când vântul îți suflă în pânze. Când vremurile devin furtunoase, lucrurile încep să se complice. Vremurile dificile accelerează selecția naturală. Crizele decid cine se adaptează și cine nu. Tu cum te raportezi la crize? Fugi, te blochezi sau lupți? A reuși presupune nu doar să lupți, ci și să lupți inteligent, să fii capabil/ă să te adaptezi și să îți perfecționezi metodele de lucru.
În România, contractele sunt de multe ori ignorate, copiate de pe internet sau semnate fără a fi citite. Firmele apelează rar la avocați care scriu contracte deoarece preferă să utilizeze șabloane gratuite de pe internet. Aceste firme pierd mult pentru că, în afaceri, contractele sunt instrumente care îți oferă protecție în fața evenimentelor nefaste (e.g., crize, forță majoră), îți garantează satisfacerea adecvată a creanțelor, îți limitează răspunderea sau îți pot da posibilitatea să renegociezi anumite situații-limită.
În acest articol îți voi prezenta topul celor 10 clauze care îți pot aduce succes în afaceri.
10. Clauza de forță majoră
Această clauză este destinată să te scape de răspunderea contractuală în situația apariției unei cauze de forță majoră (e.g., stare de alertă, urgență, război, evenimente naturale, alte catastrofe).
Clauza de forță majoră pe care o folosesc cel mai des este aceasta:
„Răspunderea Părților este înlăturată atunci când prejudiciul suferit de o Parte este cauzat de forță majoră.
Forța majoră include, dar nu se limitează la schimbări în legi, embargouri, războaie, acte teroriste, revolte, greve, incendii, cutremure, accidente nucleare, inundații, greve, condiții meteorologice, epidemii, pandemii și acte ale hackerilor sau furnizorilor de servicii de internet”.
Notă: Poți face astfel încât clauza să te protejeze doar pe tine. Tot ceea ce trebuie să faci este să înlocuiești cuvântul „părți” cu denumirea (calitatea) pe care tu o ai în contract. De exemplu, în loc de „răspunderea Părților este înlăturată atunci când prejudiciul suferit de o Parte este cauzat de forță majoră”, poți scrie „răspunderea furnizorului/antreprenorului/prestatorului este înlăturată atunci când prejudiciul suferit de cealaltă parte este cauzat de forță majoră”. Este posibil ca doar tu să fii protejat? Bineînțeles. Conform principiului libertății contractuale, este perfect legal atât timp cât cealaltă parte este de acord și semnează contractul.
9. Clauza de confidențialitate
Multe firme pierd bani pentru că angajații, colaboratorii sau furnizorii lor transmit mai departe (către concurență, către alți terți, etc) informații care au valoare economică. Prin dezvăluirea informațiilor, concurența capătă acces la baze de date, la rețete, metode de lucru sau secrete comerciale cu valoare inestimabilă. O clauză de confidențialitate bine-scrisă te poate proteja de astfel de evenimente neplăcute. Pentru efecte cât mai bune, recomand ca această clauză de confidențialitate să introducă o penalitate (o sumă de bani care trebuie plătită) pentru situația în care cealaltă parte își încalcă obligația de confidențialitate.
8. Clauza de neconcurență
Clauza de neconcurență este o clauză prin o parte (de obicei un angajat sau un partener comercial) se obligă să nu desfășoare o afacere similară sau să intre în concurență cu cealaltă parte (angajatorul sau partenerul comercial). În contractele de muncă, această clauză poate fi introdusă respectând niște condiții foarte stricte. În contractele dintre profesioniști, această clauză nu comportă limitări. La fel ca în situația clauzei de neconcurentă, recomand ca această clauză de neconcurență să cuprindă o penalitate (o sumă de bani care trebuie plătită) pentru a preveni situația în care cealaltă parte își încalcă obligația de neconcurentă.
7. Clauza de diligență
Să presupunem că te-ai obligat printr-un contract să faci un lucru, însă, deși ai depus toate eforturile posibile, nu ai reușit să atingi acel rezultat. Mai ai dreptul să încasezi plata? Dacă ai încasat plata trebuie să o restitui?
Exemplu #1: Compania ABC SRL construiește un site de vânzări pantofi pentru compania XYZ SRL. Potrivit contractului dintre părți, XYZ SRL a plătit un preț mai mare astfel încât site-ul construit să fie indexat pe prima pagină Google pe cuvântul-cheie „pantofi cu talpa roșie”. Deși a depus toate eforturile, ABC SRL nu a reușit să aducă site-ul pe prima pagină Google pe cuvântul-cheie „pantofi cu talpa roșie”.
Ce se întâmplă în acest caz? Va fi compania ABC SRL obligată să restituie banii sau îi va putea păstra?
Răspunsul diferă în funcție de modul în care clauza este introdusă în contract.
Exemplul #2. Clauza prevede că ABC SRL va reuși aducă site-ul pe prima pagină Google pe cuvântul-cheie „pantofi cu talpa roșie”. Într-o astfel de situație, obligația este de rezultat, adică rezultatul trebuie atins. Dacă rezultatul nu este atins, partea este culpabilă. Fiind culpabilă, cel mai sigur nu va primi prețul sau, dacă l-a primit, va trebui să îl restituie.
Exemplul #3. Clauza prevede că ABC SRL va depune toate diligențele (eforturile) pentru a aduce site-ul pe prima pagină Google pe cuvântul-cheie „pantofi cu talpa roșie”. Într-o astfel de situație, obligația este de mijloace. Dacă rezultatul nu este atins, partea este culpabilă doar dacă nu a depus toate eforturile pentru a atinge rezultatul. Dacă, deși a depus toate eforturile, rezultatul nu s-a atins, va trebui să primească suma de bani promisă. Dacă a primit suma de bani, nu va trebui să o restituie.
Clauza de mai sus este o clauză de diligență. Ea este inclusă în contractele comerciale pentru a proteja părțile atunci când atingerea rezultatului nu depinde doar de ele, ci și de elemente pe care nu le pot controla. În exemplul nostru, indexarea în motoarele de căutare nu depinde doar de prestatorul de servicii, ci și de anumite elemente pe care această parte nu le poate controla (modul în care funcționează algoritmii de indexare Google, fluctuațiile tehnologiei, bugs, etc).
6. Clauza privind plata în caz de litigiu
Ce se întâmplă dacă intervine un litigiu între părți? În România procesele pot dura și 2 ani. O astfel de perioadă mare de timp poate fi defavorabilă pentru o parte care trebuie să primească o plată în baza contractului. În alte cazuri, poate fi inechitabil ca o parte să plătească un preț pentru o obligație care nu s-a executat în mod conform și situația a ajuns în instanță.
Clauzele privind plata în caz de litigiu se introduc în contracte pentru a preveni astfel de situații neplăcute.
Exemplul #1: „În situația unui litigiu între Părți cu privire la livrarea Produselor, Cumpărătorul este îndreptățit să suspende plata până la soluționarea definitivă a litigiului”.
Exemplul #2: „În situația unui litigiu, Părțile vor continua să își execute obligațiile care nu sunt afectate de respectivul litigiu”.
5. Clauza privind exonerarea, limitarea sau plafonarea răspunderii
Această clauză urmărește să exonereze sau să limiteze răspunderea unei părți. Unele clauze plafonează răspunderea la o sumă maximă.
Exemplul #1: „În măsura permisă de lege, [__] nu va fi responsabilă pentru [__]”
Exemplul #2: „Răspunderea totală a [__] cu privire la executarea contractului va fi limitată la suma de [__]”.
4. Clauza de hardship
Această clauză mai poartă denumirea și de „clauză de impreviziune”. Clauza de hardship urmărește să protejeze părțile în situația apariției unor situații excepționale care fac ca obligația unei părți să devină excesiv de oneroasă.
Exemplu: „If events occur which have not been contemplated by the Parties and which fundamentally alter the equilibrium of the present Agreement, thereby placing an excessive burden on one of the Parties in the performance of its contractual obligations, that Party shall be entitled to request revision of this Agreement”
3. Clauza penală
Clauza penală este clauza prin care o parte este penalizată și trebuie să plătească o sumă de bani pentru că nu își execută obligațiile, pentru că le execută cu întârziere sau pentru că le execută defectuos.
Exemplul #1: „În caz de încălcare a obligației de confidențialitate, A va plăti lui B suma de 100.000 EURO”
Exemplul #2: „În caz de întârziere la plată, X va plăti lui B suma de [___] pe zi de întârziere”.
2. Clauza „Pay when paid”
Această clauză urmărește să protejeze antreprenorii care au subcontractat serviciile unor subantreprenori. Prin această clauză antreprenorul nu trebuie să plătească nimic către subantreprenori atât timp cât nu s-a primit plata de la clientul principal. Cu alte cuvinte, antreprenorul își va plăti subantreprenorii atunci când primește plata de la clientul principal. Această clauză nu este valabilă în contractele de muncă, însă este perfect valabilă în contractele dintre profesioniști.
Exemplu: „Upon receipt of payment from the Owner, Contractor will pay the Subcontractor without unreasonable delay”.
1. Clauza „Pay if paid”
Această clauză urmărește să protejeze antreprenorii care au subcontractat serviciile unor subantreprenori. Clauza „Paid if paid” prevede că un antreprenor nu va trebui să își plătească subcontractanți decât dacă este plătit de clientul principal. Această clauză nu este valabilă în contractele de muncă, însă este perfect valabilă în contractele dintre profesioniști. Prin această clauză, antreprenorul principal pasează întregul risc către subantreprenori. Subantreprenorii au o situație foarte proastă deoarece, dacă clientul principal nu plătește, ei nu vor fi plătiți pentru o activitate deja realizată. Cu toate acestea, situația antreprenorului principal este foarte bună. Prin această clauză, el se va poziționa în avantaj și nu va suporta niciun risc cu privire neplată sau insolvabilitatea clientului principal.
Exemplu: „Receipt of payment from the Owner is a condition precedent to payment to Subcontractor and payment to Subcontractor will only be made after the Contractor is paid by Owner”.
Articol redactat de Av. Ruxandra SAVA. Pentru servicii avocațiale (consultații, redactări, revizuiri contracte), contact: av.ruxandra.sava@gmail.com.
Image by jcomp on Freepik