Cod ECLI ECLI:RO:JDS5B:2021:001.______
Dosar nr. ______________
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI – SECTIA A II-A CIVILĂ
Sentința civilă nr. 5577/2021
Ședința publică de la 22 Iunie 2021
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – I____ NIC______
GREFIER – F______ G_______
Pe rol soluționarea contestației la executare privind pe contestatorii C___ C C_____ C__ și A____ A_______ și pe intimata B__ B_____ B_____ B__.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21.05.2021 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.06.2021;18.06.2021 și ulterior la 22.06.2021, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin contestația la executare formulata la data de 30.05.2019 si înregistrata pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București sub nr. ______________, contestatorii C___ C C_____ C__ și A____ A_______ au solicitat, în contradictoriu cu intimata B__ B_____ B_____ B__ , anularea încheierii din 26.03.2019 pronunțată în dosarul nr._____________; lămurirea titlului executoriu; anularea executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr.65/2019; suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare; întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare; restituirea taxei de timbru; cu cheltuieli de judecată.
În fapt, contestatorii au arătat că nu au fost niciodată notificați cu privire la nerespectarea obligației de plată a împrumutului de către împrumutata D____ V______ și nu li s-a comunicat declarația de rezoluțiune menționată în contractul din 19.03.2017. Mai arată că declararea scadenței anticipate a creditului s-a făcut abuziv .
Contestatorii înțeleg să invoce lipsa calității de reprezentant a intimatei, în cauză fiind incidente disp.art.75 rap.la art.197 al.3 din Legea 31/1990.
În privința onorariului executorului judecătoresc, contestatorii apreciază că acesta este nelegal, fiind aplicat la maximul grilei, fără a exista un argument care să îl justifice.
În dovedirea contestației, se solicită proba cu înscrisuri și proba cu expertiză contabilă.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 712 C.p.c, art.719,art.723 C.p.c., art.2296 Cod civil.
La data de 04.07.2019, contestatorii au depus cerere modificatoare (fila 57).
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite ca nefondată și neîntemeiată și respingerea contestației ca nefondată și neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată.
Intimata înțelege să invoce excepția netimbrării contestației; excepția tardivității; excepția inadmisibilității și excepția lipsei calității procesuale active a contestatorilor.
Pe fondul cauzei, arată că în privința contractului de împrumut, acesta a fost declarat scadent anticipat și nu reziliat unilateral; clauzele contractuale din contractul de împrumut au fost negociate cu împrumutatul.
In dovedirea cererii, solicita administrarea probei cu înscrisuri.
Analizand actele dosarului, instanta constata ca la cererea creditoarei SC B__ B_____ B_____ IFN din data de 19.03.2019 (vol. II, fila nr. 107) si in baza titlului executoriu invocat a fi contractul de imprumut nr. 886/19.07.2016 (vol. II, fila nr. 111), B__ D_________ D______ D______ M________ a inceput executarea silita impotriva debitoarei principale Doaga V______ si a garantilor fidejusori A____ A_______, N____ M______ si SC C___ C C_____ C__, fiind format dosarul de executare nr. 65/2019.
Aceasta executare silita a fost incuviintata prin Incheierea pronuntata de Judecatoria sectorului 5 Bucuresti la 26.03.2019, in dosarul nr. _____________ (vol. II, fila nr. 98).
Ulterior, prin incheieri separate pronuntate la 04.09.2019 (vol. II, filele nr. 91, 92 si 93) executorul judecatoresc a stabilit cheltuielile de executare silita, a actualizat creanta cu suma de 460 lei (reprezentand servicii de recuperare) si a calculat penalitatile de 1% pe zi de intarziere asupra sumei de 58.654 lei. Este de mentionat ca, potrivit cererii inregistrate la 24.04.2019 (vol. II, fila nr. 94), creditoarea indica acest debit, alaturi de dobanda restanta, penalitati de intarziere, servicii de identificare si valorificare gaj, servicii de monitorizare financiara, taxa de inscriere autoturism in AEGRM si cheltuieli de executare avansate.
De asemenea, a fost infiintata poprirea asupra conturilor presupus dechise la mai multe unitati bancare (vol. II, filele nr. 88-90).
La data de 22.05.2019, cei trei fidejusori garanti incheie cu creditoarea initimata un angajament de plata (vol. II, fila nr. 44), in baza caruia se obliga sa achite debitul restant aferent dosarului de executare nr. 65/2019, despre care se afirma ca a fost diminuat, urmare a negocierilor purtate de parti.
Astfel, potrivit graficului de rambursare agreat, ratele de achitat insumeaza 198.664,92 lei.
Ulterior, prin Incheierea din 12.06.2019 (vol. I, fila nr. 68), executorul procedeaza la actualizarea creantei cu penalitatile de 1% pe zi de intarziere pentru perioada 25.04._____________19 si cu suma de 460 lei, reprezentand servicii de recuperare creanta.
De asemenea, printr-o incheiere separata (vol. I, fila nr. 69), stabileste cheltuieli de executare suplimentare (200 lei, taxa interogare OCPI).
In fine, prin Incherierea pronuntata la 04.12.2019 (vol. I, fila nr. 126), este dispusa incererea executarii silite, urmare a realizarii creantei si recuperarii cheltuielilor de executare.
Prin prezenta contestatie, se invoca, in esenta, lipsa calitatii de reprezentant pentru creditoare, in ceea ce priveste cererea de executare silita, lipsa caracterului certi, lichid si exigibil al creantei, urmare a lipsei notificarii debitorilor, existenta unui nou contract de imprumut, urmare a incheierii actului aditional nr. 1/19.03.2017, nelegala calculare a dobanzii, nelegala percepere a penalitatilor de intarziere, nelegala stabilire a cheltuielilor de executare.Totodata, este invocat beneficiul de discutiune si diviziune.
In ceea ce priveste calitatea de reprezentant, cererea inregistrata la executor poarta stampila societatii, iar executorul judecatoresc a certificat identitatea partii a carei cerere a primit-o.
Pe de alta parte, cererea de executare a fost permanent sustinuta de SC B__ B_____ B_____ IFN, atat prin acceptarea angajamentului de plata, cat si prin formularea intampinarii si apararilor in prezenta cauza.
Prin urmare, nu se poate sustine ca respectiva cerere nu ar apartine intimatei, motivul de contestatie fiind neintemeiat.
In ceea ce priveste natura actului aditional nr. 1/19.03.2017 (vol. II, fila nr. 109), in cuprinsul sau se arata ca partile au convenit asupra modificarii urmatoarelor clauze ale contractului de imprumut nr. 886/19.07.2016.
Avand in vedere aceste mentiuni foarte clare, instanta apreciaza vadit neintemeiat motivul de contestatie referitor la incheierea unui nou contract de impurmut.
Intr-adevar, potrivit art. 1266 alin. 1 C. civ. contractele se interpretează după voința concordantă a părților, iar nu după sensul literal al termenilor.
Totodata, potrivit alineatului al doilea, la stabilirea voinței concordante se va ține seama, între altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de părți, de practicile statornicite între acestea și de comportamentul lor ulterior încheierii contractului.
Or, partile, luand probabil in considerare dificultatile intalnite in restituirea creditului, au recapitulat datoriile restante, “soldul datorat de catre imprumutat conform scadentarului de plati ce constituie anexa contractului de imprumut nr. 886/19.07.2016”, precum si penalitatile de intarziere potrivit aceluiasi contract.
Asadar, trimiterea expresa la contractul din 19.07.2016, precum si calificarea de catre parti a actului incheiat ca fiind un act aditional, indreptateste instanta sa aprecizea ce nu a intervenit un nou contract de credit, ci a fost modificat cel perfectat anterior.
Ma mult, partile convin ca “Toate celelalte prevederi ale contractului de imprumut raman neschimbate”.
De asemenea, in cuprinsul actului aditional nr. 2 (vol. II, fila nr. 108 verso) se arata ca “toate celelalte prevederi ale contractului de imprumut nr. 886/19.07.2016, modificat prin actul aditional nr.01 din 19.03.2017, raman neschimbate” (vol. II, fila nr. 108 verso).
In ceea ce priveste modul in care a fost calculata dobanda, aceasta este stabilita prin art. 4.1 din contractul de imprumut (vol. II, fila nr. 111 verso) si reprezinta 0,185% pe zi din valoarea creditului, rezultand o dobanda fixa aferenta unei perioade de 30 de zile in cuantum de 3.497 lei, sau o rata lunara fixa de 7.330 lei.
Potrivit graficului de rambursare, anexa a contractului (vol. II, fila nr. 114 verso), ratele care trebuiau achitate erau intr-adevar fixe si in valoare de 7.330 lei.
De asemenea, potrivit actului aditional nr. 01/19.03.2017 (vol. II, fila nr. 109 verso), a fost mentinuta dobanda fixa de 0,185% pe zi, ceea ce determina o rata fixa de 3.834 lei
Prin contestatia lor (vol. I, filele nr. 8-10) contestatorii se multumesc sa enumere textele legale din OUG nr. 50/2010, renuntand totodata la administarea probei cu expertiza contabila (Incheierea de sedinta din 13.11.2020 – vol. II, fila nr. 218).
Avand in vedere ca modalitatea de calcul a dobanzii a fost clar stabilita si acceptata inclusiv prin perfectara actului aditional, instanta apreciaza neintemeiat motivul de contestatie.
De altfel, criticile contestatorilor privesc modul in care au fost stabilite penalitatile de intarziere, aspect care va fi analizat in cele ce urmeaza.
Intr-adevar, solicitand reducerea penalitatilor, acestia apreciaza ca fiind “rezonabila stabilirea unui cuantum….prin raportare la nivelul dobanzii zilnice de 0,185%…” (vol. I, fila nr. 12), ceea ce demonstreaza, suplimentar, ca aceast cuantum al dobanzii a fost inteles si acceptat de catre contestatori si ca motivul de contestatie este pur formal.
In ceea ce priveste beneficiul de diviziune si cel de discutiune, potrivit art. 2294 alin. 1 C. civ. fideiusorul convențional sau legal are facultatea de a cere creditorului să urmărească mai întâi bunurile debitorului principal, dacă nu a renunțat la acest beneficiu în mod expres.
Potrivit art. 2295 alin. 1 C. proc. civ. fideiusorul care se prevalează de beneficiul de discuțiune trebuie să îl invoce înainte de judecarea fondului procesului, să indice creditorului bunurile urmăribile ale debitorului principal și să avanseze acestuia sumele necesare urmăririi bunurilor.
In fine, potrivit art. 2298 alin. 1 C. civ. prin efectul beneficiului de diviziune, fiecare fideiusor poate cere creditorului să își dividă mai întâi acțiunea și să o reducă la partea fiecăruia.
In speta, anterior inregistrarii cererii de executare silita (la 19.03.2019 (vol. II, fila nr. 107), atat debitoarea principala Doaga V______, cat si ceri trei fidejusori au fost notificati referitor la debitele scadente inregistrate potrivit contractului de imprumut la data de 30.01.2019 si declararea ulterioara ascadentei anticipate (vol. II, filele nr. 124-146).
Aceasta corespondenta nu a fost ridicata de catre destinatari de la oficiul postal, de fiecare data fiind efectuata mentiunea “Avizat, reavizat, expirat termen de pastrare”.
Or, avand in vedere dispozitiile art. 2295 alin. 1 C. proc. civ. si iminenta declansare a executarii silite (de care puteau afla prin receptionarea corespondentei referitoare la declararea scadentei anticipate), contestatorii aveau obligatia de a solicita, inca din acel moment, urmarirea imobilului debitoarei principale, pe care trebuiau sa il indice creditoarei lor.
Mai mult, daca prezenta contestatie este promovata la 27.05.2019, nu este de ignorat faptul ca, anterior, contestatorii accepta angajamentul de plata din 22.05.2019.
In aceste conditii, invocarea beneficiului de discutiune nu mai prezinta interes pentru contestatori, cat timp dreptul postestativ de care beneficiau s-a stins prin efectuarea platii debitului, potrivit angajamentului asumat.
Altfel spus, invocarea beneficiilor reprezinta o facultate si, chiar daca la acesta se poate renunta prin contract numai expres, debitorii garanti le pot ignora, alegand sa execute obligatia de plata.
In realitate, interesul contestatorilor platitori poate subzista in promovarea unei actiuni de drept comun impotriva debitoarei principale, daca apreciaza ca nu a fost respectata ordinea de urmarire.
Pentru toate aceste considerente, si acest motiv de contestatie este neintemeiat.
In ceea ce priveste penalitatile de intarziere, potrivit art. 4.7 din contract (vol. II, fila nr. 112), acestea au fost stabilite la 1% pentru fiecare zi de intarziere din valoarea sumei imprumutate.
Conform actului aditional nr.1 valoarea acestora la data de 19.03.2017 era de 6.258 lei.
De asemenea, potrivit cererii creditoarei inregistrata la executor (vol. II, fila nr. 107), la data de 19.03.2019, valoarea acestor penalitati era de 64.499 lei, depasind asadar debitul calculat atunci la 58.654 lei.
Prin prezenta contestatie, este invocat, in principal, caracterul abuziv al acestei clauze, chiar daca se solicita si reducerea acestor penalitati la cuantumul dobanzii contractuale.
Conform art. 2.296 C. civ. fideiusorul, chiar solidar, poate opune creditorilor toate mijloacele de apărare pe care le putea opune debitorul principal, afară de cele care îi sunt strict personale acestuia din urmă sau care sunt excluse prin angajamentul asumat de catre fidejusor.
Avand in vedere ca debitoare principala este o persoana fizica, instanta apreciaza ca raporturile contractuale deduse judecatii _________________________ nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate ________________________________ (in vigoare la data perfectarii contractului, potrivit principiului tempus regit actum), Doaga V______ avand, astfel calitatea de consumator in sensul art. 2 alin. 1 din acest act normativ, respectiv de persoana fizica parte la un contract incheiat in afara activitatilor comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale (creditul fiind acordat pentru nevoi personale), iar intimata pe aceea de comerciant (in prezent profesionist), in sensul art. 2 alin. 2, respectiv de persoana juridica parte la un contract incheiat in cadrul unei activitati comerciale autorizate.
Nu in ultimul rand, executarea silita este desfasurata si impotriva fidejusorilor persoane fizice si astfel nu poate fi paralizata analiza clauzelor abuzive doar pentru ca garant este inclusiv o societate comerciala
Oricum, potrivit jurisprudentei CJUE (C-534/16, D_______), pot fi intalnite situatii in care chiar persoane fizice care garanteaza creditele obtinute de persoane juridice pot fi considerate a fi consumatori.
Intr-adevar, Curtea a statuat ca articolul 1 alineatul (1) și articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13 trebuie interpretate în sensul că această directivă se aplică unui contract de garanție imobiliară încheiat între persoane fizice și o instituție de credit în vederea garantării obligațiilor pe care o societate comercială le-a contractat față de instituția respectivă în temeiul unui contract de credit, în cazul în care aceste persoane fizice au acționat în scopuri care nu ___________________________ lor profesionale și nu au un raport de natură funcțională cu societatea menționată, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.
Cu atat mai mult, asadar, daca persoana imprumutata nu este o societate comerciala, iar printre garantii urmariti solidar se regasesc si persoane fizice, acestea se pot apara prin invocarea caracterului abuziv al unor clauze din contractul de credit.
Potrivit art. 4 alin. 6, evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.
Cu toate acestea, instanta poate analiza caracterul abuziv al clauzelor contractuale si prin prisma art. 4 alin. 2 din Directiva nr. 93/13/CEE, potrivit principiului interpretarii dreptului intern prin prisma celui comunitar, statuat de Curtea de la Luxemburg in cauza C-106/89 Marleasing.
De asemenea, in cauza C 484/08 (avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare, formulata in temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Suprem din Spania, prin decizia din 20 octombrie 2008, in procedura Caja de Ahorros y Monte de Piedad de Madrid impotriva Asociación de Usuarios de Servicios Bancarios (Ausbanc), Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca art. 4 alin. 2 si art. 8 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii trebuie interpretate in sensul ca nu se opun unei reglementari nationale care autorizeaza un control jurisdictional al caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al pretului sau remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil (par. 44).
De altfel, pentru a asigura protectia urmarita de Directiva 93/13, CJUE a subliniat de, in mai multe ocazii, ca situatia de inegalitate care exista ____________________________ sau furnizor nu poate fi compensata decat printr-o interventie pozitiva, exterioara partilor din contract (Hotararea Asturcom Telecomunicaciones, C-40/08, Rep., p. I 9579, punctul 31). In lumina acestor principii, Curtea a hotarat ca instanta nationala este obligata sa aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale (Hotararea Asturcom Telecomunicaciones, C-40/08, Rep., p. I 9579, punctul 29) .
In speta, contractul de credit imprumut nr. 886/19.07.2016 este un contract standard preformulat, clauzele lui fiind stabilite unilateral și anterior de către institutia financiara nebancara (aceasta detinand resursele financiare), debitoarea principala (aflata in nevoia obtinerii unei sume de bani ) neavând posibilitatea modificării acestora.
Intr-adevar, intimata nu a probat existența unei negocieri, deși sarcina probei îi revenea, conform dispozițiilor art.4 alin.3 din Legea nr.193/2000.
Așadar, instanta consideră îndeplinită condiția lipsei negocierii prevăzută de art.4 alin1 din Legea nr.193/2000.
Este stiut ca in cazul contractelor fortate sau de adeziune vointa uneia dintre parti sau a ambelor lipseste in totalitate, fiind limitata sau alterata de imperativul economic sau psihologic al semnarii contractului.
Interesele partilor trebuie conciliate, prestatiile lor trebuie sa fie proportionale si coerente, iar echilibrul contractual este o cerinta a obligatiilor contractuale implicite de buna credinta si echitate si al exercitiului util si rezonabil al dreptului.
Legislatia referitoare la clauzele abuzive este o aplicatie a solidarismului contractual, clauzele abuzive fiind o fateta specifica legislatiei protectiei consumatorului impotriva leziunii, care reprezinta un dezechilibru contractual orginar si care, potrivit art. 6 din Legea 193/2000, sunt fara efect pentru consumator. Mai mult, potrivit art. 4 si art. 14 din Legea 193/2000, clauzele abuzive sunt nule, administratia sau sistemul judiciar avand nu doar dreptul, ci si obligatia de a constata, chiar si din oficiu, aceasta nulitate.
Potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ _______________________________ partilor. De asemenea, potrivit alineatului al doilea, o clauza contractuala este considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.
Pe de alta parte, potrivit art. 4 alin. 3, faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor legii pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant, iar daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens.
Totodata, art. 1 alin. 1 prevede ca orice contract incheiat ________________________________ pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate.
Concluzionand, o clauza contractuala este considerata abuziva daca intruneste, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: 1) nu a fost negociata direct cu consumatorul; 2) creeaza un dezechilibru semnificativ _______________________________ partilor, in detrimentul consumatorului si contrar bunei-credinte; 3) nu se refera la obiectul sau la pretul contractului, atunci cand acestea sunt clar si inteligibil exprimate.
Raportarea la situatia creditului , inclusiv la momentul inceperii executarii silite este foarte importanta pentru analizarea unui eventual dezechilibru generat de presupuse clauze abuzive.
Intr-adevar, in opinia instantei, invocarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale nu trebuie sa intervina ori de cate ori creditul nu mai poate fi restituit, ca o solutie pentru a paraliza o executare silita pornita de institutia creditoare, ci se raporteaza la un dezechilibru real, constatat in baza probelor administrate.
Or, dupa cum am retinut anterior, din chiar cererea creditoarei intimate depusa la executor, rezulta ca valoarea penalitatilor de intarziere a depasit pe aceea a debitului principal.
In continuare, instanta va analiza textele legale invocate de contestatori.
Conform art. 38 alin. 2 din OUG nr.50/2010, rata dobânzii penalizatoare se calculează pe bază de procent fix ce nu poate fi mai mare de trei puncte procentuale, care se adaugă la rata dobânzii curente și se aplică la principalul restant.
De asemenea, potrivit art. 38 alin. 5 din acelasi act normativ, în toate cazurile, cuantumul dobânzilor penalizatoare nu trebuie să depășească principalul restant.
Conform art. 38 alin. 6, după declararea scadenței anticipate, se poate percepe doar o dobândă penalizatoare, calculată pe bază de procent fix și care ce nu poate fi mai mare de două puncte procentuale, care se adaugă la rata dobânzii prevăzute în contract.
In fine, potrivit art. 38 alin. 8, pe parcursul procedurii de executare silită se interzice perceperea dobânzilor și a dobânzilor penalizatoare.
Cu toate acestea, textele legale invocate au fost introduse prin OUG nr. 52/2016, in vigoare din 30.09.2016, asadar ulterior incheierii contractului de imprumut.
Cum insa clauza 4.7 din contractul de imprumut stabileste in sarcina imprumutatei si implicit a garantilor acesteia obligatii excesive in raport de prejudiciul incercat de creditoare prin neachitarea ratelor la scadenta, penalitatile depasind, in cele din urma, debitul asupra carora sunt aplicate, va retine caracterul abuziv al acestei clauze.
In consecinta, sunt lovite de nulitate actele de executare referitoare la sumele reprezentand penalitatile de intarziere.
Astfel, potrivit Incheierii executorului din 20.03.2019 privind inregistrarea cererii si deschiderea dosarului de executare (vol. II, fila nr. 106), penalitatile de intarziere calculate pana la data de 19.03.2019 sunt in cuantum de 64.490 lei.
De asemenea, potrivit cererii creditoarei din 24.04.2019 (vol. II, fila nr. 94), SC B__ B_____ B_____ IFN solicita executarea silita pentru suma de 85.614 lei, penalitati de intarziere.
Ulterior, potrivit Incheierii executorului din 24.04.2019 (vol. II, fila nr. 93) penalitatile aferente perioadei 20.03._____________19 sunt in cuantum de 21.115,44 lei.
In fine, prin Incheierea din 12.06.2019 (vol. I, fila nr. 68), executorul procedeaza la actualizarea creantei cu penalitatile de 1% pe zi de intarziere pentru perioada 25.04._____________19, anume 9.384,64 lei.
Asadar, in total, a fost urmarita suma de 94.990,08 lei cu titlu de penalitati de intarziere.
In consecinta, pentru aceasta suma vor fi anulate in parte actele de executare efectuare in dosarul nr. 65/2019 al B__ D_________ D______ D______ M________.
In ceea ce priveste cheltuielile de executare, conform art. 670 alin. 2 C. proc. civ. acestea sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel.
De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar.
Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 668, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia.
In speta, prima incheiere privind stabilirea cheltuielilor a fost pronuntata la 24.04.2019 (vol. II, fila nr. 91), aceste cheltuieli fiind compuse din 8.512,56 lei (TVA inclus), reprezentand onorariu executor, 595 lei cu TVA inclus cheltuieli avansate de creditor, 40 lei taxe judiciare de timbru si 1,19 lei interogare DEPABD, in total 9.148,78 lei.
Ulterior, au fost adaugate cheltuieli in cuantum de 200 lei (interogare OCPI), potrivit Incheierii din 10.05.2019 (vol. I, fila nr. 69).
Dupa cum am retinut, la 22.05.2019 a fost incheiat un angajament de plata, iar prin Incherierea pronuntata la 04.12.2019 (vol. I, fila nr. 126), este dispusa incererea executarii silite, urmare a realizarii creantei si recuperarii cheltuielilor de executare.
Dincolo de dispozitiile art. 670 alin. 2 C. proc. civ. anterior redate, instanta are in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, conform cu care o parte nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecata decat in masura in care se stabileste caracterul real, necesar si rezonabil al acestora.
Se observa ca executorul a calculat onorariul maxim prevazut de art. 39 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/2000, in raport de creanta urmarita (185.340,84 lei).
Avand in vedere activitatea desfasurata in concret (infiintarea poprii), precum si plata primita de creditoare, confirmata de aceasta prin cererea transmisa executorului la 03.12.2019 (vol. I, fila nr. 178), instanta apreciaza necesara reducerea onorariului potrivit criteriilor cuprinse in anexa OMJ nr. 2550/2006, in raport de valoarea creantei care nu cuprinde penalitatile de intarziere (90.350,76 lei).
Astfel, potrivit pct. 4 din anexa, onorariul minim este de 1.775 lei plus un procent de 1% din suma care depășește 80.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite. Concret, onorariul va fi 1.878,50 lei fara TVA, in final (cu TVA), 2.235,42 lei.
In consecinta, cheltuielile de executare vor fi reduse cu 6.267,13 lei, ca urmare a reducerii onorariului dexecutorului judecatoresc.
Pentru toate aceste considerente, prezenta contestatie va fi admisa in parte, dispunandu-se anularea actelor de executare, in ceea ce priveste penalitatile de intarziere si partea redusa din cheltuielile de executare.
Instanta reaminteste faptul ca prin Incheierea din 06.09.2019 (vol. I, fila nr.102) a fost anulat ca netimbrat capatul de cerere avand ca obiect intoarcerea executarii silite.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, potrivit art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013, in cazul admiterii contestatiei, taxa judiciara de timbru se restituie proportional cu pretentiile admise.
In aceste conditii, taxa judiciara de timbru in cuantum de 523 lei, va fi restituita in parte, dupa ramanerea definitiva a sentintei.
In fine, in conformitate cu art. 453 alin. 1 C. proc. civ. va mai obliga intimata la plata catre contestatorul A____ A_______ a cheltuielilor de judecata, reprezentand onorariu de avocat, potrivit facturii si chitantei aflate la dosar (vol. I, filele nr. 143 si 144).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte contestatia la executare formulata de contestatorii SC C___ C C_____ C__ si A____ A_______, ambii cu domiciliul ales la cabinet avocat T____ G_____ L________, din București, ________________________.7, corp A, sector 2, in contradictoriu cu intimata B__ B_____ B_____ B__, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.319, clădire 152, __________, Sema Parc, sector 6.
Anuleaza in parte actele de executare efectuate in dosarul nr. 65/2019 al B__ D_________ D______ D______ M________, in ceea ce priveste suma de 94.990,08 lei, reprezentand penalitati de intarziere calculate poprivit art. 4.7 din contractul de imprumut nr.886/19.07.2019 si a sumei de 6.762,13 lei lei cu care sunt reduse cheltuielile de executare (onorariu D___________ D___________).
In temeiul art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013, restituie contestatorilor taxa judiciara de timbru de 523 lei, proportional cu pretentiile admise, dupa ramanerea irevocabila a hotararii.
Obliga intimata la plata catre contestatorul A____ A_______ a sumei de 700 lei, cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria sectorului 5 Bucuresti
Pronuntata astazi, 22.06.2021, in conditiile art. 396 alin. 2C. proc. civ, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instante.
PREȘEDINTE GREFIER
