C-345/17, Buivids, hotărârea din 14 februarie 2019, ECLI:EU:C:2019:122
Cuvinte-cheie
înregistrare video a unor agenți de poliție, publicarea pe internet a înregistrărilor video, prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri jurnalistice, libertatea de exprimare, Youtube
Litigiul principal
Domnul Buivids a efectuat o înregistrare video în incinta unei secții a poliției naționale în timp ce era audiat în cadrul unei proceduri contravenționale și a publicat înregistrarea în care apăreau agenți de poliție și activitatea acestora în incinta secției, pe site‑ul internet www.youtube.com.
În cursul anului 2013, autoritatea națională pentru protecția datelor a solicitat domnului Buivids să ia măsurile necesare pentru eliminarea acestei înregistrări video de pe site‑ul internet www.youtube.com și de pe alte site‑uri internet.
Domnul Buivids a sesizat Tribunalul Administrativ Districtual, Letonia cu o cerere având ca obiect constatarea nelegalității acestei decizii a Autorității naționale pentru protecția datelor și repararea prejudiciului pe care acesta consideră că l‑a suferit. Instanța a respins cererea. Domnul Buivids a atacat hotărârea la Curtea Administrativă Regională, dar și această instanța a respins acțiunea.
Domnul Buivids a sesizat instanța de trimitere, Curtea Supremă, Letonia, cu un recurs împotriva hotărârii Curții Administrative Regionale, invocând dreptul său la libertatea de exprimare.
Instanța suspendat judecarea cauzei și a adresat Curții următoarele două întrebări preliminare.
Întrebările preliminare
În aceste condiții, Augstākā tiesa (Curtea Supremă) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
„1) Domeniul de aplicare al Directivei 95/46 include acțiuni cum sunt cele în discuție în prezenta cauză (înregistrarea, în cadrul unei secții de poliție, a unor agenți de poliție care îndeplinesc acte procedurale și publicarea materialului video astfel înregistrat pe site‑ul internet www.youtube.com)?
2) Directiva 95/46 trebuie interpretată în sensul că acțiunile menționate pot fi considerate o prelucrare a datelor cu caracter personal în scopuri jurnalistice potrivit articolului 9 din Directiva [95/46]?”
KIT GDPR Premium
Hotărârea și argumentele Curții de Justiție
Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă legislația privind protecția datelor se aplică unei înregistrări video a unor agenți de poliție în incinta unei secții de poliție, în timpul unei audieri, și publicarea materialului video astfel înregistrat pe un site internet de materiale video pe care utilizatorii le pot trimite, viziona și distribui.
La această întrebare, CJUE a răspuns afirmativ (pct. 47). Printre argumentele reținute de CJUE se numără următoarele: (i) imaginea unei persoane înregistrată de o cameră video constituie o „dată cu caracter personal” (pct. 31) din moment ce persoanele pot fi văzute și auzite (pct. 32); (ii) o înregistrare video a unor persoane, stocată pe un echipament de înregistrare în mod continuu constituie o prelucrare de date cu caracter personal automata (pct. 34); (iii) operațiunea care constă în a încărca date cu caracter personal pe o pagină de internet trebuie considerată prelucrare de date cu caracter personal (pct. 37); (iv) excepțiile de la legislația privind protecția datelor cu caracter personal trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte (pct. 41); (v) publicarea unui material video pe internet, accesibil unui număr nedefinit de personale, nu se înscrie în cadrul exercitării unei activități exclusiv personale sau domestice (pct. 43); (vi) legislația privind protecția datelor se aplică inclusiv în situația unor persoane aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu (pct. 44); (vii) legislația privind protecția datelor protejează și funcționarii (pct. 45).
***
Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 9 din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că împrejurările de fapt precum cele din cauza principală, și anume înregistrarea video a unor agenți de poliție în incinta unei secții de poliție, în timpul unei audieri, și publicarea materialului video astfel înregistrat pe un site internet de materiale video pe care utilizatorii le pot trimite, viziona și distribui constituie o prelucrare de date cu caracter personal în scopuri jurnalistice.
La această întrebare CJUE a răspuns că „pot constitui o prelucrare de date cu caracter personal numai în scopuri jurnalistice, în sensul acestei dispoziții, atât timp cât reiese din acest material video că înregistrarea și publicarea menționate au ca unic scop aducerea la cunoștința publicului a unor informații, opinii sau idei, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere” (pct. 69) și că revine instanței naționale să realizeze de la caz la caz, o echilibrare corectă a celor două drepturi concurente: dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la viață privată (63-66). Totodată, CJUE a subliniat că „pentru a se obține un echilibru între aceste două drepturi fundamentale, protecția dreptului fundamental la viață privată impune ca derogările și limitările protecției datelor (…) să fie efectuate în limitele strictului necesar” (pct. 64) și că „nu se poate exclude ca înregistrarea și publicarea materialului video în cauză, care au avut loc fără ca persoanele în cauză să fie informate cu privire la această înregistrare și la scopurile ei, să constituie o ingerință în dreptul fundamental la respectarea vieți private a acestor persoane, și anume a agenților de poliție care figurează în acest material video” (pct. 67).
Te-ar putea interesa și:
[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]
