Legal, Privacy & Tech Blog.

security-cctv-camera-office-building_117856-621

CJUE: Camerele video pot fi montate la bloc fără consimțământ dacă…

Dacă camerele video pot fi montate fără consimțământ s-a pronunțat recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene, spunând că acestea se pot monta fără consimțământul persoanelor dacă se respectă condițiile interesului legitim. 

În cele ce urmează, vom rezuma pe înțelesul tuturor Hotărârea CJUE.

 

CJUE. Cauza C-708/18. TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A

Hotărârea[1] din 13 februarie 2020

ECLI:EU:C:2019:1064

curia.europa.eu

 

Instalarea unui sistem de supraveghere video în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință.

Interes legitim

 

Litigiul principal

TK locuiește într‑un apartament, al cărui proprietar este, situat în imobilul M5A unde Asociația de Proprietari a amplasat trei camere de supraveghere video în părți comune ale imobilului M5A. TK s‑a opus instalării acestui sistem de supraveghere video, invocând faptul o încălcare a dreptului la respectarea vieții private. TK s-a adresat Tribunalului București și a solicitat, printre altele, scoaterea din funcțiune a camerelor. Asociația de proprietari a arătat că decizia de a instala un sistem de supraveghere video a fost luată în scopul de a controla cât mai eficient posibil intrările și ieșirile din imobil, din cauza faptului că ascensorul fusese vandalizat în numeroase rânduri și că mai multe apartamente, precum și părțile comune făcuseră obiectul unor spargeri și furturi. Aceasta a precizat de asemenea că alte măsuri pe care le‑a luat în prealabil, și anume instalarea unui sistem de intrare în imobil cu interfon și cu card magnetic, nu au împiedicat săvârșirea repetată de infracțiuni de aceeași natură.

În aceste condiții, Tribunalul București a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții  4 întrebări preliminare care întrebau, în esență, Curtea dacă se poate utiliza interesul legitim sau este obligatoriu consimțământul.

Hotărârea Curții

CJUE a considerat că întrebările preliminare trebuie analizate împreună.[2]

CJUE a considerat că instanța de trimitere a solicitat în esență să se stabilească dacă legislația europeană incidentă[3] se opune unei dispoziții naționale care autorizează instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul în discuție în litigiul principal, instalat în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință, în scopul de a urmări interese legitime care constau în asigurarea pazei și a protecției persoanelor și a bunurilor, fără consimțământul persoanelor vizate.

CJUE a răspuns că legislația europeană nu se opune unei dispoziții naționale care autorizează instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul în discuție în litigiul principal, instalat în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință atâta timp cât sunt respectate condițiile interesului legitim.[4] CJUE a precizat că nu este obligatoriu întotdeauna consimțământul[5] dacă operatorul se poate baza pe alt temei legal din celelalte cinci temeiuri disponibile (contractul, obligația legală, interesul vital, interesul public, interesul legitim)[6].

Interesul legitim, pentru a putea fi utilizat drept temei legal, trebuie să respecte trei condiții cumulative[7]:

1.Existența interesului legitim

CJUE consideră că în speță este întrunită această condiție deoarece protecția bunurilor, a sănătății și a vieții coproprietarilor unui imobil poate fi calificată drept „interes legitim”[8]. Totodată interesul legitim trebuie să fie născut și actual, iar nu ipotetic[9]. CJUE consideră că în speță cerința interesului legitim născut și actual este îndeplinită din moment ce înainte de instalarea sistemului de supraveghere video, au avut loc furturi, spargeri și acte de vandalism, și aceasta în pofida instalării, la intrarea imobilului, a unui sistem securizat cu interfon și cu card magnetic. Per a contrario, înțelegem că dacă nu ar fi fost testate inițial metode alternative și nu ar fi existat furturi, spargeri sau alte infracțiuni, existența interesului legitim ar fi putut fi pusă la îndoială.

2.Proporționalitatea și necesitatea interesului legitim

CJUE consideră și faptul că, în speță, proporționalitatea este îndeplinită deoarece metode mai puțin intruzive în viața privată nu au funcționat. În concret, un sistem securizat instalat la intrarea imobilului, cu interfon și cu card magnetic s-a dovedit ineficiente în trecut pentru prevenirea infracțiunilor[10]. Cu privire la condiția necesității, CJUE a precizat că (…) că operatorul trebuie să examineze, de exemplu, dacă este suficient că supravegherea video nu funcționează decât noaptea sau în afara orelor de muncă normale și să blocheze sau să facă neclare imaginile filmate în zonele în care supravegherea nu este necesară. (…)”[11].

Prin urmare, o utilizare excesivă și disproporționată a sistemelor de supraveghere ar putea conduce către neîndeplinirea acestei condiții, așadar într-o atare situație ar fi nevoie de consimțământul persoanelor vizate.

 3.Interesul legitim să nu prejudicieze drepturile persoanelor fizice

Cu privire la această condiție, CJUE a precizat faptul că trebuie să se realizeze o analiză de la caz la caz cu privire la gradul de intruziune în viața privată a persoanelor fizice, ținându-se cont de o multitudine de factori printre care natura eventual sensibilă a datelor, așteptarea rezonabilă a persoanelor vizate, natura și modalitățile concrete de prelucrare[12]. De asemenea, CJUE a subliniat faptul că impactul asupra vieții private trebuie comparat cu interesul legitim al co-proprietarilor la protecția bunurilor, a sănătății și a vieții.[13]

În practică, acest lucru se realizează prin întocmirea unei analize a interesului legitim (test de echilibrare), pentru a descoperi care interese primează. Dacă primează dreptul la viață privată, atunci nu se poate utiliza interesul legitim pentru camerele video și va fi nevoie de consimțământ. În schimb, dacă primează interesul legitim al co-proprietarilor la protecția bunurilor, a sănătății și a vieții față de dreptul la viață privată al persoanelor, atunci se poate utiliza interesul legitim pentru camerele video, nemaifiind nevoie de consimțământ. Conform indicațiile CEPD, analiza interesului legitim trebuie să fie efectuată concret, analizând particularitățile fiecărui caz și luându-se în calcul de opinia persoanelor vizate.

!Atenție: Chiar dacă, în urma analizei puteți merge pe interes legitim pentru camerele video, tot este nevoie de informarea scrisă a persoanelor. Anul trecut o Asociație de proprietari a fost amendată de ANSPDCP pentru lipsa temeiului legal și pentru lipsa informării persoanelor.

 

 Te-ar putea interesa și: Camere video la bloc. Cum pot fi utilizate fără a încălca GDPR. 

 

[1] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu

[2] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 33 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu: „(…) Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se considere că, prin intermediul întrebărilor formulate, care trebuie analizate împreună (…)”

[3]CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 33 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu: „(…) articolul 6 alineatul (1) litera (c) și articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46, citite în lumina articolelor 7 și 8 din cartă (…)”

[4] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 61 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu: „ (…) Articolul 6 alineatul (1) litera (c) și articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, citite în lumina articolelor 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că nu se opun unor dispoziții naționale care autorizează instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul în discuție în litigiul principal instalat în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință, în scopul de a urmări interese legitime care constau în asigurarea pazei și a protecției persoanelor și a bunurilor, fără consimțământul persoanelor vizate, dacă prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată prin intermediul sistemului de supraveghere video în cauză îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 7 litera (f) menționat, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere. (…)”

[5] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 41 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu:  „(…)Trebuie subliniat că articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 nu impune existența consimțământului persoanei vizate. Un astfel de consimțământ figurează însă drept condiție pe care trebuie să o îndeplinească prelucrarea datelor cu caracter personal numai la articolul 7 litera (a) din această directive. (…)”

[6] A se consulta în acest sens art. 6 din RGPD;

[7] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 40 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu: „(…) În această privință, articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 prevede trei condiții cumulative pentru ca o prelucrare a unor date cu caracter personal să fie licită, și anume, în primul rând, urmărirea unui interes legitim de către operator sau de către terțul sau terții cărora le sunt comunicate datele, în al doilea rând, necesitatea prelucrării datelor cu caracter personal pentru realizarea interesului legitim urmărit și, în al treilea rând, condiția ca acest interes legitim urmărit să nu prejudicieze drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate de protecția datelor (Hotărârea din 4 mai 2017, Rīgas satiksme, C‑13/16, EU:C:2017:336, punctul 28). (…)”

[8] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 42 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu: „În speță, obiectivul pe care îl vizează în esență operatorul datelor atunci când instituie un sistem de supraveghere video precum cel în discuție în litigiul principal, și anume protecția bunurilor, a sănătății și a vieții coproprietarilor unui imobil, poate fi calificat drept „interes legitim”, în sensul articolului 7 litera (f) din Directiva 95/46. Prima condiție stabilită la această dispoziție pare, așadar, în principiu, îndeplinită (a se vedea prin analogie Hotărârea din 11 decembrie 2014, Ryneš, C‑212/13, EU:C:2014:2428, punctul 34).”

[9] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 44 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu:„(…) În această privință, este necesar să se sublinieze că, astfel cum au arătat de asemenea guvernele român și ceh, Irlanda, guvernul austriac, guvernul portughez și Comisia, din moment ce, în conformitate cu articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46, operatorul datelor cu caracter personal sau terțul căruia îi sunt comunicate datele trebuie să urmărească un interes legitim care să justifice această prelucrare, acest interes trebuie să fie născut și actual la data prelucrării și să nu prezinte un caracter ipotetic la această dată. Cu toate acestea, nu se poate impune în mod necesar, cu ocazia aprecierii ansamblului împrejurărilor speței, să se fi adus anterior atingere securității bunurilor și a persoanelor. (…)”

[10] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 44 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu:„(…) Din dosarul de care dispune Curtea rezultă că cerințele legate de proporționalitatea prelucrării datelor în discuție în litigiul principal par să fi fost luate în considerare. Astfel, este cert că inițial au fost puse în aplicare măsuri alternative, constând într‑un sistem securizat instalat la intrarea imobilului, cu interfon și cu card magnetic, însă acestea s‑au dovedit a fi insuficiente. În plus, dispozitivul de supraveghere video în cauză este limitat numai la părțile comune ale coproprietății și la căile de acces la aceasta.(…)”

[11] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 51, ECLI:EU:C:2019:1064

[12] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 56-57, ECLI:EU:C:2019:106

[13] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 59, ECLI:EU:C:2019:106

 

 

 

Ti-a placut articolul? Arată-le și celorlalți!

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email
Ruxandra Sava

Ruxandra Sava

„Aș putea afirma că mă aflu în topul specialiștilor GDPR din România, dar prefer să las munca mea să vorbească de la sine.” Ruxandra Sava este avocat în Baroul București și specialist în protecția datelor acreditat de IAPP, deținând standardul CIPP/e. Ruxandra activează în domeniul protecției datelor cu caracter personal din 2015. Contact: ruxandra.sava@legalup.ro

Recomandăm

Cel mai vândut produs

Cărți recomandate

Abonează-te!

E gratuit! Primește articolele noastre direct pe mail. Te poți dezabona oricând.

Prin abonare declari că ai peste 16 ani, că ai citit și că ești de acord cu Politica de confidențialitate LegalUp (https://legalup.ro/confidentialitate/)

Recomandăm...

Cursuri online

Investește în tine!

Shop

KIT-uri GDPR și e-commerce, e-book-uri și alte produse digitale pentru siguranța online a afacerii tale

Recente

Mai multe articole

Ultimele articole

Law & Tech

© 2020 Toate drepturile rezervate

Made with ❤ by LegalUp.ro