C-708/18, Asociaţia de Proprietari bloc M5A-Scara A, hotărârea din 11 decembrie 2019, ECLI:EU:C:2019:1064
Cuvinte-cheie
asociații de proprietari, supraveghere video, CCTV, interes legitim, principiul proporționalității, consimțământ, dreptul la viață privată, scopul prelucrării, temeiuri juridice, principiul legalității, principiul reducerii la minimum a datelor
Litigiul principal
TK locuiește într‑un apartament situat în imobilul M5A. Asociația de proprietari a montat trei camere în cadrul imobilului, la cererea anumitor coproprietari. Camerele au fost montate în părțile comune ale imobilului M5A. Prima cameră era orientată spre fațada imobilului, în timp ce cea de-a doua și cea de-a treia cameră erau instalate în holul de la parter și, respectiv, în ascensorul imobilului. TK s‑a opus instalării acestui sistem de supraveghere video pentru motivul că aceasta constituia o încălcare a dreptului la respectarea vieții private. Asociația de proprietari a arătat că decizia de a instala un sistem de supraveghere video a fost luată în scopul de a controla cât mai eficient posibil intrările și ieșirile din imobil, din cauza faptului că ascensorul fusese vandalizat în numeroase rânduri și că mai multe apartamente, precum și părțile comune făcuseră obiectul unor spargeri și furturi. Aceasta a precizat de asemenea că alte măsuri pe care le‑a luat în prealabil, și anume instalarea unui sistem de intrare în imobil cu interfon și cu card magnetic, nu au împiedicat săvârșirea repetată de infracțiuni de aceeași natură.
TK a sesizat Tribunalul București pentru a obliga asociația să scoată din funcțiune cele trei camere. Tribunalul București a suspendat cauza și a adresat Curții de Justiție patru întrebări preliminare:
Întrebările preliminare
„(1) Articolele 8 și 52 din cartă, precum și articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 trebuie interpretate în sensul că se opun unor dispoziții naționale precum cele în discuție în litigiul principal, respectiv articolul 5 alineatul (2) din [Legea nr. 677/2001] și articolul 6 din [Decizia nr. 52/2012 a ANSPDCP], care prevede posibilitatea supravegherii video pentru asigurarea pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor și pentru realizarea unor interese legitime, fără consimțământul persoanei vizate?
(2) Articolele 8 și 52 din cartă trebuie interpretate în sensul că restrângerea drepturilor și libertăților prin supravegherea video respectă principiul proporționalității, cerința de «a fi necesară» și de a «răspunde obiectivelor de interes general sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți», în condițiile în care operatorul are posibilitatea de a lua alte măsuri de protejare a interesului legitim vizat?
(3) Articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că «interesul legitim» al operatorului trebuie să fie dovedit, precum și să fie născut și actual prin raportare la momentul prelucrării?
(4) Articolul 6 alineatul (l) litera (e) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că o prelucrare (supraveghere video) este excesivă sau nu este adecvată, în condițiile în care operatorul are posibilitatea de a lua alte măsuri de protejare a interesului legitim vizat?”
KIT GDPR Premium
Argumentele Curții de Justiție
Curtea de Justiție a considerat că cele patru întrebări preliminare ar trebui analizate împreună. În primul rând, Curtea de Justiție a învederat faptul că supravegherea video CCTV reprezintă o activitate de prelucrare realizată prin mijloace automatizate sub condiția ca persoanele fizice vizate să poată fi identificate din imaginile stocate. În consecință, fiind vorba de o activitate de prelucrare, aceasta trebuie să respecte principiile prevăzute de legislația privind protecția datelor, dar să fie întemeiată pe cel puțin un temei juridic de prelucrare, respectiv într-unul din cele „șase cazuri prevăzute la articolul 7 din Directiva 95/46”.
Mai departe, Curtea de Justiție a reamintit faptul că Articolul 7 din Directiva 95/46 (în prezent art. 6 RGPD) indică o listă exhaustivă a situațiilor în care prelucrarea datelor este legală, respectiv șase temeiuri legale, iar statele membre nu pot adăuga alte cazuri noi și nici nu pot modifica conținutul celor șase temeiuri legale (pct. 37).
În continuare, Curtea arată faptul că obținerea consimțământului nu este obligatorie, ci reprezintă doar unul dintre cele șase principii de prelucrare (pct. 41). Cu privire la interesul legitim, Curtea subliniază faptul că acesta trebuie să îndeplinească trei condiții cumulative astfel încât prelucrarea să fie legală: (1) existența interesului legitim; (2) necesitatea prelucrării datelor cu caracter personal pentru realizarea interesului legitim urmărit; (3) condiția ca acest interes legitim urmărit să nu prejudicieze drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate de protecția datelor (pct. 40).
Cu privire la prima condiție („existența interesului legitim”), Curtea de Justiție precizează faptul că interesul legitim trebuie să fie „născut și actual la data prelucrării și să nu prezinte un caracter ipotetic la această data” (pct. 44). Curtea observă faptul că, în litigiul principal, această condiție „pare a fi în orice caz îndeplinită, din moment ce instanța de trimitere arată că, înainte de instalarea sistemului de supraveghere video, au avut loc furturi, spargeri și acte de vandalism” (pct. 45).
Te-ar putea interesa și:
Cu privire la a doua condiție („necesitatea”), Curtea amintește faptul că activitățile de prelucrarea „trebuie să fie efectuate în limitele strictului necesar” (pct. 46) și faptul că revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă interesul legitim urmărit prin instalarea unui sistem de supraveghere video – asigurarea securității bunurilor și a persoanelor și în prevenirea săvârșirii unor infracțiuni, „nu poate fi atins în mod rezonabil la fel de eficient prin alte mijloace care să afecteze mai puțin libertățile și drepturile fundamentale ale persoanelor vizate” (pct. 47). Cu alte cuvinte, dacă există mijloace mai puțin intruzive, condiția „necesității” nu este îndeplinită și activitatea de prelucrare nu se poate întemeia pe temeiul juridic al „interesului legitim”. În continuare, Curtea arată că a doua condiție se află în strânsă legătură cu principiul reducerii la minimum a datelor, respectiv datele cu caracter personal trebuie să fie „adecvate, pertinente și neexcesive în ceea ce privește scopurile pentru care sunt colectate și prelucrate ulterior” (pct. 48) și cu principiul proporționalității, cum ar fi, de exemplu, în speța noastră, limitarea în spațiu a dispozitivului de supraveghere video pentru a supraveghea doar părțile din imobil care prezintă riscul de a fi ținta unor infracțiuni (de exemplu, părțile comune sau căile de acces), limitarea în timp (supravegherea video doar pe timp de noapte) și limitarea calitativă (blocarea imaginilor filmare în zonele în care supravegherea nu este necesară). Oricum, în toate cazurile, revine instanței naționale sarcina de a verifica dacă este respectată condiția necesității în cazul dedus judecății prin analizarea tuturor factorilor relevanți.
Cu privire la a treia condiție („interesul legitim să nu prejudicieze drepturile și libertățile fundamentale”), Curtea menționează că trebuie realizată „ponderare a drepturilor și a intereselor opuse în cauză, în funcție de împrejurările concrete ale cazului respectiv, în cadrul căreia trebuie să se țină seama de importanța drepturilor persoanei vizate care rezultă din articolele 7 și 8 din cartă” (pct. 52). La realizarea acestui exercițiu de echilibrare al drepturilor și intereselor concurente, se vor lua în calcul criterii relevante, printre care, așa cum exemplifică CJUE, gravitatea atingerii drepturilor și libertăților fundamentale (pct. 54 și pct. 56), natura datelor cu caracter personal în cauză, în special de natura eventual sensibilă a acestor date (pct. 57), natura și de modalitățile concrete de prelucrare a datelor în cauză, numărul de persoane care au acces la aceste date și de modalitățile de acces la acestea din urmă (pct. 57), așteptările rezonabile ale persoanei vizate ca „datele sale cu caracter personal să nu fie prelucrate atunci când, în împrejurările din speță, persoana respectivă nu se poate aștepta în mod rezonabil la o prelucrare ulterioară a acestora” (pct. 58). Curtea de Justiție faptul că aceste elemente care pot aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale „trebuie să fie evaluate comparativ cu importanța, pentru ansamblul coproprietarilor imobilului în cauză, a interesului legitim urmărit în speță prin sistemul de supraveghere video în discuție” (pct. 58).
Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:
- Consultanță și implementare GDPR. Află mai multe aici.
- KIT complet de documente prin care îți faci singur implementarea, cu suportul nostru juridic. Află mai multe aici
Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici
[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]
