Curtea de Justiție a Uniunii Europene
COMUNICAT DE PRESĂ nr. 61/22
Luxemburg, 7 aprilie 2022
Concluziile avocatului general în cauza C-460/20
Google (Dezindexarea unui conținut pretins inexact)
Potrivit avocatului general Pitruzzella, o cerere de dezindexare întemeiată pe un
pretins caracter fals al informațiilor obligă operatorul motorului de căutare să
efectueze verificările care țin de posibilitățile sale concrete
În plus, în cadrul unei cereri de eliminare a unor imagini de previzualizare din rezultatele unei
căutări de imagini, trebuie luată în considerare numai valoarea informativă a imaginilor ca atare
TU și RE au introdus o acțiune împotriva Google LLC, prin care au solicitat, pe de o parte, dezindexarea anumitor linkuri afișate în rezultatele căutărilor efectuate prin intermediul motorului de căutare operat de Google LLC, care conduc la articolele unui terț publicate online în care sunt identificați TU și RE, iar pe de altă parte, încetarea afișării unor fotografii care însoțesc unul dintre aceste articole sub forma unor așa-zise „imagini de previzualizare”. TU ocupă funcția de administrator sau deține participații în mai multe societăți care oferă servicii financiare. RE era partenera lui TU și, până în luna mai 2015, era reprezentanta uneia dintre aceste societăți. Site-ul g-net a publicat trei articole care exprimau opinii critice și îndoieli cu privire la seriozitatea modelului de investiții al mai multora dintre aceste societăți, unul dintre ele fiind însoțit de patru fotografii în care TU și RE erau reprezentați la volanul unor mașini de lux, în cabina unui elicopter și în fața unui avion charter, sugerând astfel că reclamanții ar fi beneficiat de o viață de lux finanțată de terți. TU și RE au solicitat Google LLC să dezindexeze articolele în cauză, care, în opinia lor, conțin o serie de afirmații inexacte și opinii defăimătoare bazate pe fapte false, precum și să elimine imaginile de previzualizare din lista de rezultate ale căutării.
Curtea Federală de Justiție din Germania a adresat Curții două întrebări preliminare. Prima se referă la natura specifică a funcției exercitate de motoarele de căutare și la tensiunea pe care o determină între drepturile fundamentale prevăzute la articolele 7, 8 și 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene1, într‑o ipoteză care nu a fost încă examinată de Curte, și anume cea în care persoana vizată contestă veridicitatea datelor prelucrate și solicită, pentru acest motiv, dezindexarea linkurilor care conduc la conținuturi publicate de terți în care apar aceste date. A doua întrebare se referă la necesitatea de a ține seama, în cadrul examinării unei cereri de dezindexare a unor imagini de previzualizare din rezultatele unei căutări de imagini, de conținutul paginii web în care este inclusă imaginea în cauză.
În concluziile prezentate astăzi, avocatul general Pitruzzella analizează cu titlu preliminar jurisprudența Curții2 cu privire la obligațiile care incumbă operatorului unui motor de căutare și identifică patru concluzii în această privință.
Prima privește calificarea activității motoarelor de căutare drept „prelucrare de date cu caracter personal” și calificarea operatorului unui motor de căutare drept „operator” de prelucrare a acestor date cu caracter personal în sensul Directivei 95/463 și al Regulamentului general privind protecția datelor (denumit în continuare „RGPD”)4. Cea de a doua privește riscurile unor ingerințe grave în drepturile fundamentale ale persoanelor vizate care rezultă din funcționarea unui motor de căutare. A treia concluzie stabilită de Curte se referă la necesitatea de a se lua în considerare toate drepturile fundamentale în joc în cadrul unei cereri de dezindexare adresate operatorului unui motor de căutare și de a se efectua o evaluare comparativă a aceste drepturi, care să țină seama, pe lângă împrejurările speței, de caracteristicile tehnologice ale mediului internetului. În sfârșit, a patra concluzie este atribuirea către operatorul motorului de căutare a sarcinii de a efectua o astfel de evaluare comparativă pentru a se asigura că sunt îndeplinite cerințele RGPD (și anterior cele ale Directivei 95/46). Acest rol a fost de altfel codificat la articolul 17 din RGPD.
În lumina acestor principii care decurg din jurisprudența Curții, avocatul general propune o soluție juridică la întrebările adresate Curții.
În primul rând, el precizează care sunt obligațiile ce îi revin operatorului unui motor de căutare atunci când examinează o cerere de dezindexare întemeiată pe afirmația, neînsoțită de elemente de probă, potrivit căreia o parte dintre informațiile cuprinse în conținutul indexat ar fi false.
Avocatul general subliniază că drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecțiadatelor cu caracter personal nu au un caracter absolut; dreptul la protecția datelor cu caracter personal trebuie luat în considerare în raport cu funcția sa socială și trebuie să fie pus în balanță cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționalității, acordând importanța cuvenită dreptului la informare.
În acest context, deși, atunci când persoana vizată are un rol public, dreptul de a informa și dreptul de a fi informat dobândesc o importanță predominantă, această tendință este inversată, potrivit avocatului general, atunci când se stabilește că informațiile prelucrate nu sunt adevărate. Astfel, nu numai că exactitatea datelor reprezintă una dintre condițiile de legalitate a prelucrării datelor cu caracter personal, dar acest drept la libertatea de exprimare și de informare, sub dublul său aspect, activ și pasiv, nu poate fi pus pe același plan cu drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal atunci când sunt în discuție informații false. În speță, în opinia avocatului general, criteriul de prevalență aplicabil se întemeiază pe una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, și anume demnitatea umană, consacrată la articolul 1 din Carta drepturilor fundamentale. Informațiile false nu numai că încalcă dreptul fundamental al persoanei la care ele se referă la protecția datelor cu caracter personal, ci ajunge în definitiv să îi afecteze demnitatea, întrucât creează o reprezentare falsă a persoanei respective, producând o alterare a identității sale, care este în prezent definită cu precădere în mediul online.
În cazul în care veridicitatea informațiilor prelucrate de operatorul motorului de căutare este îndoielnică, problema evaluării comparative a drepturilor fundamentale în joc se pune, așadar, în termeni deosebit de specifici, cel puțin în etapa în care caracterul veridic sau fals al informațiilor nu a fost încă stabilit. Deși operatorul unui motor de căutare nu poate fi obligat să efectueze o monitorizare generalizată a conținuturilor găzduite și să verifice veridicitatea acestora, el va trebui totuși să joace un rol activ în eliminarea din rezultatele căutării a conținuturilor în care figurează date cu caracter personal false, dată fiind responsabilitatea specială pe care o are și care este legată de funcția sa de „gatekeeper” al informațiilor.
Aceste elemente fiind precizate, avocatul general exclude posibilitatea de a se efectua o dezindexare exclusiv pe baza cererii unilaterale a persoanei vizate, însă exclude în același timp posibilitatea de a i se impune persoanei vizate obligația de a se adresa editorului paginii web pentru a solicita eliminarea conținutului pretins fals. Potrivit avocatului general, revine persoanei vizate sarcina de a indica elementele pe care se întemeiază cererea și de a furniza un început de probă cu privire la caracterul fals al conținutului pentru care se solicită dezindexarea. Operatorul motorului de căutare trebuie, la rândul său, să efectueze verificări pentru a confirma sau infirma temeinicia cererii și care țin de posibilitățile sale concrete, inclusiv prin contactarea, dacă este posibil, a editorului paginii web indexate, și să decidă apoi dacă admite sau nu cererea de dezindexare. În cazul în care articolul în discuție se referă la o persoană care are un rol public, decizia de a proceda la dezindexare ar trebui să se bazeze pe probe deosebit de relevante care să confirme natura falsă a informațiilor. În sfârșit, pentru a evita un prejudiciu ireparabil pentru persoana vizată, operatorul motorului de căutare va putea suspenda temporar indexarea sau va putea indica în rezultatele căutării că veridicitatea unora dintre informațiile care figurează în conținutul la care conduce linkul în cauză este contestată.
Potrivit avocatului general, în cadrul evaluării comparative a drepturilor fundamentale în conflict care trebuie efectuată în cazul unei cereri de eliminare a unor imagini de previzualizare din rezultatele unei căutări de imagini, trebuie să se țină seama numai de valoarea informativă a fotografiilor ca atare, independent de conținutul în care acestea sunt incluse pe pagina de internet de pe care sunt extrase.
Având în vedere că imaginea unei persoane reprezintă unul dintre principalele atribute ale personalității sale, protecția dreptului la viața privată al persoanei prezintă o importanță deosebită în acest context, dată fiind capacitatea fotografiilor de a transmite informații deosebit de
personale.
Sursa: Comunicat de presă CJUE
