CEDO. O asigurare de sănătate obligatorie nu încalcă drepturile omului

Este o asigurare de sănătate obligatorie în acord cu drepturile omului? În decizia în cauza De Kok împotriva Olandei (cererea nr. 1443/19), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Decizia este definitivă. Reclamantul s-a plâns de obligația de a cumpăra o asigurare medicală de bază în Țările de Jos și de consecințele faptului că nu a făcut acest lucru. Curtea a considerat că un stat are motive legitime pentru a obliga cetățenii să încheie o asigurare medicală.

Faptele principale

Reclamantul, Cedric Anakha de Kok, este un resortisant olandez care s-a născut în 1995 și locuiește în Rotterdam (Țările de Jos).

În Țările de Jos este obligatorie încheierea cel puțin a unei asigurări de sănătate de bază, care acoperă, printre altele, asistența medicală de familie, asistența specializată, spitalizarea și medicamentele convenționale. De asemenea, este posibil se încheie o asigurare suplimentară de sănătate, care ar putea acoperi, de exemplu, tratamentul homeopatic.

Obligația de a încheia o asigurare medicală de bază este prevăzută prin lege, iar legea prevede amenzi pentru cei care nu dețin o astfel de asigurare.

În 2015, reclamantul a fost amendat de Institutul Național de Sănătate pentru că nu avea asigurare de sănătate de bază. El s-a opus, dar Institutul a respins această obiecție, cu referire la motive de interes public. Ulterior, Institutul Național de Sănătate a încheiat o asigurare de sănătate de bază în numele reclamantului, la un cost de 122,33 euro pe lună.

Reclamantul s-a adresat instanțelor de judecată, însă a pierdut. Instanțele naționale au considerat că obligația de a deține o asigurare de sănătate de bază nu contravine drepturilor omului.

Hotărârea CEDO. O asigurare de sănătate nu încalcă dispozițiile Conveției

CEDO a considerat că nu a fost încălcată Convenția privind drepturile omului.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului la viață privată (art. 8 din Convenție), CEDO a observat că obligația de a încheia o asigurare medicală era prevăzută în lege și că ca această obligație urmărea scopuri legitime: asigurarea accesului la facilități medicale adecvate, prevenirea neasigurării persoanelor, protecția sănătății, protecția drepturilor altor persoane.

În concluzie, Curtea a considerat că nu a fost încălcat art. 8 din Convenție.

ALTE ARTICOLE

Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!