În hotărârea pronunțată în cauza L.F. împotriva Ungariei (cererea nr. 621/14), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a statuat în unanimitate că a existat o încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea domiciliului) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cauza se referă la o inspecție efectuată în anul 2011 de o delegație a primăriei locale la domiciliul reclamantului și care a fost justificată retroactiv de necesitatea verificării respectării reglementărilor în materie de construcții și de pregătire pentru acordarea și/sau revizuirea unei alocații pentru locuință. Această inspecție a făcut parte din instituirea unui nou sistem social și în contextul creșterii tensiunilor dintre romi și locuitorii din afara romilor. Curtea a reținut că motivele invocate de primărie pentru a justifica inspecția nu au avut niciun temei legal. Regulamentul de construcție nu era aplicabil în speță, iar decretul invocat cu privire la alocația pentru locuință era lipsit de pertinență, întrucât, în această privință, nu erau în curs de desfășurare măsuri oficiale care să permită autorităților accesul la locuința reclamantei.
Faptele principale
Reclamantul, domnul L. F., care a decedat acum, era cetățean maghiar. S-a născut în 1956 și a locuit în Gyöngyöspata (Ungaria). Văduvei și copiilor săi li s-a permis să continue procedurile în numele său. La data de 13 octombrie 2011, o delegație a primăriei, însoțită de poliție, a venit la domiciliul reclamantului. Delegația a inspectat și măsurat fiecare dintre camerele din apartamentul său, în timp ce poliția a așteptat afară. Reclamantul nu a fost informat cu privire la scopul acestei vizite. Se pare că alte familii de romi din Gyöngyöspata au fost supuse unor inspecții similare. Aceste inspecții au fost efectuate oficial în cadrul pregătirii de către primarul din Gyöngyöspata pentru instituirea unui sistem social bazat pe ideea că prestațiile ar trebui plătite numai rezidenților care au contribuit la dezvoltarea comunității și care au respectat ordinea publică. Reclamantul a depus două plângeri penale, la 19 octombrie 2011 și la 25 iunie 2012, pentru violare de domiciliu. În cea de-a doua plângere, el a atras atenția autorităților și asupra posibilității ca o motivație rasistă să fie la originea inspecției. După ce a fost anchetat, poliția a decis de două ori să nu deschidă o anchetă. Reclamantul a contestat ultima decizie, iar parchetul a dispus continuarea cercetărilor, care ulterior au fost abandonate de poliție.
Le requérant attaqua en vain la décision de clore l’enquête devant le parquet, qui conclut finalement en juillet 2013 que l’inspection n’avait pas constitué une infraction pénale, un arrêté municipal habilitant le maire à réviser les prestations sociales chaque année, ou autant que nécessaire.
Reclamantul a contestat fără succes decizia de încetare a anchetei la parchet, care a concluzionat în cele din urmă, în iulie 2013, că inspecția nu a constituit o infracțiune.
Hotărârea Curții
Curtea a hotărât că a fost încălcat art. 8 din Convenție. Ea a considerat că inspecția apartamentului reclamantului a constituit o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea domiciliului. Pentru a justifica această ingerință în fața organelor de anchetă, primăria s-a întemeiat pe necesitatea de a verifica, pe de o parte, dacă domiciliul reclamantului respecta normele de construcție în vigoare și, pe de altă parte, în ce condiții locuia familia, soția reclamantului care primea o alocație pentru locuință. În ceea ce privește prima explicație, Curtea observă însă că, după prima decizie a poliției în prezenta cauză, autoritățile regionale au examinat cauza și au concluzionat că reglementările de construcție invocate de primărie nu se aplică. Prin urmare, inspecția nu a avut bază legală.
Întrucât nici Guvernul și nici autoritățile nu au invocat nicio altă lege pentru a justifica inspecția, Curtea a concluzionat că ingerința în dreptul la respectarea domiciliului nu a fost „prevăzută de lege” și, prin urmare, a determinat o încălcare a articolului 8 din Convenție.
