În cauza Hurbain împotriva Belgiei, prin hotărârea din 7 iulie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât că site-urile de presă au, în anumite cazuri, obligația de a anonimiza numele și prenumele persoanelor din articolele de pe internet. CEDO a recunoscut importanța libertății de exprimare a presei, cu toate acestea a explicat că, în anumite situații, prevalează dreptul la viață intimă al persoanelor vizate, mai ales în situațiile în care s-a scurs o perioadă lungă de timp de la faptele iterate în articol, iar articolul nu mai prezintă relevanță pentru public, însă afectează dreptul la imagine al persoanei în cauză.

Ce s-a întâmplat?

Povestea începe cu G., un individ care, în urmă cu două decenii, a fost subiectul unui articol de presă în jurnalul Le Soir, pe când era implicat într-un proces judiciar. După ani de zile, G. s-a reabilitat, a încercat să își construiască o nouă viață și a cerut ca numele său să fie șters din articolul accesibil online. El s-a adresat instanțelor de judecată belgiene, solicitând ca site-ul de presă să îi anonimizeze numele și prenumele din interiorul articolului. Instanțele belgiene i-au dat câștig de cauză și au obligat site-ul de presă să anonimizeze numele și prenumele.

Jurnalul Le Soir s-a plâns la CEDO de faptul că i-a fost încălcată libertatea de exprimare.

Implementează GDPR și evită amenzile! 

Ce a decis CEDO?

CEDO a decis să instanțele belgiene au procedat corect atunci când au obligat jurnalul Le Soir să anonimizeze numele și prenumele persoanei în cauză. După ce a analizat detaliile cauzei, CEDO a constatat că, în această cauză, primează dreptul la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal față de libertatea de exprimare a presei. CEDO a aplicat mai multe criterii pentru a evalua dacă dreptul la viață privată al individului ar trebui să primeze față de libertatea presei de a păstra informațiile neschimbate în arhivele sale digitale.

Printre factorii care au fost luați în considerare, se numără:

1. Natura informației arhivate – Informația se referea la un eveniment tragic, dar care nu avea o gravitate extremă sau o relevanță istorică care să justifice păstrarea intactă a informației, inclusiv cu numele complet al individului, pe o perioadă atât de lungă.
2. Impactul timpului – Au trecut 16 ani de la publicarea inițială până la solicitarea de anonimizare, iar individul reabilitat a dorit să se reintegreze în societate fără a fi marcat permanent de trecut.
3. Interesul public actual – După două decenii, informația din articol nu mai avea un interes public considerabil, ci doar unul statistic în contextul unei dezbateri despre siguranța traficului rutier.
4. Profilul public al persoanei – G. nu era o persoană publică nici în momentul evenimentelor și nici în momentul solicitării de anonimizare, fapt care inclina balanța în favoarea protejării vieții sale private.
5. Repercusiunile negative ale disponibilității continue a informației online – Continuarea afișării numele lui G. în articol putea avea un impact negativ asupra reputației și capacității sale de reintegrare în societate, dat fiind că devenise medic.
6. Accesibilitatea informației în arhivele digitale – Articolul a rămas accesibil gratuit și fără restricții, fapt care a amplificat potențialul de prejudiciu adus lui G.
7. Impactul asupra libertății presei – Curtea a evaluat și necesitatea de a proteja integritatea arhivelor digitale ale presei, ajungând la concluzia că cea mai puțin restrictivă măsură este anonimizarea articolului, care nu afectează semnificativ conținutul informativ al acestuia.

Cum pot solicita persoanele fizice ștergerea sau anonimizarea datelor din presă?

Persoanele fizice cărora articolele din presă le cauzează prejudicii de imagine pot solicita site-urilor de presă, în temeiul art. 17 din GDPR (dreptul de a fi uitat), ștergerea sau anonimizarea datelor cu caracter personal. Dacă site-urile de presă nu se conformează amiabil solicitării de ștergere, persoanele fizice pot depune o plângere la autoritatea de supraveghere a prelucrării datelor cu caracter personal sau se pot adresa instanțelor de judecată. Pentru asistență juridică privind formularea de cereri de ștergere/anonimizare a datelor cu caracter personal, mă puteți contacta la adresa de e-mail av.ruxandra.sava@gmail.com.

Te-ar putea interesa și: 

• Ce este GDPR? Regulament GDPR explicat în 5 minute

• Supravegherea video la locul de muncă. În ce condiții poate fi realizată?

• Riscurile inteligenței artificiale. Care sunt acestea și cum le prevenim?