Aici descoperim
dreptul tehnologiei

security-cctv-camera-office-building_117856-621.jpg

Dacă camerele video pot fi montate fără consimțământ s-a pronunțat recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene, spunând că acestea se pot monta fără consimțământul persoanelor dacă se respectă condițiile interesului legitim. 

În cele ce urmează, vom rezuma pe înțelesul tuturor Hotărârea CJUE.

 

CJUE. Cauza C-708/18. TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A

Hotărârea[1] din 13 februarie 2020

ECLI:EU:C:2019:1064

curia.europa.eu

 

Instalarea unui sistem de supraveghere video în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință.

Interes legitim

 

Litigiul principal

TK locuiește într‑un apartament, al cărui proprietar este, situat în imobilul M5A unde Asociația de Proprietari a amplasat trei camere de supraveghere video în părți comune ale imobilului M5A. TK s‑a opus instalării acestui sistem de supraveghere video, invocând faptul o încălcare a dreptului la respectarea vieții private. TK s-a adresat Tribunalului București și a solicitat, printre altele, scoaterea din funcțiune a camerelor. Asociația de proprietari a arătat că decizia de a instala un sistem de supraveghere video a fost luată în scopul de a controla cât mai eficient posibil intrările și ieșirile din imobil, din cauza faptului că ascensorul fusese vandalizat în numeroase rânduri și că mai multe apartamente, precum și părțile comune făcuseră obiectul unor spargeri și furturi. Aceasta a precizat de asemenea că alte măsuri pe care le‑a luat în prealabil, și anume instalarea unui sistem de intrare în imobil cu interfon și cu card magnetic, nu au împiedicat săvârșirea repetată de infracțiuni de aceeași natură.

În aceste condiții, Tribunalul București a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții  4 întrebări preliminare care întrebau, în esență, Curtea dacă se poate utiliza interesul legitim sau este obligatoriu consimțământul.

Hotărârea Curții

CJUE a considerat că întrebările preliminare trebuie analizate împreună.[2]

CJUE a considerat că instanța de trimitere a solicitat în esență să se stabilească dacă legislația europeană incidentă[3] se opune unei dispoziții naționale care autorizează instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul în discuție în litigiul principal, instalat în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință, în scopul de a urmări interese legitime care constau în asigurarea pazei și a protecției persoanelor și a bunurilor, fără consimțământul persoanelor vizate.

CJUE a răspuns că legislația europeană nu se opune unei dispoziții naționale care autorizează instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul în discuție în litigiul principal, instalat în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință atâta timp cât sunt respectate condițiile interesului legitim.[4] CJUE a precizat că nu este obligatoriu întotdeauna consimțământul[5] dacă operatorul se poate baza pe alt temei legal din celelalte cinci temeiuri disponibile (contractul, obligația legală, interesul vital, interesul public, interesul legitim)[6].

Interesul legitim, pentru a putea fi utilizat drept temei legal, trebuie să respecte trei condiții cumulative[7]:

1.Existența interesului legitim

CJUE consideră că în speță este întrunită această condiție deoarece protecția bunurilor, a sănătății și a vieții coproprietarilor unui imobil poate fi calificată drept „interes legitim”[8]. Totodată interesul legitim trebuie să fie născut și actual, iar nu ipotetic[9]. CJUE consideră că în speță cerința interesului legitim născut și actual este îndeplinită din moment ce înainte de instalarea sistemului de supraveghere video, au avut loc furturi, spargeri și acte de vandalism, și aceasta în pofida instalării, la intrarea imobilului, a unui sistem securizat cu interfon și cu card magnetic. Per a contrario, înțelegem că dacă nu ar fi fost testate inițial metode alternative și nu ar fi existat furturi, spargeri sau alte infracțiuni, existența interesului legitim ar fi putut fi pusă la îndoială.

2.Proporționalitatea și necesitatea interesului legitim

CJUE consideră și faptul că, în speță, proporționalitatea este îndeplinită deoarece metode mai puțin intruzive în viața privată nu au funcționat. În concret, un sistem securizat instalat la intrarea imobilului, cu interfon și cu card magnetic s-a dovedit ineficiente în trecut pentru prevenirea infracțiunilor[10]. Cu privire la condiția necesității, CJUE a precizat că (…) că operatorul trebuie să examineze, de exemplu, dacă este suficient că supravegherea video nu funcționează decât noaptea sau în afara orelor de muncă normale și să blocheze sau să facă neclare imaginile filmate în zonele în care supravegherea nu este necesară. (…)”[11].

Prin urmare, o utilizare excesivă și disproporționată a sistemelor de supraveghere ar putea conduce către neîndeplinirea acestei condiții, așadar într-o atare situație ar fi nevoie de consimțământul persoanelor vizate.

 3.Interesul legitim să nu prejudicieze drepturile persoanelor fizice

Cu privire la această condiție, CJUE a precizat faptul că trebuie să se realizeze o analiză de la caz la caz cu privire la gradul de intruziune în viața privată a persoanelor fizice, ținându-se cont de o multitudine de factori printre care natura eventual sensibilă a datelor, așteptarea rezonabilă a persoanelor vizate, natura și modalitățile concrete de prelucrare[12]. De asemenea, CJUE a subliniat faptul că impactul asupra vieții private trebuie comparat cu interesul legitim al co-proprietarilor la protecția bunurilor, a sănătății și a vieții.[13]

În practică, acest lucru se realizează prin întocmirea unei analize a interesului legitim (test de echilibrare), pentru a descoperi care interese primează. Dacă primează dreptul la viață privată, atunci nu se poate utiliza interesul legitim pentru camerele video și va fi nevoie de consimțământ. În schimb, dacă primează interesul legitim al co-proprietarilor la protecția bunurilor, a sănătății și a vieții față de dreptul la viață privată al persoanelor, atunci se poate utiliza interesul legitim pentru camerele video, nemaifiind nevoie de consimțământ. Conform indicațiile CEPD, analiza interesului legitim trebuie să fie efectuată concret, analizând particularitățile fiecărui caz și luându-se în calcul de opinia persoanelor vizate.

!Atenție: Chiar dacă, în urma analizei puteți merge pe interes legitim pentru camerele video, tot este nevoie de informarea scrisă a persoanelor. Anul trecut o Asociație de proprietari a fost amendată de ANSPDCP pentru lipsa temeiului legal și pentru lipsa informării persoanelor.

 

 Te-ar putea interesa și: Camere video la bloc. Cum pot fi utilizate fără a încălca GDPR. 

 

[1] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu

[2] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 33 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu: „(…) Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se considere că, prin intermediul întrebărilor formulate, care trebuie analizate împreună (…)”

[3]CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 33 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu: „(…) articolul 6 alineatul (1) litera (c) și articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46, citite în lumina articolelor 7 și 8 din cartă (…)”

[4] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 61 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu: „ (…) Articolul 6 alineatul (1) litera (c) și articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, citite în lumina articolelor 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că nu se opun unor dispoziții naționale care autorizează instituirea unui sistem de supraveghere video precum sistemul în discuție în litigiul principal instalat în părțile comune ale unui imobil cu destinație de locuință, în scopul de a urmări interese legitime care constau în asigurarea pazei și a protecției persoanelor și a bunurilor, fără consimțământul persoanelor vizate, dacă prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată prin intermediul sistemului de supraveghere video în cauză îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 7 litera (f) menționat, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere. (…)”

[5] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 41 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu:  „(…)Trebuie subliniat că articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 nu impune existența consimțământului persoanei vizate. Un astfel de consimțământ figurează însă drept condiție pe care trebuie să o îndeplinească prelucrarea datelor cu caracter personal numai la articolul 7 litera (a) din această directive. (…)”

[6] A se consulta în acest sens art. 6 din RGPD;

[7] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 40 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu: „(…) În această privință, articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46 prevede trei condiții cumulative pentru ca o prelucrare a unor date cu caracter personal să fie licită, și anume, în primul rând, urmărirea unui interes legitim de către operator sau de către terțul sau terții cărora le sunt comunicate datele, în al doilea rând, necesitatea prelucrării datelor cu caracter personal pentru realizarea interesului legitim urmărit și, în al treilea rând, condiția ca acest interes legitim urmărit să nu prejudicieze drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate de protecția datelor (Hotărârea din 4 mai 2017, Rīgas satiksme, C‑13/16, EU:C:2017:336, punctul 28). (…)”

[8] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 42 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu: „În speță, obiectivul pe care îl vizează în esență operatorul datelor atunci când instituie un sistem de supraveghere video precum cel în discuție în litigiul principal, și anume protecția bunurilor, a sănătății și a vieții coproprietarilor unui imobil, poate fi calificat drept „interes legitim”, în sensul articolului 7 litera (f) din Directiva 95/46. Prima condiție stabilită la această dispoziție pare, așadar, în principiu, îndeplinită (a se vedea prin analogie Hotărârea din 11 decembrie 2014, Ryneš, C‑212/13, EU:C:2014:2428, punctul 34).”

[9] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 44 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu:„(…) În această privință, este necesar să se sublinieze că, astfel cum au arătat de asemenea guvernele român și ceh, Irlanda, guvernul austriac, guvernul portughez și Comisia, din moment ce, în conformitate cu articolul 7 litera (f) din Directiva 95/46, operatorul datelor cu caracter personal sau terțul căruia îi sunt comunicate datele trebuie să urmărească un interes legitim care să justifice această prelucrare, acest interes trebuie să fie născut și actual la data prelucrării și să nu prezinte un caracter ipotetic la această dată. Cu toate acestea, nu se poate impune în mod necesar, cu ocazia aprecierii ansamblului împrejurărilor speței, să se fi adus anterior atingere securității bunurilor și a persoanelor. (…)”

[10] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 44 ECLI:EU:C:2019:1064, curia.europa.eu:„(…) Din dosarul de care dispune Curtea rezultă că cerințele legate de proporționalitatea prelucrării datelor în discuție în litigiul principal par să fi fost luate în considerare. Astfel, este cert că inițial au fost puse în aplicare măsuri alternative, constând într‑un sistem securizat instalat la intrarea imobilului, cu interfon și cu card magnetic, însă acestea s‑au dovedit a fi insuficiente. În plus, dispozitivul de supraveghere video în cauză este limitat numai la părțile comune ale coproprietății și la căile de acces la aceasta.(…)”

[11] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 51, ECLI:EU:C:2019:1064

[12] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 56-57, ECLI:EU:C:2019:106

[13] CJUE. Cauza Cauza C-708/18, TK împotriva Asociației de Proprietari bloc M5A‑Scara A, Hotărârea din 13 februarie 2020, par. 59, ECLI:EU:C:2019:106

 

 

 


blackboard-inscribed-with-scientific-formulas-calculations_1150-19413.jpg

Autoritatea de Supraveghere din Suedia a stabilit că elevilor de la un liceu din Skellefteå le-a fost violat dreptul la viață privată prin testarea tehnologiilor de recunoaștere facială.

Liceul a invitat o companie privată, Tieto, să instaleze camere de recunoaștere facială în interiorul claselor pentru a înregistra automat prezența studenților la cursuri. Compania a spus faptul că această tehnologie a salvat 10 minute la fiecare curs față de metodele tradiționale de realizare a prezenței.

Potrivit Autoritatii de Supraveghere din Suedia, nici elevii și nici părinții nu și-au dat un consimțământ valabil față de colectarea datelor deoarece se află într-o relație de dependență cu școala.

Tieto a spus că au cerut opinia elevilor cu privire la noua tehnologia , iar elevii au spus că tehnologia de recunoaștere facială este „înfricoșătoare și invazivă”, însă opinia elevilor nu i-a oprit de a introduce tehnologia în clase.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Autoritatea de Supraveghere din Suedia a amendat școala cu 20.000 euro pentru încălcarea GDPR deoarece, printre altele, școala nu a efectuat o evaluare de impact suficientă asupra protecției datelor.

Suedia nu este singura țară care încearcă să integreze recunoașterea facială în sălile de clasă; cazuri similare au fost luate în considerare de Autoritatea de supraveghere din Franța, iar în unele școli din New York, camerele de recunoaștere facială sunt folosite pentru intrările în holurile din școli. Chiar și în China, unde camerele de recunoaștere facială sunt deja folosite pentru a detecta starea de spirit și nivelul de focalizare al elevilor bazate pe analiza pseudoscientifică a expresiilor lor faciale, guvernul crede că lucrurile au mers prea departe – și acum caută să reducă utilizarea lor în școli.

Un precedent periculos pentru România ar putea fi introducerea și utilizarea camerelor termografice în școli și licee.

Elevii care își exercită dreptul la educație nu ar trebui să facă obiectul unei monitorizări obligatorii pentru care nu își pot da un consimțământ liber deoarece se află într-o relație de dependență cu școala. Pandemia Covid-19 și tranziția la educația online au deschis noi oportunități pentru utilizarea noilor tehnologii, însă în acest context al digitalizării ar trebui să remarcăm faptul că dreptul la viață privată al elevului rămâne esențial.

 

KIT GDPR Premium

Sursa: privacyinternational.org



teenager-student-girl-studying-table-doing-strong-gesture_1368-42934.jpg





În actualul context digital, monitorizarea angajaților poate fi necesară pentru protecția secretelor comerciale, a proprietății intelectuale, pentru securitate informatică, de aceea în acest articol vom vorbi despre cum poți monitoriza angajații fără să încalci Regulamentul GDPR. 

Soluțiile utilizate pentru a monitoriza angajații pot colecta o gamă vastă de date cu caracter personal, inclusiv istoricul accesului angajatului la fișiere, utilizarea internetului, apăsări de taste și traficul de e-mail. Pentru a asigura respectarea Regulamentului GDPR și a Legii nr. 190/2018, punerea în aplicare a acestor tehnologii trebuie să realizată în conformitate cu anumite proceduri clare.

Principii de avut în vedere

Pentru a monitoriza angajații este necesar să respectăm anumite principii:

  • Scopul/scopurile monitorizării trebuie definit în mod clar. Consimțământul angajatului față de angajator este nevalabil potrivit Comitetului European pentru Protecția Datelor deoarece este un dezechilibru de putere. Întrucât temeiul legal care poate fi utilizat în acest context al monitorizării angajaților este interesul legitim , scopul/scopurile trebuie definite în mod clar. Pentru a identifica scopul/scopurile puteți răspunde la următoarea întrebare: Ce doriți să rezolvați/atingeți prin monitorizare? 
  • Transparență. După ce scopurile de la punctul anterior au fost identificate, trebuie să fiți transparenți față de angajați și să le comunicați prin intermediul unei note de informare: (1) faptul că îi monitorizați, ce date colectați, durata stocării; (2) temeiul legal (interes legitim), (3) scopurile monitorizării; (4) alte elemente obligatorii de la art. 13 și 14 RGPD. Un model de notă de informare se regășește în KIT GDPR Premium. 
  • Proporționalitate. Întrucât temeiul utilizat este interesul legitim (fiind singurul temei disponibil pentru o astfel de prelucrare), trebuie să realizați o analiză a interesului legitim pentru a afla dacă poți monitoriza angajații, respectiv pentru a afla dacă interesele legitime ale organizației prevalează față de drepturile și interesele persoanei vizate. Un model de analiză a interesului legitim se regășește în KIT GDPR Premium.  Analiza realizată trebuie să fie reală, ancorată la situația actuală a firmei și nu iluzorie. În acest sens, potrivit legislației române, este obligatoriu să consultați și angajații.
  • Reducerea la minimum a datelor. Trebuie colectate doar datele strict necesare pentru atingerea scopurilor identificate. Procesul de a monitoriza angajații este realizat pentru atingerea unor scopuri determinate și nu ar trebui să aducă intruziuni nejustificate în viața privată.
  • Limitarea stocării. Stocați datele doar pe perioada minimă necesară pentru atingerea scopurilor. În acest sens este recomandat să implementați o politică de retenție. O astfel de politică de regăți în KIT GDPR Premium.
  • Limitarea monitorizării. Puteți monitoriza angajații doar pe perioada în care aceștia se află în exercitarea atribuțiilor de muncă așa cum sunt ele definite în fișa postului.

 

KIT GDPR Premium

 

Ce spune Legea nr. 190/2018 despre cum poți monitoriza angajații?

Legiuitorul român a introdus prin Legea nr. 190/2018 prevederi suplimentare față de GDPR pentru monitorizarea angajaților. În acest sens art. 5 din Legea nr. 190/2018 prevede că:

„În cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este permisă numai dacă:

a) interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate și prevalează asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate;

b) angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă și în mod explicit a angajaților;

c) angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanții angajaților înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;

d) alte forme și modalități mai puțin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu și-au dovedit anterior eficiența; și

e) durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporțională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.”

În consecință, pentru a monitoriza angajații fără a încălca GDPR este necesară și respectarea punctelor de mai sus.




Te-ar putea interesa și:

 

A monitoriza angajații sau a nu monitoriza? Ce risc dacă monitorizez angajații fără să respect GDPR?

Poți risca:

1.Amendă GDPR. Angajații nemulțumiți pot depune o plângere la ANSPDCP, iar în urma investigației, dacă se constată că ai încălcat GDPR vei fi amendat. Amenda poate ajunge până la 4% din cifra de afaceri, iar cuantumul ei este stabilit în funcție de particularitățile fiecărui caz, luându-se în calcul mai multe criterii, printre care:

  • Numărul persoanelor afectate și prejudiciile suferite de acestea;
  • Scopul prelucrării contestate;
  • Nivelul prejudiciilor suferite de persoanele fizice;
  • Caracterul intenționat sau neglijent al încălcării;
  • Orice acțiune întreprinsă pentru diminuarea prejudiciilor suferite de persoanele fizice;
  • Implementarea măsurilor organizatorice care, în consecință, devin instrumente eficiente, de asemenea, menite să diminueze cuantumul amenzilor în cazul sancțiunilor emise sau să dispună emiterea doar a unui avertisment;
  • Orice încălcări anterioare relevante ale operatorului sau împuternicitului, adică istoricul întreprinderii reclamate, vor avea importanță;
  • Gradul de cooperare cu autoritatea de supraveghere, pentru a remedia încălcarea și pentru a atenua posibilele efecte negative ale încălcării;

2.Litigiu în instanță. Angajații nemulțumiți se poate adresa instanțelor de judecată și pot solicita daune morale pentru prejudiciile aduse vieții private. În această situație, cuantumul daunelor morale se va stabili în funcție de  prejudiciile aduse angajaților.

 

 

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 



building-1839464_1280-1200x800.jpg




Amplasarea de camere de supraveghere la bloc (de către Asociațiile de proprietari) sau acasă de către persoanele fizice trebuie să respecte GDPR. Pentru montarea nelegală, persoanele fizice și Asociațiile de proprietari pot fi amendate de Autoritatea de supraveghere din România (ANSPDCP).

În Austria, o persoană fizică a fost amendată în 2018 cu 2000 de euro pentru amplasarea nelegală de camere de supraveghere acasă. Potrivit răspunsului oficial al ANSPDCP și în România persoanele fizice pot fi amendate pentru nerespectarea GDPR. 

În România în cursul anului 2019, o Asociație de proprietari a fost amendată pentru amplasarea nelegală de camere de supraveghere la bloc.

Potrivit informațiilor oferite de Autoritatea de supraveghere din Austria, persoana fizică a fost amendată deoarece a amplasat camere de supraveghere acasă care supravegheau domenii din afara proprietății: aleea centrului rezidențial, străzi, clădiri și grădini din apropiere. Amenda a fost dată deoarece zona monitorizată nu se afla în proprietatea și în controlul persoanei fizice și era frecventată de către alte persoane.

Dacă dorești să amplasezi camere de supraveghere la bloc sau acasă, trebuie să cunoști faptul că GDPR îți interzice să monitorizezi mai mult decât este necesar. Prin urmare, dacă locuiești la casă, poți supraveghea curtea și gardul, însă nu poți supraveghea și aleea frecventată de alte persoane sau curtea vecinului. Dacă locuiești la bloc, nu poți monta camere de supraveghere care să surprindă vizitatorii atunci când sună la interfon sau camere care să surprindă holurile și alte locuri comune din bloc și nici camere de supraveghere care să surprindă priveliștea de pe balcon. Cu Asociațiile de proprietari, lucrurile stau puțin diferit și vom discuta despre modalitatea în care acestea pot monta camere de supraveghere la bloc în cele ce urmează.

Având în vedere că GDPR nu face diferențe între proprietari, chiriași sau vizitatori ai unui bloc, Asociațiile de proprietari nu pot monta camere de supraveghere la bloc chiar dacă au acordul tuturor proprietarilor. În acest sens, dacă se dorește unor astfel de camere de supraveghere la bloc, se poate folosi temeiul juridic al interesului legitim doar dacă s-a realizat o analiză juridică documentată a tuturor aspectelor. Analiza trebuie să fie reală, concretă, iar părerea proprietarilor și a chiriașilor ar trebui cerută.

Atunci când faci o astfel de analiză trebuie să ai în vedere următoarele:



1. Analiza trebuie documentată în scris și păstrată pentru un eventual control de la Autoritatea de Supraveghere.

2. Locația echipamentului. Locația echipamentului trebuie determinată cu atenție pentru a asigura conformitatea imaginilor capturate cu GDPR (a nu se supraveghea mai mult decât este necesar). Trebuie depuse toate diligențele pentru a poziționa camerele astfel încât acestea să asigure o acoperire limitată. Sistemul CCTV nu va fi utilizat în lifturi sau în alte locuri unde persoanele au o așteptare ridicată cu privire la confidențialitate. Camerele amplasate astfel încât să înregistreze spațiile exterioare sunt poziționate în așa fel încât să prevină sau să minimizeze înregistrarea proprietății private a trecătorilor sau a oricărei alte persoane.

3. Informarea. Locația camerelor CCTV va fi indicată și se vor lua măsuri pentru semnalizarea corespunzătoare a fiecărui loc unde se află o cameră CCTV în funcțiune. Semnalizarea corespunzătoare va fi de asemenea afișată în mod proeminent la intrare. Semnalizarea va include numele și detaiile de contact ale operatorului de date (Asociația de proprietari), precum și scopurile specifice pentru care camera CCTV este plasată în fiecare locație și indicații unde se pot obține informații mai multe (de exemplu: link și/sau cod QR către nota de informare de pe site).

KIT GDPR Premium

 

4. Depozitarea și stocarea

  • Înregistrările și echipamentul de monitorizare vor fi depozitate într-o manieră securizată într-o zonă cu acces restricționat. Accesul neautorizat în acea zonă nu va fi permis în nicio împrejurare. Zona va fi încuiată atunci când nu este ocupată de către personalul autorizat. Se va ține o evidență a accesului la înregistrări. Accesul la sistemul CCTV și la imaginile stocate va fi permis doar personalului autorizat. La momentul accesării imaginilor, doi membri ai personalului autorizat trebuie să fie prezenți. Se va întocmi un raport scris al accesului. Aceste rapoarte vor fi păstrate.
  • Se va ține o evidență a datei oricărei divulgări, împreună cu detalii despre persoana căreia i-au fost furnizate acele informații (numele acelei persoane și întreprinderea pe care o reprezintă), motivul cererii, precum și modalitatea în care cererea a fost rezolvată, în cazul unei contestații.
  • Datele vor fi furnizate ca răspuns al unor cereri autorizate într-un format permament, atunci când acest lucru este posibil. Dacă acest lucru nu este posibil, persoanei vizate i se va oferi posibilitatea să vizualizeze înregistrarea.
  • În circumstanțe relevante, înregistrările CCTV vor putea fi accesate de către organele de poliție sau vor putea fi furnizate instanțelor de judecată sau altor autorități publice atunci când legea impune.

5. Cererile persoanelor vizate 

  • Persoanelor fizice li se acordă dreptul de accesa înregistrările CCTV cu privire la ele însele, potrivit GDPR.
  • Persoanele fizice care trimit astfel de cereri vor trebui să furnizeze suficiente informații pentru a se putea asigura identificarea întregistrării cu privire la acestea. De exemplu, data, ora și locația.
  • Asociația de proprietari va răspunde acestor cereri într-un termen de o lună de la primirea cererii.
  • Asociația de proprietari își rezervă dreptul de a refuza accesul la înregistrările CCTV atunci când acest lucru ar duce atingere drepturilor prevăzute de lege ale unor persoanelor fizice sau ar putea prejudicia o investigație în curs de desfășurare.
  • Se va ține o evidență a datei când divulgarea a avut loc, împreună cu detaliile persoanei către care aceste informații au fost furnizate (numele persoanei și întreprinderea pe care o reprezintă), precum și cu motivele acestei cereri.
  • În activitatea de furnizare către o persoană a unei copii a datelor sale, se vor pune la dispoziție o fotografie/o serie de fotografii, o casetă sau un disc magnetic cu imaginile relevante. Totuși, imaginile altor persoane vor fi ascunse înainte ca aceste date să îi fie înmânate.
  • Atunci când înregistrarea conține imagini referitoare la terți, se vor lua măsurile necesare pentru a masca și a proteja identitatea acelor indivizi.

6. Durata minimă. Înregistrările vor fi stocate pe o durată minimă, dar nu mai mult de 30 de zile

Dacă ai nevoie de consultanță juridică și întocmirea documentației pentru montarea camerelor de supraveghere la bloc îmi poți scrie la adresa ruxandra.sava@legalup.ro.

Ce pot face dacă au fost montate camere de supraveghere la bloc nelegal?

Dacă s-au montat camere de supraveghere în mod nelegal și există riscul ca imaginile captate să fie dezvăluite către destinații neautorizate, ar trebui să comunici îngrijorările tale Asociației și să o îndrumi spre conformarea supravegherii CCTV cu GDPR astfel încât dreptul la viață privată să fie respectat. În situația în care nu se iau măsuri pentru a limita accesul la înregistrări, în situațiile în care imaginile captate sunt dezvăluite fără acordul tău sau fără a exista unui temei legal sau în alte situații (camere de supraveghere în lift, absența informării, nerepectarea drepturilor GDPR), te poți adresa cu o plângere la ANSPDCP sau îmi poți scrie la adresa ruxandra.sava@legalup.ro pentru a te ajuta cu mai multe informații.

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]



closeup-accountant-hands-counting-calculator_1262-3170.jpg




Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal este entitatea de la nivel intern îndreptățită să aplice sancțiuni în materie de încălcare a prelucrării datelor cu caracter personal. Sancțiunile care se pot aplica de Autoritatea de Supraveghere sunt avertismentul și amenda.

În prezentul articol vom analiza modalitatea de aplicare a sancțiunilor de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Prin trimitere la un caz practic, vom avea în vedere o investigație efectuată la un operator. Investigația este realizată în temeiul puterii de investigare de care Autoritatea de Supraveghere dispune, în temeiul Regulamentului privind protecția datelor cu caracter personal. În urma investigației efectuate, s-a constatat încălcarea prevederilor Regulamentului General privind Protecția Datelor. Operatorul în cauză a fost sancționat cu următoarele:

  • avertisment pentru încălcarea dispozițiilor art. 12 și art. 13 din RGPD, întrucât operatorul nu a prezentat dovezi din care să rezulte că a asigurat o informare clară, completă și corectă a persoanelor vizate;
  • amendă în cuantum de 23.893 lei, echivalentul a 5.000 euro, pentru încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. c), art. 6 și art. 7 din RGPD, întrucât operatorul a prelucrat în mod excesiv datele cu caracter personal (imaginea) ale angajaților săi prin intermediul camerelor video instalate în birourile în care aceștia își desfășoară activitatea și în locurile în care există dulapuri unde angajații își depozitează hainele de schimb (vestiare);
  • amendă în cuantum de 23.893 lei, echivalentul a 5.000 euro, pentru încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. c), art. 9 și art. 7 din RGPD, întrucât operatorul a prelucrat date biometrice (amprente) ale angajaților putând fi utilizate şi alte mijloace pentru atingerea acestui scop, mai puţin intruzive pentru viața privată a persoanelor vizate;
  • avertisment pentru încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. a), b) și e) și art. 6 din RGPD, întrucât operatorul a prelucrat ilegal datele cu caracter personal ale unui fost angajat prin utilizarea acestora în cadrul corespondenței prin poșta electronică, în scopul desfăşurării activităţii societăţii, ulterior încetării relației contractuale cu acesta.

 

Te-ar putea interesa și:

 

 

Din sancțiunea aplicată de către Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal putem deduce următoarele aspecte, prin analiză:

  • este necesar ca operatorul să facă dovada unui interes legitim în materie de supraveghere video;
  • interesul legitim trebuie să prevaleze asupra intereselor persoanelor vizate;
  • interesul legitim trebuie să prevaleze asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor vizate;
  • este necesară consultarea reprezentanților angajaților înainte de monitorizarea acestora din urmă;
  • este necesară dovada unor politici adecvate în materie de protecție a datelor;
  • prelucrarea datelor (în special a celor biometrice) trebuie să se realizeze în scopuri care să fie adecvate, relevante, limitate la ce este necesar în raport cu scopurile care sunt prelucrate;
  • este necesară efectuarea unei evaluări a impactului asupra protecției datelor persoanelor.

Informarea pesoanelor vizate trebuie să fie una corectă, iar comunicarea trebuie să se facă în manieră concisă, transparentă, inteligibilă și ușor accesibilă. Poți afla mai multe despre informare persoanei vizate din acest articol. În acest caz trebuie respectat principiul ,,reducerii la minimum a datelor”. Totodată, trebuie să se asigure conformitatea operațiunilor de prelucrare cu prevederile Regulamentului privind protecția datelor cu caracter personal.

 

KIT GDPR Premium

 

Sancțiunile aplicate de către Autoritatea de Supraveghere se vor realiza în temeiul legii și implicit al prevederilor Regulamentului privind protecția datelor cu caracter personal, iar orice operator care realizează o supraveghere video este obligat să informeze persoanele cu privire la aceasta. Atare reglementare este necesară pentru asigurarea unei protecții sporite a persoanei și a vieții sale private. Interesul legitim este o cerință esențială pentru a putea exista o prelucrare a datelor conformă cu legea. Acesta trebuie să fie ,,superior” drepturilor și libertăților persoanelor, în sensul că trebuie să primeze pentru a putea exista o prelucrare conformă. Informarea persoanelor ale căror date sunt prelucrare (incluzând în această categorie supravegherea video, stocarea și prelucrarea de date biometrice) este esențială pentru legalitatea sa. Orice metode de prelucrare care nu sunt conforme cu prevederile legale pot să fie sancționate de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), în temeiul puterii sau competenței de investigare și sancționare.

 

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:

 

Te-ar putea interesa și:



Pot-accesa-e-mailul-unui-angajat-dupa-ce-a-parasit-locul-de-munca_-5.png

Ați amplasat sau aveți de gând să amplasați camere de supraveghere la domiciliu? Ce spune GDPR?

Ionuț Andrei Cocîrlău

Student anul 3 Facultatea de Drept – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Utilizarea CCTV la domiciliul tău

Având în vedere că persoanele fizice pot răspunde în temeiul GDPR, în prezentul articol vom vorbi despre cum poți instala CCTV la domiciliu fără a încălca legislația privind protecția datelor. Există mai multă sisteme pe piață pentru a vă  ajuta să vă protejați casa. Dacă te gândești să folosești una, trebuie să te asiguri că o faci într-un mod care să asigure confidențialitatea altor persoane.

Dacă dorești să afli cum poți utiliza camere de supraveghere la locul de muncă fără a încălca drepturile angajaților îți recomandăm articolul nostru despre utilizarea CCTV la locul de muncă. 

Dacă configurați un sistem care să captureze numai imagini în limita proprietății dvs. private (inclusiv grădina dvs.), atunci legile privind protecția datelor nu vă vor fi aplicabile.

Dar ce se întâmplă dacă sistemul surprinde imagini cu persoane în afara limitei proprietății dvs. private – de exemplu, casele  sau grădinile vecinilor, spații comune ori pe o aleea publică sau pe o stradă?

Atunci se va aplica Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și va trebui să vă asigurați că utilizarea de CCTV respectă acest Regulament.

 

Te-ar putea interesa și: Camere de supraveghere la bloc. Cum pot fi montate fără a încălca GDPR

Ce înseamnă „proprietate internă privată”?

Înseamnă limita proprietății (inclusiv grădina) în care locuiți.

Cum pot folosi camere de supraveghere responsabil la proprietatea mea?

Ar trebui să vă întrebați dacă CCTV este, de fapt, cel mai bun mod de a vă îmbunătăți securitatea casei.

         Înainte să instalați camere CCTV, ar trebui să vă puneți următoarele întrebări:

  • Chiar am nevoie de CCTV?
  • Există alte măsuri pe care le-aș putea folosi pentru a-mi proteja locuința, cum ar fi, de exemplu, o iluminare mai bună?
  • Care este cea mai bună modalitate de configurare a sistemului?
  • Ce zone vreau să surprindă camerele?
  • Pot poziționa camerele de supraveghere pentru a evita pătrunderea pe proprietățile vecinilor sau a oricăror spații comune sau publice?
  • Trebuie să înregistrez imaginile sau este suficient un flux live?
  • Sistemul meu CCTV are o opțiune de înregistrare audio? Înregistrarea audio este foarte intruzivă asupra vieții private. Deci, în majoritatea cazurilor în care gospodariile folosesc CCTV, ar trebui să dezactiveze înregistrarea audio.

 

 

Gândiți-vă la problema pe care încercați să o abordați. De obicei, trebuie să vă protejați pe dvs. și proprietatea împotriva infracțiunilor. Verificați sfaturile poliției locale despre prevenirea criminalității. Încuietori mai bune, iluminare de securitate sau un sistem de alarmă pot fi modalități mai eficiente și mai puțin costisitoare de a vă asigura proprietatea.

Dacă decideți să utilizați camere de supraveghere, gândiți-vă la ce zone trebuie acoperite și dacă camerele dvs. trebuie să capteze imagini dincolo de limita proprietății dvs. Amintiți-vă că, dacă sistemul dvs. de supraveghere nu surprinde imagini dincolo de granița proprietății, legile privind protecția datelor nu vă vor fi aplicabile.

Care este legea aplicabilă dacă CCTV surprinde imagini cu persoane din afara casei și grădinii mele?

Dacă CCTV-ul dvs. surprinde imagini dincolo de granița proprietății dvs., cum ar fi proprietatea vecinilor dvs. sau străzi publice și alei, atunci utilizarea dvs. de sistem este supusă legilor privind protecția datelor, inclusiv GDPR.

Aceasta nu înseamnă că încalci legea dacă folosești camere de supraveghere. Dar înseamnă că, devii un operator de date cu caracter personal, prin utilizarea CCTV. Așadar, va trebui să vă respectați obligațiile legale în conformitate cu legile privind protecția datelor, cum ar fi dreptul la informare al persoanei vizate.

Deși puteți captura imagini prin camere de supraveghere, trebuie să demonstrați că o faceți în moduri care respectă GDPR și protejează drepturile persoanelor ale căror imagini le capturați.

Ce trebuie să fac dacă surprind imagini cu persoane din afara casei și grădinii mele?

Dacă capturați imagini dincolo de limita proprietății dvs., ar trebui să aveți un motiv clar și justificabil pentru a face acest lucru. În special, va trebui să vă gândiți de ce aveți nevoie de aceste imagini. Dacă sunteți întrebați de o persoană sau de ANSPDCP, va trebui să vă puteți explica motivele, deci ar trebui să le notați încă dinainte de a amplasa sistemul și ar trebui să realizați o analiză a interesului legitim. Prin intermediul acestei analize, ar trebui să evidențiați de ce credeți că captarea imaginilor este mai importantă decât invadarea vieții private a vecinilor și trecătorilor.

  • Spuneți oamenilor că folosești CCTV, punând semne care spun că înregistrarea are loc și de ce, însoțite de o notă de informare.
  • Asigurați-vă că nu capturați mai multe imagini decât aveți nevoie pentru a vă atinge scopul în utilizarea sistemului.
  • Asigurați securitatea imaginilor capturate – cu alte cuvinte, ținând-o în siguranță și asigurându-vă că nimeni nu o poate urmări fără un motiv întemeiat.
  • Păstrați înregistrările numai atâta timp cât aveți nevoie – ștergeți-le în mod regulat și când nu mai este necesar.
  • Asigurați-vă că sistemul CCTV este operat doar în modurile în care intenționați și nu poate fi utilizat în mod necorespunzător din alte motive. Orice persoană cu care vă împărțiți proprietatea, cum ar fi membrii familiei, care ar putea folosi echipamentul, trebuie să știe importanța de a nu-l folosi în mod abuziv.

KIT GDPR Premium

 

De asemenea, trebuie să vă asigurați că respectați drepturile persoanelor ale căror imagini le capturați prin camere de supraveghere. Aceasta ar însemna următoarele:

  • Răspunde la solicitările de acces ale persoanei, în cazul în care primiți o astfel de solicitare. Persoanele fizice au dreptul de a accesa datele personale pe care le deții despre acestea, inclusiv imagini identificabile. Vă pot întreba verbal sau în scris. Trebuie să răspundeți în termen de o lună și să le oferiți o copie a datelor.
  • Ștergeți înregistrările dacă o persoană vă solicită acest lucru. Ar trebui să faceți acest lucru în termen de o lună. Puteți refuza să îl ștergeți dacă aveți nevoie în mod special să-l păstrați pentru un litigiu – caz în care trebuie să le spuneți acest lucru și, de asemenea, spuneți-le că pot contesta acest lucru în instanță sau se pot adresa cu o plângere la ANSPDCP.
  • Luați în considerare orice obiecție pe care o primiți acum de la anumiți oameni despre înregistrarea imaginii lor în viitor. Având în vedere natura sistemelor CCTV, acest lucru poate fi foarte dificil de realizat. Cu toate acestea, ar trebui să vă gândiți din nou dacă trebuie să înregistrați imagini dincolo de limita proprietății dvs., în special dacă sistemul dvs. captează imagini din casa sau grădina unui vecin.

 

Ce se întâmplă dacă încalc legea?

Dacă nu respectați obligațiile dvs. în conformitate cu legile privind protecția datelor, puteți fi supus unei sancțiuni din partea ANSPDCP. Aceasta ar putea include o amendă. De asemenea, puteți fi supus unei acțiuni în justiție de către persoane afectate, care ar putea solicita despăgubiri în instanță.

La ce altceva ar trebui să mă gândesc dacă am amplasat camere de supraveghere?

  • Înainte de a instala camere de supraveghere, luați în considerare să vorbiți cu vecinii și să explicați ce urmează să faceți și să le cereți părerea în această privință. Ascultați orice obiecții sau preocupări pe care le-ar putea avea. De asemenea, poate fi util să vă invitați vecinii să vizualizeze materialele pe care le surprindeți. Acest lucru poate scuti orice îngrijorare pe care o au cu privire la utilizarea dvs. de sisteme CCTV. De asemenea, poate evita escaladarea litigiilor sau reclamațiile cu privire la înregistrarea dvs.
  • Expresia „sistem CCTV intern” se referă la utilizarea oricăror echipamente de supraveghere video montate sau fixate pe casa dvs. Poate include camere montate pe sonerie.
  • Ar trebui să vă amintiți că utilizarea unui sistem CCTV intern poate fi adecvată, însă încărcarea publică sau transmiterea în flux a unor materiale identificabile ar avea nevoie de mai multe justificări. În cele mai multe cazuri, nu ar fi justificabil.

Sursa ICO

Te-ar putea interesa și:

Te-ar putea interesa și: