Aici descoperim
dreptul tehnologiei

template-3-1200x675.png

O companie monitorizează folosirea internetului de către angajați în timpul orelor de muncă. Datele colectate arată site-urile care sunt vizitate de către angajați și descărcările efectuate în timpul programului de lucru. Compania nu a obținut acordul angajaților pentru monitorizarea electronică, însă dorește să utilizeze interesul legitim.

Poate compania utiliza interesul legitim? 

Pentru a răspunde la această întrebare, ar trebui să avem în vedere art. 5 din Legea 190/2018, care prevede că:

„În cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este permisă numai dacă:

a) interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate și prevalează asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate;

b) angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă și în mod explicit a angajaților;

c) angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanții angajaților înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;

d) alte forme și modalități mai puțin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu și-au dovedit anterior eficiența; și

e) durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporțională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.”

În consecință, chiar dacă literele a-e ar fi respectate, atâta timp cât există metode mai puțin intruzive la dispoziția angajatorului, acesta din urmă nu se poate baza pe interes legitim. În situația prezentată mai sus, o metodă mai puțin intruzivă este limitarea accesului către anumite site-uri care nu sunt în interes de serviciu. Așadar, atâta timp cât angajatorul nu poate dovedi că o metodă mai puțin intruzivă nu a fost eficace în trecut, nu se poate baza pe interes legitim, singura soluție rămasă este obținerea unui comsimțământ informat al angajatului în care i se explică acestuia concret, printre altele, metodele de supraveghere folosite și impactul asupra vieții private.

Sursa aici



black-vintage-car-clipart-1200x1200.jpg

Ați putea ghici cine află despre dvs. următoarele lucruri?

  • unde locuiți;
  • unde lucrați;
  • la ce școală merg copiii dvs.;
  • religia dvs.;
  • cât de des vizitați medicul,
  • dacă respectați limita de viteză;
  • toate contactele de pe telefon;
  • detalii despre toate apelurile telefonice, mesajele;
  • ce posturi de radio ascultați; și
  • dacă ați plecat de la sala de fitness în această dimineață și ați făcut o cafea și un croissant

Majoritatea oamenilor ar spune că telefonul lor, dar câți oameni ar spune “mașina”?

Autovehiculele moderne sunt pline de setări care fac viața mai ușoară și mai sigură, cum ar fi controlul direcției, sistemul de control al vitezei de croazieră, sistemele de navigație și media. Toate aceste facilități au ca rezultat generarea unor cantități enorme de date (pe care unele estimări le pun la 25Gb de date pe oră – echivalentul a 125.000 de documente Word sau 100 de ore de video). În funcție de natura tehnologiei utilizate în automobilul dvs. modern, aceste informații sensibile ar putea fi accesibile sau puse la dispoziția mai multor părți interesate, inclusiv producătorului, operatorilor de rețele mobile, furnizorilor de sisteme auto sau furnizorilor de servicii de cloud pentru stocarea datelor.

Aceste date sunt importante și sunt de interes pentru multe părți – pentru a le pune în context, un studiu recent din martie 2018 realizat de McKinsey & Company estimează că industria conectivității auto poate valora între 450 și 750 de miliarde de dolari în întreaga lume până în 2030.

Este îngrijorător că nu există un cadru juridic specific la nivel european care să reglementeze protecția datelor colectate de la vehicule.

Toate datele colectate care constituie “date personale” (de exemplu, numele, adresa, numărul de telefon, locația GPS și datele biometrice) sunt supuse noii legislații GDPR . În conformitate cu GDPR, există șase temeiuri pentru prelucrarea datelor personale, cel mai utilizat fiind consimțământul persoanei vizate.

Când ați achiziționat mașina, v-ați dat consimțământul pentru stocarea și prelucrarea datelor dvs.?

Colectarea datelor de către mașina dvs. nu este doar un alt exemplu de ingerință a Big Brother – este mai mult de atât.

Majoritatea companiilor colectează date cu scopul declarat de a menține și de a îmbunătăți serviciile furnizate sau de a dezvolta noi servicii. Există, fără îndoială, împrejurări în care oamenii ar prefera ca datele automobilelor să fie puse la dispoziția poliției și accesate de aceasta (în cadrul competențelor prevăzute de legislația națională). La începutul acestui an, poliția din Irlanda a reușit, să utilizeze datele despre locație de la un Nissan Qashqai pentru a urmări deplasarea lui Mark Hennessy în timp ce o răpea pe Justine Valdez .

În SUA, tehnologia este utilizată în mod obișnuit în mașini de către autoritățile de aplicare a legii, ceea ce dă naștere la preocupări majore privind protecția datelor. De exemplu, într-un caz, un șofer a activat accidental sistemul SOS al mașinii în timp ce discuta despre o afacere cu droguri. Personalul call-center a ascultat discuția, apoi a informat poliția locală care l-a arestat ulterior pe conducătorul auto. În acest caz, în timp ce primul gând este că arestarea unui traficant de droguri este în mod evident un lucru bun, vi se pare în regulă faptul că operatorii call-center ai producătorului de automobile ar putea asculta discuțiile dvs. private în timp ce vă aflați în mașină, dacă ați activat accidental sistemul de urgență? Poate că acesta este un preț care merită să fie plătit pentru siguranță știind că, dacă ați suferit un accident, ajutorul va fi la îndemână.

Ce părere aveți despre colectarea datelor de către mașina dvs.? V-ați bucura să fie utilizate pentru a vă prezenta conținut și anunțuri personalizate?

De exemplu, dacă autovehiculul dvs. urmează să rămână fără motorină/ benzină, v-ar plăcea să vă informeze că există o stație de alimentare în apropiere (indicații de orientare) și că veți obține o reducere cu 5% a combustibilului dacă veți merge acolo? În această “tranzacție”, stația de alimentare plătește, probabil, producătorului de automobile o anumită taxă pentru afișarea anunțului, dvs. veți obține o reducere a prețului benzinei/motorinei și stația ar beneficia și de alte achiziții ale dvs. (cum ar fi o cafea) în timp ce alimentați automobilul. Este o situație în care toate părțile au de câștigat sau este cu adevărat terifiant?

În cele din urmă, este clar că într-o lume curajoasă a mașinilor conectate, nimeni nu știe exact spre ce ne îndreptăm. Cu toate acestea, dintr-o perspectivă juridică, proprietarii de mașini trebuie să fie informați cu privire la toate datele personale colectate și la modul în care vor fi utilizate – fără acestea, producătorii se expun investigațiilor autorităților de supraveghere și reclamațiilor din partea clienților.

https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=0e462f17-e2fd-47b3-9396-d69fef19025f&utm_source=Lexology+Daily+Newsfeed&utm_medium=HTML+email+-+Body+-+General+section&utm_campaign=Lexology+subscriber+daily+feed&utm_content=Lexology+Daily+Newsfeed+2018-11-12&utm_term=

 



Ce este Google Analytics?                                                                      

                                                                                         
Google Analytics este un serviciu freemium Google care monitorizează în timp real activitatea de pe un site sau de pe o aplicație Android sau iOS precum și un instrument de procesare a datelor colectate astfel.
Informațiile colectate prin intermediul Google Analytics sunt folosite pentru ajustarea campaniilor SEO, pentru măsurarea vânzărilor și a conversiilor , pentru îmbunătătirea ROI și pentru înțelegerea modului în care utilizatorii interacționează cu anumite pagini web sau aplicații.
Cum funcționează Google Analytics?
Google Analytics colectează informațiile prin intermediul unui fragment de cod Javascript.
De asemenea alocă fiecărui utilizator un cid sau cookie id cu ajutorul căruia Analytics recunoaște browserul.
Ce fel de informații colectează?
Analytics colectează date cum ar fi : identificatori cookie, identificatori online, adrese IP , identificatori de device, identificatori de client și date precise privind locația, informații pe care le organizează ulterior în rapoarte care prezintă detalii precum: vârsta vizitatorilor, tipul browserului web și al sistemului de operare, sursele de trafic, bounce rate, numărul de vizitatori unici și locația acestora.


Care este legătura între GDPR și Google Analytics?
Potrivit prevederilor GDPR „ Persoanele fizice pot fi asociate cu identificatorii online furnizați de dispozitivele, aplicațiile, instrumentele și protocoalele lor, cum ar fi adresele IP, identificatorii cookie sau alți identificatori precum etichetele de identificare prin frecvențe radio. Aceștia pot lăsa urme care, în special atunci când sunt combinate cu identificatori unici și alte informații primite de servere, pot fi utilizate pentru crearea de profiluri ale persoanelor fizice și pentru identificarea lor ” .

Este Google Analytics aliniat la GDPR?

Google a implementat o serie de măsuri de protecție pentru a respecta standardele impuse de Regulament în calitatea sa de Procesator de date dar aceste măsuri care vor intra în vigoare de pe data de 25 mai 2018 nu îl scutește pe Operator de obligațiile legale ce îi incumbă.

Se recomandă Operatorului să:

1. Activeze funcția de anonimizare a adreselor IP.
Odată activată, aceasta funcție “ … setează ultimul octet al unei adrese IP de tipul Ipv4 precum și ultimii 80 de biți ale unei adrese Ipv6 la zero la scurt timp după ce au fost trimise către Analytics Collection Network. „

2. Ceară consimțământul utilizatorului pentru utilizarea de cookies.
În acest scop se vor aplica toate prevederile GDPR privind validitatea consimțământului.

3. Creeze un mecanism de Opt-in/ Opt-out pentru colectarea de informații prin Google Analytics
!!! Utilizatorul poate descărca de aici un add on prin intermediul căruia poate bloca automat  colectarea de informații de către Google Analytics:
https://chrome.google.com/webstore/detail/google-analytics-opt-out/fllaojicojecljbmefodhfapmkghcbnh?hl=en

4. Utilizeze setarea Data Retention pentru a controla perioada de timp în care informațiile colectate vor fi păstrate.

5. Utilizeze User deletion tool pentru a șterge date precum: User ID, Client ID, App Instance ID

Bibliografie
1. https://developers.google.com/analytics/solutions/mobile accesat la 30 aprilie 2018
2. https://www.google.com/intl/ro/analytics/features/index.html accesat la 30 aprilie 2018
3. https://privacy.google.com/businesses/adsservices/ accesat la 3 aprilie 2018
4. http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016R0679&from=EN accesat la 30 aprilie 2018
5. https://privacy.google.com/businesses/compliance/#?modal_active=none accesat la 2 mai 2018
6. https://support.google.com/analytics/answer/2763052?hl=en accesat la 2 mai
7. https://support.google.com/analytics/answer/7667196?hl=en accesat la 2 mai
8. https://www.jeffalytics.com/google-analytics-gdpr/ accesat la 2 mai 2018



 

În ultimele luni, industria tehnologică a început să se concentreze mai mult asupra confidențialității utilizatorilor. Recent, am avut în topul actualităților, subiecte pe tema confidențialității în rețelele sociale. În Uniunea Europeană, în curând vor intra în vigoare legi mai riguroase în privința protecției datelor cu caracter personal. Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) a fost adoptat în aprilie 2016 și se va aplica începând cu data de 25 mai 2018, după o perioadă de tranziție de doi ani.

 

Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal prevede că societățile trebuie să permită utilizatorilor să descarce un raport cu informații despre contul lor. Instagram, care este deținut de Facebook, a lansat deja un instrument care permite utilizatorilor să-și descarce toate datele de pe conturile lor. Acum, WhatsApp, cea mai populară aplicație de mesagerie bazată pe IP din lume, se pregătește de asemenea să adauge un nou instrument pentru a exporta datele contului de utilizator în conformitate cu GDPR. Merită menționat faptul că WhatsApp are o bază de utilizatori zilnică activă de 1 miliard de utilizatori, ceea ce face ca respectarea GDPR să fie și mai importantă.

 

WABetaInfo a constatat că WhatsApp beta pentru Android versiunea 2.18.128 conține o opțiune de a crea un raport de informații și setări ale contului de WhatsApp al utilizatorilor, pe care aceștia pot să le acceseze sau să le porteze într-o altă aplicație. Compania notează că raportul nu va include mesajele utilizatorilor.

 

 

Utilizatorii pot solicita un raport pentru contul lor de WhatsApp accesând Settings> Account> Request account info, iar compania declară că raportul va fi gata în interval de 1-3 zile. Consumatorii vor avea “câteva săptămâni” să-și descarce raportul înainte de a fi șters și nu pot anula cererea decât dacă își șterg contul. Raportul conține date despre utilizatori, cum ar fi numele grupurilor, contacte, fotografii de profil etc.

 

În acest moment, opțiunea de creare a raportului este disponibilă numai în cea mai recentă versiune de WhatsApp beta pentru Android. Utilizatorii se pot aștepta ca această aplicație să iasă din versiunea beta într-o versiune stabilă în următoarele săptămâni, ceea ce va asigura totodată și faptul că această companie respectă cea mai robustă lege a Uniunii Europene privind protecția datelor.

 

Traducere din: Idrees Patel – https://www.xda-developers.com/latest-whatsapp-beta-export-data-compliance-gdpr/



Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)

Cauza López Ribalda și alții v. Spania – 1874/13 și 8567/13

Hotărârea din 09.01.2018

 Situația de fapt

Reclamanții au lucrat în calitate de casieri la un supermarket. Observând pierderi economice substanțiale, în cursul anului 2009 angajatorul a instalat camere de supraveghere vizibile, cu privire la care reclamanții fuseseră notificați și camere ascunse, cu privire la care nu fuseseră anunțați.

Camerele de supraveghere au surprins angajații sustrăgând anumite articole. Maniera de operare era, de obicei, următoarea: angajatul scana articolele cumpărătorilor, urmând ca apoi să anuleze operațiunea. Reclamanții au fost concediați.

Angajații s-au adresat instanțelor naționale din Spania, invocând concedierea nelegală, întrucât, din punctul lor de vedere, probele incriminatorii au fost colectate prin încălcarea dreptului la viață privată.

Bazându-se pe legislația națională și pe jurisprudența Curții Constituționale spaniole, instanțele spaniole au respins acțiunea reclamanților, hotărând în favoarea angajatorului.

Considerând că a fost încălcat articolul 8 din Covenția Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la respectarea vieții private și de familie), reclamanții au depus plângere la CEDO.

 Ce a decis Curtea?

Curtea a hotărât că a avut loc o încălcarea a art. 8 din CEDO, respectiv dreptul la respectarea vieții private și de familie. Printre argumentele Curții, se regăsesc următoarele:

  • Înregistrarea video ascunsă a angajaților la locul de muncă este o intruziune în viața lor privată

Deși scopul articolului 8 este, în mod esential, unul de a proteja persoana împotriva ingerințelor arbitrare din partea statului, acesta este aplicabil și relațiilor dintre persoane particulare, inclusiv în situația relațiilor de muncă.

Supravegherea video ascunsă a presupus documentarea înregistrată și care putea fi reprodusă a conduitei angajaților de la locul de muncă. Fiind obligați în baza contractului de muncă și neavând cunoștință despre existența supravegherii, angajații nu au putut evita ingerința în viața lor privată. Prin urmare, prin implementarea acestor măsuri de supreveghere video ascunsă a fost vizată „viața privată” a reclamanților.

Totuși, CEDO nu a declarat că supravegherea secretă a angajaților este interzisă în mod absolut. În situații excepționale, aceasta ar putea fi justificată. Trebuie, însă, luate în calcul două principii: transparența și proporționalitatea.

  • Angajatorul nu a respectat obligația de informare a salariaților (transparență)

Legea spaniolă în domeniul protecției datelor cu caracter personal obligă operatorul (în speță, angajatorul) să informeze în prealabil persoanele vizate (angajații) cu privire la existența unui mijloc de colectare și prelucrare a datelor lor personale, de exemplu, un CCTV ascuns.

(Acestă obligație de informare a operatorului există si în legislația română, mai exact, în Legea 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, obligația urmând să fie menținută și de Regulamentul General privind Protecția Datelor – GDPR).

În cauza de față, angajatorul nu a informat persoanele vizate cu privire la existența unor camere de supraveghere.

  • Curtea a considerat că nu a existat un echilibru între interesele angajatorului și dreptul la viață privată (proporționalitate)

Instanțele naționale au considerat că măsura adoptată a fost proporțională prin raportare la scopul legitim al garantării intereselor anjatorului.

Curtea nu a putut îmbrățișa această opinie, întrucât:

  • Supravegherea video a avut loc pe o perioadă de timp prelungită și pe parcursul tuturor orelor de muncă;
  • Nu au fost respectate cerințele prevăzute de legislație și, în particular, obligația de informare explicită, precisă și lipsită de ambiguitate a celor vizați despre existența și caracteristicile particulare ale unui sistem care colectează date cu caracter personal;
  • Puteau fi alese metode mai puțin intruzive în viața privată pentru protejarea intereselor angajatorului.

Având în vedere aceste aspecte, Curtea a considerat că instanțele naționale au eșuat să asigure un echilibru corect între dreptul reclamanților la respectarea vieții lor private în baza Articolului 8 din Convenție și interesul angajatorului lor la protecția dreptului său de proprietate.

Interesant de menționat este și faptul că, în motivarea hotărârii, Curtea a făcut o paralelă cu o altă cauză, Köpke v. Germania, unde, deși situația era, în linii mari, aceeași, soluția a fost diferită, constatându-se că nu a avut loc o încălcarea a dreptului la viața privată a unor angajați monitorizați prin camere video ascunse.

Totuși, soluția a fost diferită, întrucât, spre deosebire de cauza de față, în Köpke v. Germania:

  • amplasarea de camere video ascunse a fost urmarea unei suspiciuni anterioare dovedite împotriva angajaților;
  • camerele video se refereau la persoane determinate, doi angajați bănuiți de fraudă, iar nu la întregul personal ca în prezenta cauză;
  • măsura supravegherii fusese una limitată în timp – ea a durat două săptămâni – și prin aceasta fuseseră vizați doar doi angajați.

SFATURI PRACTICE PENTRU ANGAJATORI

 Odată cu conștientizarea importanței protecției datelor cu caracter personal, litigiile de acest fel au devenit un „trend”. Ca angajator, pentru a preîntâmpina astfel de situații, ar trebui să:

  • Înainte de amplasarea unui mijloc de supraveghere, iei în calcul dacă îți poți îndeplini scopul prin recurgerea la mijloace mai puțin intruzive;
  • Te informezi asupra problematicii datelor cu caracter personal. Parcurgerea legislației, participarea la traininguri și cursuri și consultanța oferită de specialiștii în domeniu sunt instrumente utile de care ar trebui să te folosești.
  • Prelucrezi doar datele strict necesare prin raportare la scop;
  • Asiguri securitatea adecvată a datelor;
  • Prelucrezi datele în mod legal, echitabil și transparent față de angajat și să îți îndeplinești obligația de informare;
  • Înțelegi drepturile persoanei vizate și să dai curs solicitărilor întemeiate.

Hotărârea Curții aici

 


arhive-monitorizare-legalup

Ești în siguranță pe site-ul nostru.

LegalUp Innovators at Law utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a LegalUp.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politica privind utilizarea modulelor Cookie și Politica noastră de confidențialitate. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookies.

Privacy Settings saved!
Setari permisiuni

Cookie-urile sunt folosite pe acest site pentru a oferi cea mai bună experiență de utilizator. Dacă continuați, presupunem că sunteți de acord să primiți cookie-uri de pe acest site

Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și imbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.

Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.
  • wordpress_test_cookie
  • wordpress_logged_in_
  • wordpress_sec

Decline all Services
Da, Sunt de acord