Aici descoperim
dreptul tehnologiei

instagram-star-reveals-tricks-to-gain-millions-of-followers-on-the-photo-sharing-app.jpg

Consiliul pentru Publicitate din Austria (The Advertising Council) este un organism  care supraveghează industria de publicitate austriacă. Printre altele, Consiliul se concentrează pe adoptarea unui cod de etică obligatoriu pentru industria publicitară. Acest cod trebuie urmat de agenții de publicitate din Austria și impune sancțiuni în caz de încălcare. În cazul în care există încălcări, Consiliul pentru Publicitate poate emite avertizări sau solicita încetarea practicii de publicitate care încalcă regulile publicității legale.

Deoarece deciziile Consiliului pot fi făcute publice, companiile sau persoanele care nu se conformează riscă să își strice reputația. Mai mult, Curtea Supremă de Justiție din Austria ține cont în mod regulat de aceste coduri de conduită atunci când examinează practicile din industrie,

Deoarece deciziile Consiliului de Publicitate pot fi făcute publice, infractorii riscă să-și facă rău reputația sau să fie discreditați. Mai mult, Curtea Supremă de Justiție ia în considerare în mod regulat aceste coduri de etică atunci când examinează practicile din industrie, mai ales atunci când trebuie să stabilească dacă s-a respectat cerința diligenței profesionale cerută de legea concurenței.

Influencer marketing

„Influencer marketing” înseamnă a apela la bloggeri sau alte persoane influente de pe rețelele de socializare pentru a promova bunuri și servicii. Motivele pentru care se apelează la influencer marketing sunt următoarele:

  • agenții de publicitate pot apela la un influencer pentru a viza un anumit public țintă (în mod ideal, o comunitate omogenă și activă de adepți);
  • oamenii au încredere mai degrabă în recomandări decât în reclame.

Spre deosebire de recenzii, în această situație marketing-ul este realizat de o terță parte, influencerul, iar nu de agentul de publicitate. Conceptul transmiterii reclamei ascunse este problematic din punct de vedere juridic, iar consumatorii uneori nu au posibilitatea să înțeleagă unde se termină opinia personală și unde începe publicitatea ascunsă. De exemplu, influencerii ar putea:

  • să cumpere singuri un produs și să posteze despre el fără vreo implicare din partea comerciantului;
  • să utilizeze mostre gratuite, cadouri sau invitații fără vreo obligație de a cumpăra produsul;
  • să posteze despre un produs în schimbul unor mostre gratuite, cadouri sau invitații, dar fără niciun control asupra conținutului postării;
  • să aibă un contract cu o companie care îi cere să posteze despre un produs folosind conținutul furnizat de companie.

Din punct de vedere juridic, două întrebări sunt cruciale:

  • În ce condiții există o obligație de a eticheta conținutul și de a informa consumatorul că este doar marketing?
  • Ce informații (de exemplu, formularea și poziția) sunt necesare pentru a împiedica confuzia consumatorilor?

Ca o recunoaștere a acestor tendințe și incertitudini, Consiliul pentru Publicitate a emis orientări pentru a trata influencer marketing-ul ca un mijloc specific de comunicare de marketing pentru a se asigura că există reguli în beneficiul agenților de publicitate, bloggerilor și consumatori. Deoarece influencerii pot juca rolul de model (în special față de tinerii consumatori), au fost create reguli specifice privind comportamentul acestora în ceea ce privește marketing-ul. Potrivit Consiliului pentru Publicitate, două cerințe caracterizează, în esență, activitățile de influență ca comunicări de marketing: remunerația și controlul conținutului.

Dacă noțiunea de remunerație este ușor de înțeles (ce primește influencerul în schimbyul postării), „controlul conținutului” înseamnă că firma de publicitate face sugestii cu privire postarea influencerului, cum ar fi, de exemplu, textul, structura, numărul de postări, frecvența acestora, orele și zilele în care se va posta și/sau utilizarea anumitor rețele de socializare.  Controlul conținutului devine evident în special atunci când agentul de publicitate dă influencerului un script sau un text pentru publicare și/sau acestea sunt validate înainte de publicare.

Sugestiile Consiliului cu privire la etichetare

Comunicarea de marketing a influencerului, precum orice comunicare publicitară, trebuie implementată și etichetată astfel încât consumatorul să o recunoască imediat ca publicitate. Publicitatea trebuie să fie identificabilă în mod clar de terți și să fie marcată în mod adecvat ca publicitate (de exemplu, printr-un hashtag #reclamă) la începutul postării pe social media și pe platformele relevante (de exemplu, site-uri web, bloguri sau canale). Conținutul care conține destinații de plasare a produselor ar trebui să fie etichetate cu #publicitate pentru a proteja consumatorii. Acest lucru pare să fie în conformitate cu hotărârile judecătorești anterioare (în Germania) cu privire la aceste aspecte.

În plus, Consiliul de Publicitate atrage atenția asupra următoarelor prevederi din Codul deontologic, care se consideră a avea o importanță deosebită în influencer marketing:

  • în publicitatea care vizează direct copiii și adolescenții, nu se poate face o cerere evidentă sau subliminală de a achiziționa respectivul produs;
  • influencerii nu pot folosi imagini (de exemplu selfie-uri sau fotografii personale) care promovează comportamente dăunătoare precum bilimia sau anorexia.
  • influențatorii nu pot folosi violența verbală sau mentală. Aceasta include disprețul pentru anumiți indivizi sau grupuri, insultele, amenințările sau inducerea fricii, inclusiv prin folosirea farselor.

Sursa aici 


Website-E-Commerce.png

Comisia Europeană propune noi norme cu privire la platformele on-line, oferind întreprinderilor mici o plasă de siguranță în economia digitală.

Noile norme vor îmbunătăți funcționarea pieței unice digitale, având scopul „să protejeze un mediu de afaceri echitabil, previzibil, durabil și sigur în economia on-line”. Obiectivul noilor norme este de a crea un mediu de afaceri echitabil, transparent și previzibil pentru întreprinderile și comercianții mai mici care recurg la platformele on-line. Întreprinderi precum hoteluri, comercianți care vând în mediul on-line, dezvoltatori de aplicații și alte societăți comerciale similare care se bazează pe motoarele de căutare pentru atragerea traficului de internet pe site-urile lor web se numără printre cei care vor beneficia de aceste noi norme.

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a declarat: „Milioane de comercianți din UE, majoritatea mici comercianți, depind în prezent de platformele on-line pentru a ajunge la clienții lor pe piața unică digitală. Aceste noi piețe on-line stimulează creșterea economică și inovarea în UE, dar avem nevoie de un set de norme de bază clare, care să asigure un mediu de afaceri sustenabil și
previzibil. Propunerea de astăzi asigură o transparență mai mare în economia on-line, oferă întreprinderilor previzibilitatea de care au nevoie și, în ultimă instanță, va fi în folosul consumatorilor europeni.”

Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a afirmat: „Dorim să prevenim fragmentarea pieței unice cauzată de amalgamul de norme naționale. Astăzi, Comisia propune o abordare care va oferi întreprinderilor din UE – în special celor mai mici –mecanismele de transparență și de reparații care le vor ajuta să adere la economia digitală. De asemenea, abordarea asigură platformelor securitate juridică. ”

Mariya Gabriel, comisarul pentru economie digitală și societate digitală, a precizat: „Platformele și motoarele de căutare sunt canale importante prin care întreprinderile europene pot ajunge la consumatori, dar trebuie să ne asigurăm că ele nu abuzează de puterea lor și că astfel nu cauzează prejudicii utilizatorilor comerciali. Realizăm acum un demers foarte important și adoptăm norme clare privind transparența, soluționarea eficientă a litigiilor și lansăm un observator care va analiza mai detaliat practicile platformelor on-line. Este esențial să ne asigurăm că platformele și motoarele de căutare tratează în mod echitabil celelalte întreprinderi, inclusiv pentru a promova încrederea în mediul platformelor on-line din UE.”

Aproape jumătate (42 %) din societățile comerciale mici și mijlocii care au răspuns la un recent sondaj Eurobarometru au declarat că folosesc piețele on-line pentru a-și vinde produsele și serviciile. Potrivit unui alt studiu, aproape 50 % din întreprinderile europene care își desfășoară activitatea pe platforme întâmpină probleme. Studiul arată, de asemenea, că 38 % dintre problemele legate de relațiile contractuale nu sunt soluționate și că 26 % sunt rezolvate, dar cu dificultate. Se estimează că pierderile directe pentru vânzări cauzate de aceste probleme au o valoare cuprinsă între 1,27 și 2,35 miliarde EUR.

Măsuri legislative de garantare a transparenței și echității în relațiile cu platformele
Noile norme vor aborda aceste preocupări prin:

  • sporirea transparenței: furnizorii de servicii de intermediere on-line trebuie să se asigure că termenele și condițiile pe care le impun utilizatorilor profesionali sunt ușor de înțeles și ușor de accesat. Printre acestea se numără expunerea, în prealabil, a motivelor posibile pentru eliminarea sau suspendarea unui utilizator profesional de pe o platformă. Furnizorii trebuie, de asemenea, să respecte un termen minim rezonabil de preaviz pentru aplicarea modificărilor aduse termenelor și condițiilor. În cazul în care un furnizor de servicii de intermediere on-line suspendă sau pune capăt, total sau parțial, ofertei unui utilizator comercial, furnizorul va trebui să își motiveze decizia. De asemenea, furnizorii acestor servicii trebuie să formuleze și să publice politici generale privind: (i) datele generate prin serviciile lor la care se poate avea acces, de către cine și în ce condiții;(ii)modul în care tratează propriile bunuri sau servicii comparativ cu cele furnizate de utilizatorii lor profesionali și (iii) modul în care utilizează clauzele contractuale pentru a solicita gama de produse și servicii cea mai favorabilă sau prețul cel mai favorabil pentru produsele și serviciile furnizate de utilizatorii lor profesionali [așa-numitele clauze ale națiunii celei mai favorizate (MFN)]. În fine, atât serviciile de intermediere on-line, cât și motoarele de căutare on-line trebuie să prezinte criteriile generale în baza cărora stabilesc clasamentul produselor și serviciilor în rezultatele căutării;
  • soluționarea mai eficientă a litigiilor: furnizorii de servicii de intermediere on-line au obligația de a institui un sistem intern de tratare a reclamațiilor. Pentru a facilita soluționarea extrajudiciară a litigiilor, toți furnizorii de servicii de intermediere on-line vor trebui să indice în termenele și condițiile lor mediatorii independenți și calificați cu care sunt dispuși să colaboreze cu bunăcredință în vederea soluționării litigiilor. La nivelul sectorului de activitate, se va încuraja desemnarea în mod voluntar de mediatori independenți care să poată să trateze litigiile apărute în contextul serviciilor de intermediere on-line. În fine, asociațiile care reprezintă mediul de afaceri vor avea dreptul de a introduce acțiuni în justiție în numele întreprinderilor, astfel încât să se asigure respectarea noilor norme privind transparența și soluționarea litigiilor;
  • stabilirea unui observator al UE care să monitorizeze impactul noilor norme: observatorul urmează să monitorizeze problemele cu care se confruntă și oportunitățile pe care le oferă economia digitală acum și în viitor, cu scopul de a permite Comisiei să ia, dacă este cazul, măsuri în continuarea propunerii legislative de astăzi. Se va acorda o atenție deosebită evoluțiilor în abordările de politică și de reglementare din întreaga Europă.În funcție de progresele înregistrate și pe baza informațiilor obținute prin intermediul observatorului UE, Comisia va evalua necesitatea unor măsuri ulterioare în termen de trei ani.

Context

Regulamentul pe care Comisia îl propune dă curs angajamentului asumat de Comisie în cadrul evaluării la jumătatea perioadei a strategiei privind piața unică digitală, și anume de a pregăti măsuri care să abordeze problemele legate de clauzele contractuale și practicile comerciale inechitabile identificate în cadrul relațiilor dintre platforme și mediul de afaceri, prin analizarea opțiunilor în materie de soluționare a litigiilor, a criteriilor privind practicile echitabile și a transparenței.

Sursa aici


[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



mobile-ecommerce-shopping-1200x675.png

Concluziile avocatului general în cauza C-649/17
Bundesverband der Verbraucherzentralen și alții/Amazon EU

 

Avocatul general Pitruzella propune Curții să declare că o platformă de comerț
electronic precum Amazon nu poate fi obligată să pună un număr de telefon la
dispoziția consumatorilor

Cu toate acestea, consumatorului trebuie să i se garanteze o pluralitate de opțiuni privind
mijloacele de comunicare pe care le poate utiliza, precum și un contact rapid și o comunicare
eficientă, iar informația privind aceste mijloace de comuni

Societatea Amazon EU (denumită în continuare „Amazon”) administrează o platformă care operează exclusiv pe internet pentru vânzarea de produse și servicii de larg consum. Aceasta a fost chemată în judecată în fața instanțelor germane de către Bundesverband der Verbraucherzentralen und Verbraucherverbände ̶ Verbraucherzentrale Bundesverband e.V., (Federația Germană a Asociațiilor Consumatorilor, denumită în continuare „Bundesverband”). Aceasta din urmă dorește să obțină constatarea încălcării de către Amazon a legii germane care, în implementarea directivei privind drepturile consumatorilor1, impune profesioniștilor să indice, într-un mod clar și comprehensibil, pe lângă adresa geografică, și numărul de telefon și, dacă este cazul, numărul de fax și adresa poștei electronice. În special, pentru Bundesverband, Amazon nu și-ar îndeplini într-un mod clar și comprehensibil obligațiile de informare față de consumatori având în vedere că, în etapa care precedă încheierea vânzării online, nu se indică pe site nici un număr de fax și nici nu este pus imediat la dispoziția consumatorului un număr de telefon (acesta din urmă putând fi vizualizat doar după ce consumatorul a efectuat o serie de acțiuni). Sistemul de apel telefonic automat și de discuție online, oferite de asemenea de Amazon, nu ar fi suficiente, potrivit Bundesverband, pentru a considera că sunt îndeplinite obligațiile prevăzute de lege

În acest context, Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Casație, Germania), sesizată cu litigiul în ultimă instanță, a decis să se adreseze Curții cu privire la corecta interpretare a expresiei „în cazul în care sunt disponibile”, care face referire la mijloacele de comunicare între profesionist și consumator în contractele la distanță și în contractele negociate în afara spațiilor comerciale, precum și cu privire la natura exhaustivă sau neexhaustivă a listei mijloacelor de comunicare (telefon, fax e-mail) prevăzută în acest cadru și cu privire la conținutul obligației de transparență impuse profesionistului.

În Concluziile prezentate astăzi, avocatul general Giovanni Pitruzzella consideră că directiva tinde să realizeze un nivel de protecție a consumatorilor tot mai ridicat, asigurând, în același timp, competitivitatea întreprinderilor. Prin urmare, dispozițiile din dreptul Uniunii în materie trebuie să fie interpretate astfel încât să garanteze cel mai înalt nivel de protecție a consumatorilor, fără a afecta libertatea de organizare a întreprinzătorului decât în măsura strict necesară punerii în aplicare a acestei protecții. În această perspectivă, avocatul general subliniază că o protecție eficientă a consumatorilor nu se realizează impunând o modalitate specifică de contact (de exemplu prin telefon), ci garantând consumatorilor posibilitatea de a beneficia de mijloacele de comunicare cele mai eficiente în funcție de suportul pe care are loc tranzacția. În mod opus,impunerea unei modalități specifice de comunicare precum utilizarea telefonului, care nu este necesară pentru o protecție eficientă a consumatorului, ar risca să constituie o măsură disproporționată în raport cu obiectivele de protecție a consumatorului, susceptibilă să impună sarcini neadecvate întreprinderilor în cauză, mai ales celor care nu sunt „giganți ai internetului” precum Amazon.

Așadar, în opinia avocatului general, aspectul care contează nu este modul de comunicare considerat în abstract, ci capacitatea concretă a acestuia de a asigura atingerea următoarelor obiective prevăzute de directivă: i) un contact rapid și o comunicare eficientă între
consumator și profesionist și ii) o informare furnizată într-un mod clar și comprehensibil.

Avocatul general propune, așadar, Curții să declare că, pentru contractele la distanță și pentru cele negociate înafara spațiilor comerciale, enumerarea mijloacelor de contact (telefon, fax, e-mail) în directivă este doar exemplificativă. Profesionistul este, așadar, liber să aleagă mijloacele care vor fi puse la dispoziție pentru contactul cu consumatorul, inclusiv mijloace de comunicare neindicate în mod expres în directivă, precum, de exemplu, o discuție online (evoluție tehnologică a faxului) sau un sistem de rapel telefonic (evoluție tehnologică a serviciului de call center), atâta timp cât sunt îndeplinite obiectivele directivei menționate mai sus. În plus, din obiectivul de a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și din natura exemplificativă a mijloacelor de comunicare rezultă obligația profesionistului de a pune la dispoziția consumatorului mai multe mijloace de comunicare, asigurând libertatea de alegere a acestuia din urmă.

În continuare, abordând al doilea obiectiv enumerat mai sus, avocatul general observă că claritatea și caracterul comprehensibil al informației constituie aspecte ale obligației generale de transparență a condițiilor contractuale. Această obligație se aplică, în mod evident, și modalităților de contact și impune profesionistului obligația de a se asigura că consumatorul este în măsură să înțeleagă în mod neechivoc care sunt modalitățile de contact de care dispune, în caz de necesitate, pentru a comunica cu profesionistul. În plus, pentru avocatul general, simplitatea accesului la informație constituie o condiție necesară a transparenței. Astfel, o navigare care, ca urmare a complexității sale, ar face ca accesul la informație să fie dificil, ar fi incompatibilă cu obiectivele directivei. În consecință, avocatul general propune Curții să declare că în temeiul obligației de transparență a profesionistului, informația pe care acesta o furnizează cu privire la mijloacele de contact puse la dispoziția consumatorului trebuie să poată fi accesată de către acesta din urmă în mod simplu, eficient și cu o rapiditate rezonabilă.

În ceea ce privește semnificația expresiei „în cazul în care sunt disponibile”, cu referire la cele trei modalități tipice de comunicare între profesionist și client (telefon, fax, e-mail), avocatul general propune Curții să declare că, pe de o parte, aceasta implică inexistența unei obligații a profesionistului să activeze o nouă linie telefonică sau de fax ori o nouă adresă electronică atunci când decide să încheie contracte la distanță și că, pe de altă parte, această expresie semnifică „în cazul în care sunt puse la dispoziția consumatorului”, iar nu „ în cazul în care există în organizarea întreprinderii”: astfel, nu tot ceea există într-un anumit context este în mod necesar disponibil sau la dispoziția tuturor celor care doresc să facă uz de aceasta. În consecință, Avocatul general concluzionează că, atunci când întreprinderea dispune de o linie telefonică, aceasta nu trebuie pusă în mod necesar la dispoziția consumatorilor, atâta timp cât, precum s-a menționat, realizarea obiectivelor directivei este asigurată.

În sfârșit, avocatul general, după ce a amintit interdicția expresă ca statele membre să adopte în dreptul lor național dispoziții care să se îndepărteze de la cele stabilite în directiva menționată, propune Curții să declare că directiva se opune unei legislații naționale, precum cea germană, care ar impune profesionistului o obligație neprevăzută de directivă, și anume cea de a pune în orice caz o linie telefonică de contact la dispoziția consumatorului.

Sursa: Curia



Vinerea-Pro-Bono.png

Primul proiect LegalUp pe anul 2019 este unul inediat: Vinerea Pro Bono. Mai exact, dedicăm săptămânal o zi din viața noastră pentru binele comunității.

În fiecare vineri, de la 10 la 16, Ruxandra Sava, avocat și fondatoare LegalUp va oferi consultanță juridică în următoarele domenii de practică: GDPR și protecția datelor cu caracter personal, dreptul tehnologiei, dreptul proprietății intelectuale și drept comercial.

Înscrierea se realizează printr-un mail la adresa ruxandra.sava@legalup.ro, însoțit de o scurtă descriere a situației, proiectului sau problemei tale și a așteptărilor pe care le ai. Te rugăm să înțelegi că momentan oferim doar consultanță în domeniile de drept indicate mai sus. Îți vom indica vinerea și orele disponibile. Te rugăm să rezervi din timp, deoarece este programările se vor face în ordinea înscrierilor. Consultanța juridică se desfășoară la distanța (telefon sau skype) și este deschisă atât persoanelor fizice, cât și celor juridice.

Timpul alocat este de 45 de minute/consultație și 6 ore pe săptămână.


facebook-users-people-diversity1-ss-1920-1200x675.jpg

Instanța: Tribunalul București

Sentința nr. 313/21.02.2018

Ce s-a întâmplat?

Reclamanta a arătat că , în fapt, este artist interpret recunoscut la nivel național sub numele de scenă _____. Imaginea și modalitatea în care înțelege să își exercite drepturile la imagine au o importanță deosebită, în condițiile în care deciziile pot influența într-o manieră pozitivă sau egativă percepția publicului cu privire la persoana sa și prestațiile sale ca artist. Deseori imaginea sa este folosită în mod abuziv de persoane sau entități juridice, în scopul de a promova interese proprii sau pentru a-și face publicitate în scopuri comerciale, fără a ține cont de faptul că îi pot aduce atingere reputației și imaginii față de public, provocând însemnate prejudicii materiale și morale care cu greu pot fi reparate.

La începutul lunii martie 2017 re clamantei i s-a adus la cunoștință faptul că pârâții O____ I____ și societatea A___ M___ S____ S.R.L., în cadrul căreia asociat unic și administrator este O____ I____, se folosesc de imaginea sa pe pagina Facebook „Atelier Faiblesse”, unde își promovează produse vestimetare și de încălțăminte, existând poze ale relamantei purtând unul dintre respectivele produse (cizme). Reclamanta nu a cumpărat acest produs de la vreunul din magazinele A___ M___ S____ S.R.L., ci de la alt distribuitor, și în niciun caz nu și-a dat acordul ca pârâții să utilizeze imaginea în scopuri publicitare.

Scopul urmărit de pârâți a fost în mod evident acela de a crea impresia că reclamantă promovează produsele Atelier Faiblesse, comercializate de A___ M___ S____ S.R.L., și de a influența clienții să le cumpere. Se poate observa de către orice persoană care accesează această pagină de Facebook faptul că există postări ale clienților alăturate fotografiilor reclamantei, prin care solicită informații de la Atelier Faiblesse referitoare la prețul produsului pe care îl poartă în fotografie și modalitatea de livrare folosită, precum și răspunsuri la aceste întrebări din partea administratorului contului.

Reclamanta a solicitat inițal telefonic pârâtei O____ I____ să înceteze să mai folosească numele și imaginea sa pentru a-și promova produsele, să înlăture fotografiile personale de pe site-ul și de pe pagina de Facebook aflată în administrarea sa și a societății A___ M___ S____, însă  pârâta O____ I____ a refuzat categoric să se conformeze solicitării reclamantei.

În data de 13.03.2017 reclamanta a notificat prin intermediul B.E.J. C_________, N______ și Asociații pe A___ M___ S____ S.R.L. și pe administratorul O____ I____, că folosesc fără acordul său fotografii pe internet în scopuri comerciale inducând în eroare clienții, că i-a fost prejudiciat dreptul la imagine și a solicitat repararea acestui prejudiciu. Notificările înregistrate sub nr. 54N/10.03.2017 au fost comunicate de executorul judecătoresc la toate cele 3 spații comerciale deținute de societatea A___ M___ S____, în București și Voluntari, însă până până în prezent pârâții nu s-au conformat solicitării și continuă să se folosească în mod abuziv de numele de scenă și de imaginea reclamantei în scopuri comerciale, aducându-i în fiecare zi prejudicii patrimoniale și morale prin conduita lor ilicită.

Pretențiile reclamantei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București-Secția a III-a civilă sub nr.XXXXXXXXXXXX la data de 20.04.2017, reclamanta G______ A__-C______ în contradictoriu cu pârâta O____ I____, A___ M___ S____ S.R.L., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța:

1.    să se constate încălcarea de către pârâți a dreptului la imagine și a drepturilor reclamantei de a autoriza utilizarea portretului, prin folosirea fără drept de fotografii pe pagina publică de Facebook „Atelier Faiblesse” în scopul de a obține profit prin comercializarea de produse, asociind imaginea relamantei cu respectiva marcă de produse;

2. să se dispună înlăturarea tuturor fotografiilor sau imaginilor care conțin portretul reclamantei publicate pe pagina publică de Facebook „Atelier Faiblesse” și de pe site-urile de promovare a produselor comercializate de A___ M___ S____ S.R.L.;

3. să se dispună obligarea pârâților la plata despăgubirilor estimate provizoriu la valoarea de 5.000 euro, reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei prin încălcarea dreptului la imagine prevăzut de dispozițiile art. 88 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe și folosirea ilicită a fotografiilor reclamantei, fără acordul său, în scopuri comerciale;

4. să se dispună obligarea pârâților la plata daunelor moratorii în valoare de 1000 RON/zi începând cu data de 13.03.2017, când au fost notificați cu privire la folosirea fără autorizare a fotografiilor reclamantei, până la înlăturarea efectivă a acestora de pe pagina Facebook și de pe site-urile aflate în proprietatea sau administrarea pârâților, valoarea acestora fiind de 3.800 RON la data formulării prëzentei cereri, 20.04.2016 (38 zile x 1.000 RON)

5. să se dispună obligarea pârâților la publicarea în trei ziare de largă circulație, pe cheltuiala proprie, a hotărârii pronunțată de instanță în cazul admiterii acțiunii.

6. obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

 

Ce a decis instanța?

Față de susținerile reclamantei și apărările pârâtelor, tribunalul constată că în mod întemeiat reclamanta a arătat că îi sunt încălcate derpturile cu privire la imagine și la utilizarea portretului, întrucât, contrar susținerilor pârâtelor în sensul că nu au nicio legătură cu pagina Facebook „Atelier Faiblesse”, se poate constatata din înscrisurile extrase int5ernet depuse la dosar de către reclamantă, că pe pagina principală a site-ului atelier-faiblesse.ro există un link care face trimitere la pagina Facebook „Atelier Faiblesse”, pagină pe care sunt promovate produse ale pârâtelor, iar pe pagina de facebook se folosește aceeași siglă a societății pârâte. De asemenea, informațiile de pe Facebook privind utilizatorul si administratorul paginii sunt identice cu cele de pe site-ul oficial al pârâtei A___ M___ S____ S.R.L.: numere de telefon, adrese de e-mail pentru contact clienți, sunt indicate inclusiv sediile și showroom- urile acestei societăți ( f. 21- 30).

Tribunalul constată astfel că pârâta A___ M___ S____, având ca administrator pe pârâta O____ I____, au publicat fotografia reclamantei, cu nume de scenă ______, pe pagina de Facebook „Atelier Faiblesse” (f. 26) prin care promovează online produse vestimentare, fără a cere acordul reclamantei. Acest fapt atrage incidența dispozițiilor legale de la 88 alin.l din Legea nr.8/1996, modificată, privind dreptul de autor și drepturile conexe, text de lege care interzice publicarea imaginii unei persoane fără consimțământul său, neexistând niciuna dintre situațiile de excepție, când nu este necesar consimțământul (alin.2), deoarece persoana reprezentată nu este de profesie model și nu a primit o remunerație pentru a poza. Deși reclamanta este o persoană cunoscută, portretul său nu a fost executat cu ocazia activităților sale publice, ci într-un cadru privat. De asemenea, nu se poate prezuma acordarea consimțământului pentru utilizarea fotografiilor de către pârâți, întrucât portretul reclamantei nu a fost prezentat într-o fotografie de grup, pentru a fi considerat un detaliu al unei opere ce prezintă o adunare, un peisaj sau o manifestare publică, ci este singular.

Refuzul reclamantei este clar, de vreme ce s-au trimis notificări pârâtelor în sensul de a înlătura portretul reclamantei de pagina de facebook, fapt care nu s-a întâmplat, pârâtele menținând-ul, probabil pentru  a profita de asocierea numelui de scenă și imaginii artistei cu produsele comercializate de A___ M___ S____ si cu brandul Atelier Faiblesse.

În cauză sunt incidente și dispozițille de la art. 73 C.civ., privind dreptul la propria imagine: orice persoană are dreptul la propria imagine, iar în exercitarea acestui drept, persoana poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, precum și utilizarea unei asemenea reproduceri, nefiind cazul vreunei  excepții, când atingerile sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului. Totodată, potrivit art. 74 alin. 1 lit. c) C.civ., captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără acordul acesteia, constituie atingere adusă vieții private, iar conform lit. h) utilizarea cu rea-credință a numelui sau imaginii unei persoane reprezintă tot o atingere adusă vieții private. Aceste dispoziții sunt de asemenea incidente în cauză, prin folosirea fără drept a imaginii reclamantei pe pagina de facebook a pârâtelor, așa cum s-a reținut, astfel că tribunalul va admite cererea reclamantei sub acest aspect și va dispune înlăturarea fotografiilor sau imaginilor care conțin portretul reclamantei G______ A__ C______, publicate pe pagina de Facebook “Atelier Faiblesse” și pe site-urile de promovare comercializate de pârâtele O____ I____ și A___ M___ S____.

Tribunalul constată că sunt întrunite în cauză elementele răspunderii civile delictuale în persoana pârâtelor, respectiv existența faptei ilicite, așa cum s-a arătat mai înainte, existența culpei acestora, existența prejudiciului, respectiv afectarea imaginea reclamantei și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, așa încât tribunalul va obliga pârâtele din cauză la  plata despăgubirilor către reclamantă, în sumă de 500 euro, în echivalent lei la data plății, pentru prejudiciul cauzat, apreciind că această sumă este rezonabilă în raport cu faptul publicări unei singure fotografii a reclamantei  de către pârâte.

În ce privește obligarea pârâtelor la plata de daune moratorii, așa cum s-a solicitat de către reclamantă, această cerere nu este întemeiată, având în vedere natura juridică a daunelor moratorii, respectiv faptul că reprezintă sume de bani care se datorează pentru întârzierea în executarea obligațiillor, ceea ce nu este cazul în speța de față.

Tribunalul va respinge ca neîntemeiată și cererea de obligare a pârâtelor la publicarea în trei ziare de largă circulație a hotărârii instanței, iar în aplicarea disp. art. 453 C.pr.civ. va obliga pârâtele la plata cheltuielilor de judecată, reduse proproțio0nal cu admiterea acțiunii, în sumă de 1.382 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru de 100 lei și 1.282 lei onorariu de avocat.

 

Pe scurt, instanța a dispus înlăturarea fotografiilor sau imaginilor care conțin portretul reclamantei G______ A__ C______, publicate pe pagina de Facebook “Atelier Faiblesse” și pe site-urile de promovare comercializate de pârâtele O____ I____ și A___ M___ S____.

A obligat pârâtele la plata despăgubirilor către reclamantă, de 500 euro, în echivalent lei la data plății, pentru prejudiciul cauzat.

 

Te-ar putea interesa și:

 

 


arhive-dreptul-noilor-tehnologii-legalup