Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) are o jurisprudență vastă în privința nerespectării procesului de prelucrare a datelor cu caracter personal. Un atare caz este reprezentat de hotărârea dată în cauza Perry contra Marea Britanie. Acest caz are în vedere înregistrarea prin mijloace video (camere ascunse) a unei persoane – persoană suspectată de comiterea unor infracțiuni. Curtea Europeană a Drepturilor Omului va constata încălcarea dreptului la viață privată atunci când mijloacele de înregistrare au ca finalitate obținerea unor imagini care ar duce la incriminarea persoanei într-un proces de natură penală. Deci, simpla utilizare (sau utilizarea ,,normală”) și captare a unor imagini video, fără posibilitatea ulterioară de folosire a acestora într-un proces de natură penală (fapt ce ar duce la incriminarea persoanei supusă înregistrării video), inclusiv în situația în care se utilizează camere ascunse, nu încalcă dreptul la viață privată.
Cum trebuie realizată prelucrarea datelor cu caracter personal?
Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) prevede în cadrul pct. (4) modalitatea în care trebuie realizată prelucrarea datelor cu caracter personal.
În acest sens, prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să fie în serviciul cetățenilor.
Cu privire la dreptul la protecția datelor cu caracter personal, acesta dintâi:
- este un drept relativ;
- trebuie luat în considerare în raport de funcția îndeplinită în societate;
- trebuie echilibrat cu alte drepturi fundamentale;
- se raportează la principiul proporționalității;
Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE respectă cu precădere:
- viața privată și de familie;
- reședința;
- comunicațiile;
- protecția datelor cu caracter personal;
- libertatea de gândire;
- libertatea de conștiință, religie, de exprimare și informare;
- libertatea de a desfășura o activitate comercială;
- drepturile la o cale de atac eficientă, la un proces echitabil;
- diversitatea lingvistică, religioasă și culturală (a se consulta eur-lex.europa.eu).
Jurisprudență CEDO: filmările în secret și nerespectarea prelucrării datelor cu caracter personal
În cauza Perry contra Marea Britanie, secția III, 63737/00, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat cu privire la violarea art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede:
- Dreptul la respectarea vieții private și de familie;
- Dreptul la respectarea domiciliului;
- Dreptul la respectarea corespondenței.
- Interzicerea amestecului autorităților publice în exercitarea dreptului la viață privată și de familie.
Te-ar putea interesa și:
Derogarea se face numai în situația în care:
- Amestecul autorităților publice în exercitarea dreptului este prevăzut de lege;
- Amestecul constituie o măsură necesară (într-o societate democratică) pentru subdomenii precum: securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii, prevenirea faptelor de natură penală, protecția sănătății, protecția drepturilor și a libertăților altor persoane (a se vedea Convenția Europeană a Drepturilor Omului, platformă online echr.coe.int).
În prezenta cauză (a se vedea echr.coe.int), reclamantul a fost arestat în legătură cu mai multe jafuri armate îndreptate asupra unor șoferi de taxi. Reclamantul a fost eliberat pentru a se proceda la identificarea sa (similitudine de date). Pentru faptul că acesta nu a participat la ședința respectivă și nici la ședințele ulterioare, poliția a solicitat o autorizație în scopul de a-l filma pe reclamant în secret. Susținerile reclamantului au în vedere faptul că poliția a procedat la acest lucru în scopul identificării sale și, implicit, în procesul penal început. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CoEDO), invocând următoarele argumente:
- Înregistrarea reclamantului prin mijloace video s-a realizat fără ca acesta să știe modalitatea în care va fi utilizată (în speță într-un proces penal, desfășurat împotriva sa) ;
- Înregistrarea video a depășit exigențele ,,normale” de utilizare;
- Înregistrarea video a reprezentat o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private;
- Nu a fost respectată procedura stabilită de lege ;
- Nu a fost obținut acordul reclamantului cu privire la înregistrarea sa video ;
- Nu a fost realizată informarea asupra reclamantului că se va efectua o înregistrare video ;
- Nu a fost realizată informarea asupra reclamantului cu privire la drepturile sale privind înregistrarea prin mijloace video (a se vedea echr.coe.int).
De asemenea, Curtea a constatat următoarele aspecte :
- Utilizarea camerelor de securitate, în mod independent de locul amplasării (pe stradă, în centre comerciale, în posturi de poliție) răspunde unor scopuri legitime și previzibile ;
- Utilizarea camerelor de securitate nu ridică probleme în sensul nerespectării dreptului la viață privată ;
- Atunci când se utilizează mijloacele de înregistrare video a unei persoane în scopul obținerii unor rezultate, precum identificarea sa drept autor al unei infracțiuni (într-un proces de natură penală), se produce încălcarea dreptului la viață privată ;
- Același aspect se aplică și expunerii înregistrărilor video în procesele ce se desfășoară în public ;
- Lipsa acordului persoanei care este supusă înregistrărilor video încalcă dreptul la viață privată ;
- Imaginile luate în alte condiții decât cele de utilizare normală încalcă dreptul la viață privată (a se vedea în acest sens jurisprudentacedo.com).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) sancționează astfel acțiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal când afectează în mod hotărâtor dreptul la imagine al persoanei, cât și prezumția de nevinovăție) :
- atunci când nu există informarea prealabilă a persoanelor;
- când legea nu prevede (că) o atare modalitate de prelucrare (este legală);
- când acțiunile realizate ar duce la vătămarea drepturilor persoanei (drept la viață privată) în cauză sau ar contribui la incriminarea sa într-un proces penal.
