Bunurile divizibile sunt acele bunuri care pot fi împărțite fără a li se schimba destinația (e.g., o bucata de caș, o tonă de cărbune[1], un kilogram de sare de mare). Bunurile indivizibile sunt acelea care nu pot fi împărțite în natură fără a li se schimba destinația (e.g, o bicicletă, o rochie, un animal)[2].
O importanță a acestei clasificări a bunurilor se regăsește în materia partajului unde doar bunurile divizibile pot fi împărțite între copărtași, cele indivizibile, neputând fi fracționate, vor fi atribuite unuia dintre copărtași, ceilalți primind alte bunuri sau o sultă în schimb; sau bunul poate fi vândut în schimbul unei sume de bani care va fi împărțită[3].
Referințe:
[1] C. T. Ungureanu, I.-S. Toader, Drept civil. Partea Generală. Persoanele, Ediția a 4-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2019, p. 150.
[2] Ibidem.
[3] G. Boroi, C. A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea Generală, Ediția a 3-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2021, p. 96.
