Aici descoperim
dreptul tehnologiei

privacy.png

Drepturile persoanelor fizice conferite de Regulamentul GDPR. Secolul XXI, denumit și secolul vitezei a adus schimbări fundamentale în societatea noastră. Dacă în trecut era de neconceput să existe telefoane fără fir și tot felul de dispozitive ce funcționează datorită inteligenței artificiale și care vin în ajutorul omului modern, azi nu doar că acest lucru este posibil, ci chiar este îmbunătățit mereu.

Evoluția tehnologiei, uimitoare de altfel,  reprezintă nu doar un ajutor ci și o mare responsabilitate pentru oameni. Aceștia trebuie să găsească soluții eficace pentru a prezerva lucrurile de care se bucură în prezent și generațiilor viitoare. În fiecare zi, ne  trezim și fie că vrem sau nu intrăm în contact cu tehnologia. 

Cu toate acestea, nu foarte mulți indivizi observă sau își pun întrebări în legătură cu datele introduse în diverse sisteme informatice de pe calculator, telefon, tabletă etc. Să luăm un exemplu banal: dorim să ne facem abonament la internet.  Care este primul pas? Alegem un furnizor de servicii care să corespundă necesităților și așteptărilor noastre. 

După vom merge la sediul acestuia pentru a încheia contractul. Odată ajunși aici vom da cartea de identitate pentru introducerea datelor în contract, iar acest lucru se realizează de către operatori folosind un computer. Întrebările care perindă în mintea noastră sunt: ce se întâmplă cu datele mele personale? Sunt ele în siguranță? 

Răspunsul este unul relativ simplu dar care necesită câteva nuanțări. Datele furnizate vor fi prelucrate de către acel furnizor iar acesta este obligat să asigure o bună protecție a acestora. În plus există și reglementări care garantează acest lucru. Astfel, în anul 2016 Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date. În cadrul acestui Regulament sunt prevăzute o serie de drepturi de care poate dispune orice persoană fizică. Care sunt aceste drepturi?

1.Dreptul la informare

Regulamentul GDPR oferă posibilitatea oricărui individ de a se informa asupra datelor sale personale. Acesta are  dreptul să solicite informații privind scopul, temeiul legal pentru care datele sale personale sunt prelucrate, destinatarii acestor date, perioada de  stocare, dacă sunt transferate către țări terțe, precum și datele de contact ale operatorului. Operatorul este definit de Regulamentul GDPR drept „persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenţia sau alt organism care, singur sau împreună cu altele, stabileşte scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal.” Cu alte cuvinte, el stabilește destinația datelor dar și modul de gestionare al acestora. 

Operator poate fi un furnizor de servicii și chiar în mod surprinzător un administrator al unei pagini de facebook. Astfel, în cauza C‑210/16, firma Wirtschaftsakademie oferea  servicii de formare prin intermediul unei pagini pentru fani găzduite de Facebook. Aceasta a fost sancționată de ULD (autoritatea de supraveghere de pe teritoriul landului Schleswig‑Holstein) pentru că nici ea și nici Facebook nu informau vizitatorii paginii că colectau informații cu caracter personal ce ulterior erau prelucrate. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că  noțiunea „operator” înglobează și administratorul unei pagini pentru fani găzduite pe o rețea socială.  Beneficiază de dreptul la informare atât persoanele care au furnizat direct informațiile cât și indivizii de la care nu au fost obținute personal.

Te-ar putea interesa și: Informarea persoanei vizate. Cum facem să corespundă prevederilor GDPR?

 

2.Dreptul  de acces

Persoanele a căror date sunt procesate au dreptul de a primi o confirmare din partea operatorilor de date cu caracter personal, un drept de acces la informațiile respective dar și despre modul în care vor fi prelucrate. În acest sens, operatorul va furniza informații despre scopul prelucrării, destinatarii datelor, dreptul de a depune o plângere în fața autorității competente, transferul lor către țări terțe și garanțiile oferite pentru un transfer cât mai sigur. 

În plus, persoanele vizate pot obține o copie a datelor cu caracter personal. Art. 15 al. (3) din Regulamentul GDPR vine în completarea acestei prevederi legale dispunând că „pentru orice alte copii solicitate de persoana vizată, operatorul poate percepe o taxă rezonabilă, bazată pe costurile administrative.” Un exemplu destul de simplu pentru a înțelege cât mai bine mecanismul acestui drept este conferit chiar de raporturile de muncă. Între angajator și angajat se încheie un contract de muncă; ulterior salariatul poate cere oricând accesul la dosarul personal. Cu toate acestea dreptul de acces conține și anumite limite. 

Te-ar putea interesa și:

 

Operatorul poate să refuze să răspundă unei cereri ce are caracter abuziv sau repetitiv. De asemenea, poate refuza accesul la date, motivat și informând persoanele despre termenele și posibilitatea de a contesta decizia. Așadar, fiecare dintre noi beneficiem de acest drept și trebuie să ne asigurăm că îl exercităm fără a aduce atingere drepturilor celorlalți. Astfel, în exemplu precedent cu raportul de muncă salariatul nu poate obține dosarul cu datele personale ale altui angajat.

3.Dreptul la rectificare 

Acest drept poate fi exercitat în cazul în care datele sunt inexacte, incomplete, echivoce sau perimate.  Persoana vizată va aduce la cunoștința operatorului aceste nereguli, iar acesta le va rectifica în cel mai scurt timp. Totodată operatorul este obligat să transmită rectificările destinatarilor datelor cu caracter personal. Mai multe despre dreptul la rectificare poți afla aici. 

 

 

4.Dreptul la ştergerea datelor (dreptul de a fi uitat”)

Acest drept este unul fundamental deoarece dă persoanelor vizate un drept de dispoziție asupra datelor cu caracter personal. Astfel, orice persoană poate cere ștergerea datelor pentru următoarele motive:

  • scopul pentru care au fost colectate sau procesate a fost atins;
  • persoana vizată „îşi retrage consimţământul pe baza căruia are loc prelucrarea  şi nu există niciun alt temei juridic pentru prelucrarea;”
  • persoana se opune prelucrării datelor ( dreptul de opoziție prevăzut de Regulamentul GDPR în art. 21)
  • datele au fost ilegal procesate;
  • există o obligație legală a operatorului prevăzută de dreptul Uniunii Europene sau de dreptul intern de a șterge aceste date;
  • datele cu caracter personal au fost „colectate în legătură cu oferirea de servicii ale societăţii informaţionale menţionate la articolul 8 alineatul (1).” Articolul 8 alin. 1 se referă la prelucrarea datelor copiilor cu vârsta de 16 ani ( prelucrare legală) și a celor sub 16 ani ( prelucrarea este legală dacă titularul autorității părintești își dă consimțământul, în caz contrar, este ilegală).

Operatorul într-un termen rezonabil va șterge datele cu caracter personal și va informa și destinatarii acestor date despre solicitarea făcută de persoana vizată. Acesta nu este responsabil, dacă ulterior aceste date sunt reutilizate de către alți operatori, întrucât el are doar o obligație de mijloace. Operatorul va șterge datele cu caracter personal precum și orice copii ale acestora. Deși acest drept poate fi exercitat oricând, el conține anumite limitări. Astfel, prelucrarea este necesară în următoarele cazuri:

  • pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare şi la informare; 
  • pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă;
  • din motive de interes public în domeniul sănătăţii publice;
  • în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice;
  • pentru respectarea unei obligaţii legale care prevede prelucrarea în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern care se aplică operatorului sau pentru îndeplinirea unei sarcini executate în interes public sau în cadrul exercitării unei autorităţi oficiale cu care este învestit operatorul.

Mai multe despre dreptul la ștergere poți afla aici. 

KIT GDPR Premium

 

5.Dreptul la restricţionarea prelucrării

Prin intermediul acestui drept o persoană poate limita modul în care un operator îi folosește datele cu caracter personal. Cu toate acestea, dreptul nu este unul discreționar, fiind exercitat în anumite circumstanțe prevăzute de articolul 18 din Regulamentul GDPR:

  • persoana vizată contestă exactitatea datelor personale- este o restricționare temporară operatorul făcând toate verificările necesare
  • datele au fost prelucrate ilegal, iar persoana vizată se opune ștergerii și solicită restricția în schimb;
  • operatorul nu mai are nevoie de datele personale dar persoana i le solicită pentru exercitarea sau apărarea dreptului în instanță;
  • persoana vizată s-a opus prelucrării datelor în conformitate cu articolul 21 alineatul (1)- operatorul va verifica dacă interesul său legitim prevalează asupra interesului personal.

Operatorul poate refuza cererea de restricționare a persoanei vizate dacă este nefondată sau are caracter repetitiv. 

Mai multe despre acest drept poți afla aici. 

6. Dreptul la portabilitatea datelor

Acest drept a fost introdus prin Regulamentul GDPR și oferă posibilitatea persoanelor vizate de a primi datele personale într-o manieră cât mai clară și structurată. În plus ele pot fi stocate și transmise ușor de la un operator la altul.  Orice date furnizate pot face obiectul dreptului la portabilitate? Răspunsul este nu. Doar datele prelucrate pe bază de consimțământ dat în mod legal conform articolului 6 alineatul (1) litera (a) sau al articolului 9 alineatul (2) litera (a)-adică consimțământul dat pentru scopuri specifice și cel dat pentru executarea unui contract.

O graniță destul de fină în cazul acestui drept există atunci când datele altei persoane fac obiectul unei cereri de portabilitate. Un exemplu elocvent în acest caz ar fi e-mailul prin care cerem datele bancare ale unei altei persoane în scopul efectuării unui transfer bancar. Ar trebui furnizate aceste date sau nu? Răspunsul este că depinde de situație. S-a susținut că datele unei alte persoane pot fi furnizate persoanei care formulează o cerere și transmise unui alt organism dacă se face în scop strict personal iar persoana face parte din anturajul persoanei vizate.

7. Dreptul la opoziţie

Dreptul la opoziție constă din refuzul de a permite prelucrarea datelor pentru motive ce țin de „situația particulară”a oamenilor. Astfel, se va analiza fiecare caz în parte înainte de a se da curs unei cereri privind acest drept. Totodată dreptul nu este limitat în timp, persoana vizată având posibilitatea de a se opune în orice moment prelucrării. La fel se întâmplă și în cazul colectării de date în scop de marketing direct.

Dacă datele au început deja să fie prelucrate se poate solicita ștergerea lor (dreptul de a fi uitat). Operatorul are totuși o pârghie de salvare dacă dovedește că are motive legitime justifică prelucrarea şi care prevalează asupra drepturilor persoanei vizate sau dacă aceste date au ca scop constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă. 

 

Regulamentul conține și anumite derogări de la aceste drepturi fundamentale prevăzute de articolul 89. Derogările privesc activitățile de cercetare ştiinţifică sau istorică, prelucrarea în scopuri de arhivare în interes public ori în scopuri statistice. 

La nivel național, legiuitorul român a stabilit măsurile de punere în aplicare a RGPD prin Legea nr 190/2018. Acesta a instituit chiar și o nouă derogare de la Regulament în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare ( articolul 7 din lege). În plus, pentru garantarea   respectării drepturilor fundamentale la viaţă privată și la protecţia datelor personale, a fost desemnată drept apărător Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

În contextul pandemiei cu COVID-19 este necesar să respectăm Regulamentul GDPR? DA, chiar și în contextul instituirii stării de urgență operatorul trebuie să asigure o prelucrare legală a datelor cu caracter persoanal. Acest lucru este susținut și de Andrea Jelinek, președintele European Data Protection Board „Normele de protecție a datelor (precum este GDPR) nu împiedică măsurile luate în lupta împotriva pandemiei coronavirusului. Cu toate acestea, aș dori să subliniez faptul că, chiar și în aceste momente excepționale, operatorul de date trebuie să asigure protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate.” 

                                                                  Articol realizat de Guță Mădălina-Gabriela Master, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

 

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:

 

Bibliografie:

Alatis, Quels sont les nouveaux droits des personnes dont les données sont traitées?, disponibil online:http://alatis.eu/actualites/rgpd-quels-sont-les-nouveaux-droits-des-personnes-concernees-par-le-traitement-de-leurs-donnees/

Aurélien Bamdé, RGPD: le droit de rectification, disponibil online la: https://aurelienbamde.com/2018/12/23/rgpd-le-droit-de-rectification/

CNIL, Le droit à la portabilité en questions, disponibil online: https://www.cnil.fr/fr/le-droit-la-portabilite-en-questions

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza C‑210/16) disponibilă online la: http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf;jsessionid=98E3B8C53A43F8D41070907AA4C48B3E?text=&docid=202543&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=962998

Lege nr. 190 din 18 iulie 2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE disponibilă online la:https://www.dataprotection.ro/servlet/ViewDocument?id=1520

Prelucrarea datelor în contextul COVID-19,disponibil la: https://gdprcomplet.ro/prelucrarea-datelor-covid-19/

Regulament nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) disponibil online la:https://www.dataprotection.ro/servlet/ViewDocument?id=1262

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



young-mother-working-from-home-laptop-with-her-little-son_1303-20184.jpg

Potrivit art. 108. din Codul Muncii, persoanele considerate salariați cu muncă la domiciliu sunt cele ,,care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin”, iar în acest articol vom vorbi despre drepturile angajatului atunci când lucrează de acasă. Prin urmare, munca la domiciliu se poate desfășura numai la domiciliul salariatului, declarat de către acesta în actul adițional la contractul de muncă sau în contractul de muncă la domiciliu, după caz. Așadar, munca la domiciliu nu trebuie confundată cu tele-munca, care se poate defășura oriunde telesalariatul poate avea acces la mijloace de telecomunicații și tehnologia informației.

Cine poate defășura activitatea de muncă la domiciliu? 

Orice tip de salariat în măsura în care activitatea permite lucrul de la domiciliu.

Salariatul poate desfășura activitatea de muncă la domiciliu pe perioadă determinată, nedeterminată sau ambele?

În mod normal, se încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Prin excepție și în condițiile legii, se poate încheia și contract individual de muncă  pe perioadă determinată, deci prestarea muncii la domiciliu este posibilă atât cu caracter permanent, cât și ca situație temporară.

Ce condiții trebuie să respecta contractul individual de muncă?

Va fi stabilit un set de reguli obligatorii pentru aplicarea acestei modalități de flexibilizare a relațiilor de muncă. Mai exact, prestarea muncii la domiciliu trebuie să fie agreată, în scris, cu angajatorul.Dacă decizia salariatului este să lucreze doar de acasă, atunci trebuie încheiat un contract individual de muncă la domiciliu care, pe lângă clauzele standard din orice contract de muncă, va prevedea în mod obligatoriu precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu. În cazul în care munca de la domiciliu este o situație temporară, este necesară încheierea unui act adițional la contractul de muncă care să includă anumite clauze, cu aplicabilitate pe durata în care părțile agreează că salariatul va presta munca de la domiciliu.

KIT GDPR Premium

 

Angajatorii au voie să își verifice salariații cu muncă la domiciliu?

Angajatorul ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia.

Ce trebuie știut despre obligațiile de securitate și sănătate în muncă pentru angajatul care prestează activitate la domiciliu?

Angajații care lucrează la domiciliu se bucură de toate drepturile și obligațiile lucrătorilor prevăzute de Legea 319/2006 a securității și sănătații în muncă. Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea acestor angajați în toate aspectele legate de muncă, incluzând evaluarea riscurilor, instruirea și informarea, dotarea cu echipamente de muncă și echipamente individuale de protecție, supravegherea sănătății etc. Nu numai că salariatul care lucrează de la domiciliu se bucură de aceleași drepturi ca cei care merg la birou la sediul angajatorului, dar companiile trebuie să asigure și pentru salariații cu muncă la domiciliu accesul la serviciile de medicina muncii și protecția împotriva riscurilor privind securitatea și sănătatea acestora – similar cu demersurile efectuate pentru salariații care prestează activitate de la sediul angajatorului.

Munca la domiciliu este posibilă doar pentru salariații angajați cu normă întreagă sau și pentru cei cu normă parțială?

Ambele. Legislația în vigoare ne spune că salariatul poate desfășura muncă la domiciliu și în regim cu normă parțială.

Cum se efectuează plata salariului pentru angajații cu muncă la domiciliu?

La fel ca și pentru angajații care își desfășoară activitatea la sediul angajatorului, angajații ce efectuează muncă la domiciliu au dreptul la plata salariului în limitele negociate și la datele din lună asupra cărora s-a convenit.

Salariatul cu muncă la domiciliu va avea plătite cheltuielile cu transportul la și de la domiciliu?

Salariatul are dreptul de a i se asigura transportul la și de la domiciliu, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum și al produselor finite pe care le realizează.

Pentru salariații care își desfășoară activitatea profesională la domiciliu se oferă tichete de masă?

Nu se acordă tichete de masă salariaților care se află în alte situații stabilite de angajator și nu sunt prezenți la lucru în unitate. Legislația în vigoare prevede faptul că tichetele de masă se acordă doar angajaților prezenți la lucru în unitate.

Ce se întâmplă în cazul unor costuri suplimentare generate de utilizarea anumitor surse acasă la salariat?

Prestarea muncii de acasă poate expune salariații unor costuri suplimentare față de cazul în care activitatea se derulează la sediul angajatorului. Spre exemplu, în cazul în care specificul muncii presupune utilizarea unui computer, cel mai probabil politicile angajatorului vor obliga la utilizarea anumitor aplicații, la instalarea de programe antivirus, la protejarea conținutului informației prelucrate împotriva dezvăluirilor accidentale, etc. Aceste cerințe s-ar putea traduce în costuri suplimentare pentru salariat, în măsura în care ar utiliza echipamentele proprii. Un exemplu similar poate fi creșterea prețului facturilor de utilități, cum ar fi cele pentru serviciile de telefonie și internet. De asemenea, pot apărea costuri suplimentare pentru securizarea sau modificarea incintelor în cazul în care munca la domiciliu presupune accesul salariatului la documente cu caracter confidențial, ori, în genere, cerințe speciale privind spațiul de lucru.

Potrivit Codului Muncii, angajatorul are doar obligația de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, al materiilor prime și materialelor utilizate în activitate, precum și al produselor finite pe care le realizează, asumarea oricăror obligații suplimentare putându-se realiza doar pe calea negocierii.

În aceste situații salariatul are posibilitatea să negocieze suportarea costurilor de către angajator, cu stipularea expresă a obligației în contractul de muncă.

Chiar dacă lucrează de acasă, angajatul se bucură, potrivit Codului Muncii, de toate drepturile recunoscute prin lege și prin contractele colective de muncă aplicabile salariaților al căror loc de muncă este la sediul angajatorului. Este prevăzut, de asemenea, faptul că prin contractele colective de muncă sau prin contractele individuale de muncă se pot stabili condiții specifice privind munca la domiciliu, în conformitate cu legislația în vigoare – în raport cu cerințele activității angajatorului și cu situația salariaților.

Bibliografie: Codul muncii – Legea 53/2003

 

Te-ar putea interesa și:

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



bangkok-thailand-october-07-2019-hand-is-pressing-facebook-screen-apple-iphone-social-media-are-using-information-sharing-networking_2034-1741.jpg

„Informaţia este sufletul tuturor afacerilor publice” – Daniel Defoe.

Acest citat este edificator pentru situația actuală a informațiilor. Omenirea a fost preocupată constant de modalități de exploatare a resurselor, cele mai mari industrii din lume activând în domenii precum cel al energiei electrice sau al petrolului.

Astăzi putem spune cu certitudine că „informația” a devenit una dintre cele mai importante resurse ale omenirii. Ea poate fi cuantificată și cel mai important, ea a căpătat o valoare economică. Din aceste considerente, a fost necesar ca dobândirea și folosirea ei să capete o reglementare juridică amplă, cu titlu de exemplu în acest sens menționăm Regulamentul (UE) 679/2016 („Regulamentul General privind protecția datelor” sau „GDPR”) și Scutul de confidențialitate UE – SUA (Privacy Shield). 

Informațiile tale de la Facebook

Facebook a devenit unul dintre actorii principali ai internetului și conform Deciziei nr. 4546/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție din România acesta a căpătat astfel și înțelesul de „spațiu public” . A devenit necesar ca fiecare dintre noi să poată să acceseze informațiile personale și să fie în controlul acestora. Facebook a venit cu o serie de lămuriri în acest sens și explicații pentru fiecare procedură.

În ceea ce privește Politica de utilizare a datelor, Facebook definește principalele categorii de date ce pot fi prelucrate atât de aplicație (inclusiv Messenger, Instagram) și alte produse și funcții oferite de facebook. Conform acesteia Facebook prelucrează următoarele categorii de date: „Lucruri pe care le faceți și informații pe care le furnizați dvs. și alte persoane”, „Informații despre dispozitiv” și „Informații de la parteneri”.Aceasta se poate regăsi în integralitate prin accesarea următorului link: https://www.facebook.com/privacy/explanation.

De asemenea, pentru o analiză mai atentă a informațiilor prelucrate de Facebook și a celor ce pot fi descărcate din aplicație există și o secțiune dedicată special acestora: https://www.facebook.com/help/930396167085762.

Informațiile personale pot fi descărcate prin intermediul aplicației prin folosirea instrumentului „Descarcă informațiile”. Astfel, după accesarea panoului „Setări”, se va alege opțiunea „Informațiile tale de pe Facebook”, iar în cadrul acesteia se va regăsi instrumentul „Descarcă informațiile”. Facebook oferă câteva posibilități diferite de obținere a informațiilor, în sensul că se pot obține în integralitate sau parțial, dar și sub diferite formate. Pentru mai multe detalii puteți accesa descrierea procedeului realizată de către Facebook: https://www.facebook.com/help/212802592074644?helpref=related&ref=related&source_cms_id=930396167085762.

Având în vedere contextul actual în care latura de marketing a Facebook-ului a căpătat amploare, este de o deosebită importanță să ne informăm și despre reclamele care ne sunt adresate. Facebook oferă o explicație a modului în care putem controla reclamele pe care le vedem în funcție de activitățile în afara acestuia: https://www.facebook.com/help/568137493302217?helpref=related&ref=related&source_cms_id=930396167085762.

 

Te-ar putea interesa și:

 

KIT GDPR Premium

 

Informațiile tale de la Google

Astăzi cel mai mare motor de căutare din lume, Google a fost mereu preocupat de protecția datelor utilizatorilor săi și facilitarea accesului acestora la datele prelucrate. În acest sens, în cadrul companiei activează și Google Data Liberation Front, care a dezvoltat o interfață user-friendly denumită Google Takeout, logarea în cadrul acesteia având loc prin contul personal de Google. Prin intermediul acesteia se pot descărca următoarele informații și date : contactele din agendă, fișierele din Google Drive, cercurile Google Plus, toate fotografiile din Picasa Web Albums, informațiile de profil ale contului Google Plus, toate clipurile încărcate pe YouTube, blogurile Blogger, BuzZ-urile postate, feed-urile la care ne-am abonat în Google Reader, +1 pe care le-am acordat și postările din stream-ul Google Plus și multe alte informații ce pot fi regăsite prin accesarea linkului următor: https://takeout.google.com/settings/takeout?pli=1.

De asemenea, Google oferă posibilitatea descărcării informațiilor personale și prin intermediul secțiunii următoare: https://support.google.com/accounts/answer/3024190, având de asemenea numeroase posibilități în ceea ce privește formatul în care informațiile urmează să fie puse la dispoziția utilizatorului și care dintre aceste informații urmează să fie preluate de către utilizator.

În cadrul Google Account Help utilizatorul mai poate lua și alte decizii în privința informațiilor personale, gestionarea acestora fiind facilitată prin interfața accesibilă la următorul link: https://support.google.com/accounts/answer/7660719?hl=en.

Pentru vizualizarea unui raport al modului în care informațiile personale sunt utilizate de către Google în funcție de fiecare aplicație din cadrul acesteia se pot urma pașii de la următorul link: https://support.google.com/accounts/answer/162744?hl=en.

Politica de confidențialitate Google explică ce informații poate culege acesta și din ce motiv, modul în care sunt folosite și cum pot fi examinate și actualizate de către utilizator: https://policies.google.com/?hl=ro.

Cu titlu de regulă generală, actualele prevederi legale la nivelul UE prevăd faptul că utilizatorii pot solicita acces la datele cu caracter personal pe care o companie sau o organizație le deține și aveți dreptul de a obține gratuit o copie a acestor date, într-un format accesibil. Compania sau organizația ar trebui să vă răspundă în termen de o lună și este obligată să vă transmită o copie a datelor personale și orice alte informații relevante despre modul în care au fost sau sunt utilizate datele dumneavoastră.

 

Te-ar putea interesa și:

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



business-people-with-startup-rocket_53876-23774.jpg

Înainte de a discuta despre cum poți înființa o firmă online, trebuie să lămurim noțiunea de „firmă”. Este foarte important să cunoașteți faptul că firma reprezintă modalitatea legală prin care dumneavoastră veți putea să desfășurați anumite activități ce au ca urmare obținerea unor foloase materiale, bănești. Desigur, există posibilitatea înființării unei persoane juridice ce nu are un scop lucrativ, precum asociațiile și fundațiile, însă și acestea trebuie să fie înregistrate legal. 

Toate tipurile de persoane juridice, fie ele cu scop lucrativ sau fără scop lucrativ, societăți, grupuri de diverse interese, cooperative, sucursale, întreprinderi individuale (I.I.), întreprinderi familiale (I.F.), persoane fizice autorizate (PFA) sunt în egală măsură subiecte de drept fiscal, datorând statului impozitul pe profit (profitul poate fi obținut din donații, cotizații, contribuții, orice alt venit al firmei).

Așadar, dacă v-ați hotărât să înființați o firmă online, vă vom arăta care sunt pașii pe care trebuie să îi urmați pentru a o face online, fără a mai fi nevoie să vă deplasați, iar în cadrul  acestora vom include și procedura inerentă.

Notă: Reține că pentru a putea înființa o firmă online, ai nevoie de o semnătură electronică. Dacă nu deții această semnătură semnătură electronică, poți apela la un avocat care să îți înființeze firma online. 

Pași prealabili

Notă: Următorii pași sunt necesari creării societăţii în nume colectiv, în comandită simplă şi cu răspundere limitată. Vă aducem la cunoștință, totuși, că aceștia sunt asemănători pentru înființarea oricărui tip de firmă, cu mici diferențe în ceea ce privește tipul documentelor necesare.

1.Primul pas este să vă hotărâți asupra tipului de firmă pe care doriți să o înregistrați la Registrul Comerțului.

2.Pasul doi reprezintă alegerea denumirii firmei.

Trebuie să vă asigurați că îndepliniți normele legale în ceea ce privește acest pas deoarece există anumite exigențe privitoare la termenii care pot fi utilizați în compoziția numelui. Ca și titlu de exemplu, vă dăm termeniii „național”, „român”, „institut”, „academie”, și altele asemenea, care pot fi utilizate doar cu anumite condiții clar enumerate în  H.G. nr. 1296/2004 pentru aprobarea NORMELOR METODOLOGICE din 13 august 2004 privind condiţiile şi procedura de eliberare a acordului scris pentru folosirea  denumirii, prevăzut la art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 

3. Verificați disponibilitatea denumirii firmei prin completarea unui formular pe site-ul ONRC. Trebuie să vă alegeți 3 denumiri și să le așezați în ordinea preferinței. În urma depunerii cererii, veți primi o dovadă privind disponibilitatea și rezervarea firmei. Dacă denumirea aleasă de dvs. este aprobată, atunci puteți trece la pasul următor.

Poți rezerva denumirea pe portalul ONRC, accesând secțiunea din partea stângă, „Verificare disponibilitate și rezervare denumire online”.

4. Alegeți sediul firmei și încheiați un contract de comodat sau un contract de închiriere. 

 

KIT GDPR Premium

 

5. Redactați actul constitutiv

Acesta include în mod obligatoriu denumirea și sediul firmei, forma juridică a firmei, durata de funcționare a firmei, obiectul de activitate( se include lista codurilor CAEN), capitalul social( valoarea min. ce poate fi aleasă este de 200 lei), finanțarea firmei, veniturile firmei, conducerea și administrarea firmei, controlul firmei, evidența economico-financiară a firmei, dizolvarea și lichidarea firmei, soluționarea diferendelor, forța majoră, dispoziții finale. Un model de act constitutiv pentru SRL se găsește aici. 

6. Depunerea capitalului social la bancă și obținerea unei chitanțe doveditoare în acest sens.

7. Obțineți celelalte documente necesare (declarații, specimen de semnătură etc). Consultați în acest sens pagina ONRC. 

 

Pași de realizat pentru a înființa o firmă online

Notă: asigurați-vă că aveți toate documentele necesare scanate individual, pagină cu pagină, salvate în PDF și semnate electronic utilizând o semnătură electronică. 

Următorii pașii reprezintă completarea sau adăugarea online a documentelor necesare înregistrării firmei pe site-ul ONRC. Aceasta se face la rubrica „Servicii online PC”,  secţiunea “Înregistrare în RC şi autorizare PJ”. (În cazul în care doriți înscrierea unei II/IF/PFA, alegeți secțiunea „Înregistrare în RC – PFA/II/IF”)

Menționăm că toate documentele depuse trebuie scanate individual, pagină cu pagină, semnate folosind semnătura electronică și salvate sub formă de PDF. Acestea vin în susținerea cererilor ce urmează a fi completate și vor fi încărcate în secțiunea documente.

De asemenea, taxele privind operațiunile de înregistrare pot fi plătite prin intermediul portalului cu cardul (dacă alegeți plata prin trezorerie, este necesar să trimiteți dovada efectuării ei). Valoarea acestora se regăsește pe site, secțiunea „Înmatriculari”. 

În momentul în care veți începe înscrierea online, veți observa că există 9 rubrici ce trebuie completate. 

Aveți grijă să selectați „Salvare pas intermediar” după fiecare operațiune, iar apoi alegeți „Pasul următor”. În acest fel toate informațiile se vor salva iar la finalul completării cererii, o veți putea vizualiza în „Cererile mele”. Tot aici urmează să vă fie trimise nota de calcul aferentă operațiunilor solicitate, precum și eventuale observații legate de acestea. 

Dacă firma dumneavoastră a fost aprobată, atunci Registrul Comerțului vă va elibera actele constitutive ale acesteia în termen de aproximativ 2-3 zile. Actele sunt: rezoluția de înființare, certificatul de înregistrare, certificate constatatoare de autorizare.

În urma înregistrării la Registrul Comerțului, va fi necesar să vă înregistrați și în cadrul ANAF, astfel, veți completa și veți depune o declarație unică pe site-ul ANAF în termen de 30 de zile calendaristice de la data eliberării certificatului de înregistrare al firmei.  

 

Ai o întrebare? Scrie-ne aici.

 

Surse:

  •  ORDIN nr. 2594/C din 10 octombrie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor Capitolul II,  secțiunea I, subsectiunea 1;
  • Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, capitolul IV;
  • H.G. nr. 1296/2004 pentru aprobarea NORMELOR METODOLOGICE din 13 august 2004 privind condiţiile şi procedura de eliberare a acordului scris pentru folosirea denumirii, prevăzut la art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Noul Cod Civil;
  • https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/ONRCPortal.portal;

 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



abstract-secure-technology-background_52683-28464.jpg

Zilele trecute un fost coleg de liceu care acum este cercetător în Big Data mi-a adresat o întrebare care m-a pus pe gânduri: „Will privacy survive COVID-19?”.

Voi publica un articol care să răspundă la această întrebare, însă, până atunci, voi împărtăși cu voi munca mea de cercetare în acest domeniu. În episodul de azi, vă prezint pe scurt ce se întâmplă la nivel global.

1. Activiștii pentru #privacy atrag atenția asupra faptului că există riscul ca guvernele să mențină nivele ridicate de supraveghere în masă a populației și după ce pandemia se sfârșește.

Sursa: https://www.cnbc.com/…/coronavirus-surveillance-used-by-gov…

2. China va introduce recunoașterea facială pentru oamenii care poartă măști.

Sursa: https://arstechnica.com/…/how-china-built-facial-recogniti…/

3. O cameră cu inteligență artificială dezvoltată de o companie din Texas detectează febra.

Sursa: https://iapp.org/news/a/covid-19-ai-camera-detects-fever/

4. Giganții de telecomunicații din Austria, Germania și Italia au spus date anonimizate despre locația utilizatorilor către guverne pentru a analiza cum se deplasează oamenii.

Comentariu personal: nicio tehnică de anonimizare nu este complet sigură, iar procesul poate fi inversat.

Sursa:https://www.washingtonpost.com/…/privacy-coronavirus-phone…/

5. Israel are în plan să urmărească utilizatorii prin colectarea datelor de geo-localizare prin intermediul telefoanelor mobile pentru a depista persoanele care au interacționat cu pacienții infectați.

Sursa: https://www.nytimes.com/…/israel-coronavirus-cellphone-trac…

6. Lucrătorii din India protestează împotriva supravegherii digitale prin ceasurile pe care sunt obligați să le poarte. Lucrătorii spun că a fi obligați să poarte aceste ceasuri este umilitor și lipsit de etică.

Sursa: https://www.reuters.com/…/under-watch-indian-city-workers-p…

7. Israel, Coreea de Sud și Singapore utilizează o combinație de date (date privind locația, date privind imaginile colectate prin camere video și date privind cardurilor de credit).

În Hong Kong, unele persoane sunt obligate să poarte brățări care sunt conectate la aplicația de pe smartphone pentru a alerta autoritățile atunci când nu se respectă carantina.

https://www.cnbc.com/…/coronavirus-surveillance-used-by-gov…

8. Comisia Europeană va monitoriza telefoanele în perioada pandemiei.

Sursa: https://reporterglobal.ro/comisia-europeana-a-decis-vor-f…/…

9. Argentina. O aplicație medicală transmite direct datele către instituțiile publice.

Sursa: https://privacyinternational.org/…/argentina-health-app-ena…

10. Malezia introduce supravegherea prin drone pentru a controla mișcările oamenilor.

Sursa: https://www.commercialdroneprofessional.com/coronavirus-ma…/

11. Singapore introduce o aplicație care folosește bluetooth pentru a urmări persoanele care intră în contact una cu altă la o distanță mai mică de 2m.

Sursa: https://www.channelnewsasia.com/…/covid19-trace-together-mo…

12. India a introdus colectarea amprentelor persoanelor care ajung pe aeroporturi pentru a putea fi obligați mai ușor să respecte măsurile privind carantina și izolarea.

Sursa: https://www.reuters.com/…/privacy-fears-as-india-hand-stamp…

13. Polonia a dezoltat o aplicație care ajută poliția să identifice persoanele care nu respectă carantina.

Sursa: https://www.gov.pl/…/aplikacja-kwarantanna-domowa–ruszyl-p…

14. Curtea Supremă din Israel suspendă temporar monitorizarea telefoanelor și a datelor aferente.

Sursa: https://www.adalah.org/en/content/view/9924

15. România, Moldova, Letonia și Armenia derogă de la CEDO pe perioada situației de urgență.

sursa: https://www.g4media.ro/romania-moldova-letonia-si-armenia-a…

16. Facebook a analizat datele de locație ale utilizatorilor pentru a afla dacă sunt modificări ale modului în care se deplasează oamenii pe perioada pandemiei.

Sursa: https://www.nytimes.com/…/coronavirus-location-tracking.html

17. BT, operator de telefonie mobilă din UK este în discuții cu Guvernul despre transferul de date ale utilizatorilor.

Sursa: https://www.theguardian.com/…/plan-phone-location-data-assi…

18. Montenegro. Expunerea publică a datelor a doi pacienți infectați dă naștere unor abuzuri online.

Sursa: https://balkaninsight.com/…/montenegrin-coronavirus-patien…/

19. Vodafone construiește a hartă digitală pentru a ajuta Italia să analizeze cum se deplasează oamenii.

Sursa: https://www.vodafone.com/…/vodafone-launches-five-point-pla…

20. Deutsche Telekom, operator de telefonie mobilă din Germania, declară că a transmis datele anonimizate ale utilizatorilor de telefonie mobilă către Institutul Robert-Koch.

Sursa: https://frask.de/coronavirus-deutscher-mobilfunkbetreiber-…/

21. Italia vrea acces la Big Data, începând cu datele anonimizate de la Facebook și operatorii de telefonie mobilă.

Sursa: https://www.wired.it/…/17/coronavirus-dati-facebook-privacy/

22. Thailanda introduce cartela SIM care urmărește turiștii:

Sursa: https://thethaiger.com/…/mandatory-sim-and-app-used-to-trac…

23. Telco A1, operator de telefonie mobilă din Austria, a transmis către guvern datele de localizare ale clienților.

Sursa: https://apps.derstandard.at/…/kronenzeitungmobilfunker-lief…

24. Israel accesează baza de date de geo-localizare secretă folosită pentru a combate terorismul pentru a urmări mișcările oamenilor.

Sursa: https://www.nytimes.com/…/israel-coronavirus-cellphone-trac…

25. Indonezia. Dezvăluirea publică a identității unor pacienți infectați dă naștere abuzurilor.

Sursa: https://www.thejakartapost.com/…/covid-19-patients-become-v…



3d-stamp-certified_58466-4055.jpg

Certificatul privind situația de urgență este un mecanism acordat firmelor ca răspuns la starea de urgență instituită la nivelul statului român. Cu aspect de noutate în sensul precizat anterior, vom avea în vedere modalitatea privind acordarea certificatului pentru situație de urgență, dar și a certificatului (avizului) acordat pentru situație de forță majoră. În conformitate cu art. 12 din decretul din data de 16 martie 2020, semnat de Președintele României, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situație de urgență în baza documentelor justificative. Pe de altă parte, avizarea situațiilor și cazurilor de forță majoră, se va realiza de către Camera de Comerț și Industrie a României. Pentru a afla modalitățile privind obținerea acestor documente, am structurat în cadrul prezentului articol o serie de pași de urmat.

Ce este certificatul privind situația de urgență (CSU)?

Certificatul privind situația de urgență, prescurtat CSU, reprezintă un document solicitat Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin intermediul căruia companiile care au fost afectate de criza economică de la nivel național pot să primească scutiri de la plata utilităților sau a chiriei. În egală măsură, în baza acestui document, Guvernul va suporta indemnizația pentru angajații care au fost trimiși în șomaj tehnic(mai multe detalii privind declarațiile autorităților în cauză se regăsesc aici).

În ceea ce privește șomajul tehnic, conform unui comunicat al Guvernului, s-a stabilit că ,,în timpul stării de urgență, pentru perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în cazul întreruperii temporare a activităţii, indemnizația de care beneficiază salariații să fie suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj”. Nivelul indemnizației va fi de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat plătit din fondul de salarii, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Cine poate beneficia de șomaj tehnic în baza certificatului privind starea de urgență (CSU)?

Conform declarațiilor de la nivel intern ale autorităților îndreptățite, vor beneficia de șomajul tehnic două categorii de companii:

  1. companiile afectate în mod direct de către implementarea decretului dat de către Președintele României;
  2. categoriile de firme afectate de către existența pandemiei cu virusul COVID-19.

Pentru prima categorie, este necesară existența certificatului pentru situații de urgență (CSU), care se va elibera de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, cu celeritate, în mediul online.

Vor beneficia de dispozițiile legale, conform comunicatului Guvernului României, salariații angajatorilor care îndeplinesc următoarele condiții:

întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate și dețin Certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;

reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților lor; angajatorii pot beneficia de plata indemnizației prevăzută pentru cel mult 75% dintre angajații care au contracte individuale de muncă active la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

 

Cum poate fi utilizat certificatul privind situația de urgență?

Certificatul privind situația de urgențșă poate să fie utilizat în relațiile cu terții, atestând faptul că operatorul economic a avut activitatea economică afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2. Acesta poate fi utilizat în următoarele cazuri, punctual[1]:

  1. La renegocierea anumitor contracte;
  2. În orice relație cu alți operatori economici;
  3. În relația cu instituțiile financiar-bancare;
  4. În relația cu instituțiile de leasing;
  5. În relația cu orice alte instituții publice.

De când este necesar certificatul de situație de urgență (CSU)?

Certificatul privind situația de urgență (CSU) va fi necesar începând cu luna aprilie a anului 2020, starea de urgență fiind decretată în luna martie. Important de precizat este și faptul că aceste certificate se vor acorda doar în perioada de urgență, valabilitatea lor extinzându-se pe durata anului în care au fost emise; se precizează faptul că după această perioadă, operatorii economici interesați vor putea să apeleze la certificatele constatatoare ale cazurilor de forță majoră.

Care sunt sectoarele eligibile pentru obținerea certificatului de urgență (CSU)?

Sectoarele eligibile sunt pentru obținerea certificatului de urgență sunt următoarele: transport, turism, horeca, organizări de evenimente, publicitate, învățământ privat și activități adiacente, industria confecțiilor, încălțămintei și pielăriei, servicii destinate populației, precum și celelalte sectoare care au diminuări a încasărilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020.

 

Obține certificat de urgență!

 

Pot obține certificatul și dacă nu sunt din sectorul afectat?

Da, poți obține certificatul de urgență TIP2 dacă ai diminuări a încasărilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020.

Cum obțin certificatul privind situația de urgență (CSU) în 2 pași simpli?

Procedura de acordare vizează, conform Ordinului nr. 791/2020, urmarea anumitor pași, astfel:

Pasul 1. Completarea de către solicitant a urrmătoarelor date: datele de identificare ale operatorului economic și declarația de propria răspundere prin care acesta atestă că toate informațiile și documentele care stau la baza cererii pentru obținerea certificatului sunt conforme cu realitatea și respectă legislația în vigoare raportat la tipul de certificat solicitat cu referire la închiderea totală sau parțială a activității sau la diminuarea încasărilor în cuantumul indicat.;

Pasul 2. Încărcarea în cadrul platformei http://prevenire.gov.ro/, a declarației semnate electronic de către reprezentantul legal al operatorului electronic sau de către persoana împuternicită de către acesta (caz în care se va încărca și împuternicirea în cadrul platformei).

 

 

Este nevoie doar de o declarație pe propria răspundere fără a încărca alte documente?

Da, însă declarația trebuie să corespundă adevărului deoarece la un control va trebui să furnizezi toate documentele necesare, iar dacă ele nu corespund realității, răspunzi penal pentru fals în declarații.

Care este diferența dintre certificatul privind situația de urgență (CSU) și certificatul de forță majoră (CFM)?

Cazul de forță majoră se va aviza, la solicitarea scrisă a companiilor, de către Camera de Comerț și Industrie a României. Solicitarea adresată CCIR cuprinde prezentarea faptică a evenimentului, consecințele în relația cu partenerul contractual și argumentele juridice privind existența cazului de forță majoră.

La solicitarea scrisă a agenţilor economici, exclusiv persoane juridice din România, Camera de Comerţ şi Industrie a României, avizează existenţa cazului forţă majoră, în baza art. 28 alin. 2 litera i) din Legea 335/2007, privind camerele de comerţ din România, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile art. 16 pct. 12 din Statutul Camerei Naţionale.

Dosarul privind obținerea certificatului de forță majoră va cuprinde următoarele documente:
  1. cererea de emitere a avizului, semnată de reprezentantul legal;
  2. o copie a contractului afectat din evenimentul de forţă majoră, cuprinzând clauza de forţă majoră;
  3. atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz (altele decât Camera de Comerţ şi Industrie a României), privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului;
  4. notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunilor contractuale.

Tariful de obținere a avizului de forță majoră este în valoare de 500 euro + TVA, iar documentele precizate anterior se vor prezenta fie în original, fie în copie certificată de către solicitant (acesta își asumă răspunderea, inclusiv penală, pentru veridicitatea datelor și a documentelor prezentate). Modelul cererii privind avizarea existenței cazului de forță majoră poate fi consultat aici.

În contractele în derulare (altele decât cele privind serviciile de utilități – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice si de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare) încheiate de întreprinderile mici sau mijlocii, care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, poate fi invocată forța majoră împotriva acestora numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență. Certificatul de forță majoră (CFM) facilitează firmelor care îl obțin posibilitatea de a folosi clauza de forță majoră din contractele pe care le au (cu clienți, furnizori, parteneri, cu salariații).

Dacă primul certificat (CSU) poate să fie folosit numai în perioada în care este instituită starea de urgență în România, certificatul de forță majoră poate să fie obținut de către persoanele interesate după perioada de urgență.

De asemenea, certificatul pentru situație de urgență (CSU) este eliberat de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, certificatul de forță majoră este eliberat de Camera de Comerț și Industrie a României.

Modificări recente în privința obținerii certificatului pentru situație de urgență: documente necesare, certificatele de situație de urgență TIP 1 și TIP2.

Pentru facilitarea accesului în sensul obținerii certificatului de situație de urgență a fost emis Ordinul nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situații de urgență operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial, în vigoare de la data de 25 martie 2020.

În acest sens, art. 1 prevede faptul că Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri acordă, la cerere, solicitanților, operatori economici, a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2, certificate de situație de urgență (CSU).

Important de știut în privința certificatelor este faptul că acestea sunt diferite, astfel:

Certificatele de situație de urgență sunt emise în două forme:

  • TIP 1 (ALBASTRU) – eliberat în forma prezentată în anexa nr. 1, pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere emisă în forma prezentată în anexa nr. 3, din care rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență decretate;
  • TIP 2 (GALBEN) – eliberat în forma prezentată în anexa nr. 2, pentru solicitanții care cer acordarea acestuia în baza declarației pe propria răspundere emisă în forma prezentată în anexa nr. 3, din care rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020.

Un solicitant poate cere eliberarea unui singur tip de certificat de urgență, în conformitate cu prevederile ordinului precizat anterior. Cererea pentru eliberarea certificatului de situație de urgență (CSU) se depune de solicitant, exclusiv electronic, prin intermediul platformei http://prevenire.gov.ro/, iar eliberarea certificatelor se va face automat, electronic, după validarea de către sistem a solicitării.

În vederea obținerii certificatului privind situația de urgență TIP 1 (ALBASTRU)/TIP 2 (GALBEN), solicitantul încarcă în platformă următoarele informații și documente:

datele de identificare;

– declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal, prin care acesta atestă că toate informațiile și documentele care stau la baza cererii pentru obținerea certificatului sunt conforme cu realitatea și respectă legislația în vigoare raportat la tipul de certificat solicitat, conform cerințelor instituite în cuprinsul art. 2, cu referire la închiderea totală sau parțială a activității sau la diminuarea încasărilor în cuantumul indicat;

În situația în care reprezentantul legal nu deține semnătură electronică, acesta poate semna olograf, urmând ca toate documentele încărcate în platforma http://prevenire.gov.ro (inclusiv declarația pe propria răspundere) să fie semnate electronic de către împuternicitul desemnat în acest sens.

Pentru solicitanții care nu sunt înregistrați la oficiul registrului comerțului furnizează informațiile și documentele precizate anterior, cât și documente privind autorizarea activității.

Documentele precizate anterior se încarcă obligatoriu în platforma http://prevenire.gov.ro, sub semnătura electronică a reprezentantului legal al operatorului economic sau a unui împuternicit al acestuia, deținător de semnătură electronică.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează certificatul de situație de urgență (CSU) doar pe perioada existenței stării de urgență în România, iar certificatele de situație de urgență  sunt valabile fără semnătură și ștampilă. Verificarea acestora se poate efectua pe platforma http://prevenire.gov.ro/, după serie și număr.

Cum te putem ajuta:

Dacă nu deții semnătură electronică, te putem ajuta noi cu obținerea certificatului privind situația de urgență. Află mai multe aici



GDPR.jpg

Ieri, 25 martie 2020, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a dat publicității patru noi amenzi date pentru nerespectarea prevederilor GDPR. Relatăm mai jos comunicatele de presă (sursa dataprotection.ro).

1. Amendă GDPR Emag

În data de 27.02.2020, Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat o investigație la operatorul Dante Internațional S.A., deținătorul e-MAG.ro și a constatat că acesta a încălcat prevederile art. 6 din Regulamentul General privind Protecția Datelor, prin raportare la dispozițiile art. 21 alin. (3) din Regulament.

Operatorul Dante Internațional SA a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 14.420,4 lei, echivalentul sumei de 3000 EURO.

Sancțiunea a fost aplicată operatorului întrucât la sfârsitul anului 2019 a transmis unei persoane fizice un mesaj comercial, deși la începutul anului 2019 operatorul ii confirmase acesteia dezabonarea de la comunicările comerciale.

Totodată, operatorului Dante Internațional SA i s-au aplicat și două măsuri corective, în temeiul prevederilor art. 58 alin. (2) lit. c) și d) din Regulamentul General privind Protecția Datelor.

Astfel, operatorul a fost obligat să implementeze solicitarea persoanei fizice de a-i fi dezactivată din baza de date setarea privind transmiterea pe adresa de sa de e-mail a mesajelor comerciale, în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea procesului-verbal. Totodată, operatorul a fost obligat să ia măsuri astfel încât să fie respectate prevederile art. 21 din Regulament, în termen de 20 zile de la data comunicării procesului-verbal.

În acest context menționăm că art. 21 alin. (3) din Regulamentul General privind Protecția Datelor, prevede că ”în cazul în care persoana vizată se opune prelucrării în scopul marketingului direct, datele cu caracter personal nu mai sunt prelucrate în acest scop.”

Vrei să faci e-mail marketing și să respecți GDPR? Ai putea avea nevoie de o Politică Anti-Spam și de marketing legal. O astfel de politică se regăsește aici. 

Te-ar putea interesa și: Comunicare comercială pe e-mail sau SPAM? Ce spune legea?

 

 

2. Amendă GDPR Vodafone România

În data de 13.02.2020, Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat o investigație la operatorul Vodafone România SA și a constatat că acesta a încălcat dispozițiile Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările și completările ulterioare.

Operatorul Vodafone România SA a fost sancționat contravențional cu două amenzi în cuantum total de 20.000 lei.

Sancțiunile au fost aplicate operatorului ca urmare a unei sesizări cu privire la faptul că Vodafone România SA a încălcat securitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal.

Astfel, o petentă a Autorității a susținut că a solicitat o ofertă pe telefon, prin intermediul site-ului operatorului Vodafone România SA și că, ulterior, a primit pe adresa sa de e-mail, un contract încheiat de operator cu o altă persoană fizică, petenta având suspiciuni că datele sale cu caracter personal ar fi putut fi dezvăluite acestei persoane.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Ca urmare a investigației efectuate la operator, Autoritatea a constatat că Vodafone România SA nu a respectat dispozițiile art. 3 alin. (1) – (3) din Legea nr. 506/2004, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului are obligaţia de a lua măsuri tehnice şi organizatorice adecvate în vederea asigurării securităţii prelucrării datelor cu caracter personal, că acestea trebuie să asigure un nivel de securitate proporţional cu riscul existent, având în vedere posibilităţile tehnice de ultimă oră şi costurile implementării acestor măsuri și să respecte cel puţin următoarele condiţii:

a) să garanteze că datele cu caracter personal pot fi accesate numai de persoane autorizate, în scopurile autorizate de lege;

b) să protejeze datele cu caracter personal stocate sau transmise împotriva distrugerii accidentale ori ilicite, împotriva pierderii sau deteriorării accidentale şi împotriva stocării, prelucrării, accesării ori divulgării ilicite;

c) să asigure punerea în aplicare a politicii de securitate elaborate de furnizor în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal

De asemenea, s-a constatat faptul că nu au fost respectate dispozițiile art. 3 alin.  (6) din Legea nr. 506/2004, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora ”În cazul unei încălcări a securităţii datelor cu caracter personal, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului vor notifica ANSPDCP, fără întârziere, la respectiva încălcare.”

Pe lângă sancțiunile cu amenda aplicate operatorului Vodafone România SA, Autoritatea Națională de Supraveghere a recomandat acestuia ca, în termen de 30 zile de la data comunicării procesului-verbal, să ia măsurile necesare respectării prevederilor art. 3 alin. (1) – (3) din Legea nr. 506/2004, cu modificările și completările ulterioare, în vederea implementării unor măsuri adecvate de securitate a prelucrării datelor personale, inclusiv sub aspectul asigurării confidenţialității și protejării datelor cu caracter personal împotriva divulgării ilicite

De asemenea, s-a recomandat operatorului Vodafone România SA ca, pe viitor, să notifice breșele de securitate, fără întârzieri, Autorităţii Naționale de Supraveghere.

 

KIT GDPR Premium

 

3. Amendă GDPR Enel Energie Muntenia SA

În data de 25.02.2020, Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat o investigație la operatorul Enel Energie Muntenia SA și a constatat că acesta a încălcat prevederile art. 32 din Regulamentul General privind Protecţia Datelor, referitoare la securitatea prelucrării.

Operatorul Enel Energie Muntenia SA a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 14.423,7 lei, echivalentul sumei de 3000 EURO.

Încălcarea securității și confidențialității datelor cu caracter personal a constat în faptul că operatorul Enel Energie Muntenia SA a transmis pe adresa de e-mail a unui client persoană fizică, date personale (nume și prenume, adresă, adresă de e-mail, cod client, cod eneltel) ale unui alt client.

Operatorul Enel Energie Muntenia SA a fost sancționat deoarece nu a implementat măsuri tehnice şi organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător riscului prelucrării generat în special, în mod accidental sau ilegal, de divulgarea neautorizată sau accesul neautorizat la datele cu caracter personal.

Autoritatea Naţională de Supraveghere a efectuat investigația ca urmare a unei sesizări transmise de un client al operatorului, aceasta fiind însoțită de dovezi concludente cu privire la cele sesizate.

Totodată, operatorului Enel Energie Muntenia SA i s-a aplicat și o măsura corectivă, în temeiul prevederilor art. 58 alin. (2) lit. i) din Regulamentul General privind Protecția Datelor.

Astfel, operatorul a fost obligat să asigure conformitatea cu Regulamentul General privind Protecția Datelor prin implementarea unor măsuri adecvate și eficiente de securitate, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere organizatoric, în termen de 30 de zile lucrătoare de la comunicării procesului-verbal.

 

4. Amendă GDPR Asociația „SOS Infertilitatea”

Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat în data de 13.02.2020 o investigație la operatorul Asociația „SOS Infertilitatea” și a constatat că acesta nu a transmis informațiile solicitate de Autoritatea de supraveghere în temeiul art. 58 alin. (1) lit. a) și lit. e) din Regulamentul General privind Protecția Datelor.

Operatorul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 9529,2 lei, echivalentul sumei de 2000 EURO, în temeiul art. 83 alin. (5) lit. e) din Regulamentul (UE) 679/2016.

Autoritatea Naţională de Supraveghere a fost sesizată cu privire la faptul că Asociația „SOS Infertilitatea” a dezvăluit date cu caracter personal fără consimțământul persoanei vizate.

Autoritatea de supraveghere a solicitat Asociației mai multe informații referitoare la aspectele sesizate, dar operatorul nu a răspuns solicitărilor instituției noastre. În urma contactării telefonice a operatorului, președintele asociației și-a exprimat opțiunea de a i se transmite solicitarea Autorității de supraveghere prin e-mail la o adresă indicată de acesta.

Întrucât Asociația „SOS Infertilitatea” nu a transmis informațiile solicitate până la data încheierii procesului-verbal de constatare/sancționare, aceasta a fost sancționată cu amendă.

Totodată, operatorului i s-a aplicat și măsura corectivă de a transmite Autorității, în scris, toate informațiile solicitate, în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea procesului-verbal.

 

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 



coronavirus-low-poly-abstract-concept-microscopic-view-virus-cell-close-up_127544-525.jpg

Declarație privind prelucrarea datelor cu caracter personal
în contextul pandemiei COVID-19.
Adoptată la 19 martie 2020

 

Comitetul European pentru Protecția Datelor a adoptat următoarea declarație:

Guvernele, organizațiile publice și private din toată Europa iau măsuri pentru a menține și reduce COVID-19. Aceasta poate implica prelucrarea diferitelor tipuri de date cu caracter personal. Regulile de protecție a datelor (precum RGPD) nu împiedică măsurile luate în lupta împotriva pandemiei coronavirusului. Lupta împotriva bolilor transmisibile reprezintă un obiectiv valoros împărtășit de toate națiunile și, prin urmare, ar trebui susținută în cel mai bun mod posibil. Este în interesul umanității să se reducă răspândirea bolilor și să se utilizeze tehnici moderne în lupta împotriva flagelurilor care afectează marile părți ale lumii. Chiar și așa, CEPD ar dori să sublinieze că, chiar și în aceste momente excepționale, operatorul și împuternicitul trebuie să asigure protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate. Prin urmare, trebuie avute în vedere o serie deconsiderații pentru a garanta prelucrarea legală a datelor cu caracter personal și, în toate cazurile, trebuie amintit faptul că orice măsură luată în acest context trebuie să respecte principiile generale ale dreptului și nu trebuie să fie ireversibilă. Situația de urgență este o condiție legală care poate legitima restricțiile de libertate, cu condiția ca aceste restricții să fie proporționale și limitate la perioada de urgență.

1. Legalitatea prelucrării

RGPD reprezintă o legislație largă și prevede reguli care se aplică și prelucrării datelor cu caracter personal într-un context precum cel referitor la COVID-19. RGPD permite autorităților competente de sănătate publică și angajatorilor să prelucreze datele cu caracter personal în contextul unei epidemii, în conformitate cu legislația națională și în condițiile prevăzute de aceasta. De exemplu, atunci când prelucrarea este necesară din motive de interespublic important în domeniul sănătății publice. În aceste condiții, nu este necesar să vă bazați pe consimțământul persoanelor.

1.1 În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv categorii speciale de date de către autoritățile publice competente (de exemplu, autoritățile de sănătate publică), CEPD consideră că articolele 6 și 9 din RGPD permit prelucrarea datelor cu caracter personal, în special atunci când acestea se încadrează în mandatul legal al autorității publice prevăzut de legislația națională și condițiile consacrate în RGPD.

1.2 În contextul ocupării forței de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal poate fi necesară pentru respectarea unei obligații legale la care angajatorul este supus, cum ar fi obligații referitoare la sănătate și securitate la locul de muncă sau la interesul public, precum controlul bolilor și alte amenințări la adresa sănătății.
RGPD prevede, de asemenea, derogări de la interzicerea prelucrării anumitor categorii speciale dedate cu caracter personal, cum ar fi datele referitoare la starea de sănătate, unde este necesar din motive de interes public important în domeniul sănătății publice (art. 9 alin. (2) lit.i)), în temeiul dreptului Uniunii sau dreptului național sau acolo unde este necesară protejarea intereselor vitaleale persoanei vizate (art.9 alin (2) lit.c)), așa cum Considerentul (46) se referă în mod explicit la controlul unei epidemii.

În ceea ce privește prelucrarea datelor de telecomunicații, cum ar fi datele privind locația, trebuie respectate și legile naționale care pun în aplicare Directiva privind viața privată și comunicațiile electronice. În principiu, datele privind locația pot fi utilizate numai de operator atunci când sunt făcute anonime sau cu acordul persoanelor fizice. Cu toate acestea, art. 15 din Directiva privind viața privată și comunicațiile electronice permite statelor membre să introducă măsuri legislative pentru a proteja securitatea publică. O astfel de legislație excepțională este posibilă numai dacă constituie o măsură necesară, adecvată și proporțională în cadrul unei societăți democratice. Aceste măsuri trebuie să fie în conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale și Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Mai mult, aceasta este supusă controlului judiciar al Curții Europene de Justiție și al Curții Europene a Drepturilor Omului. În cazul unei situații deurgență, aceasta ar trebui, de asemenea, să fie strict limitată la durata de urgență.

 

KIT GDPR Premium

 

2. Principiile de bază referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal

Datele cu caracter personal necesare pentru atingerea obiectivelor urmărite trebuie prelucrate în scopuri determinate și explicite.
În plus, persoanele vizate ar trebui să primească o informare transparentă cu privire la activitățile de prelucrare care se desfășoară și principalele lor caracteristici, inclusiv perioada de păstrare a datelor colectate și scopurile prelucrării. Informațiile furnizate ar trebui să fie ușor accesibile și furnizate într-un limbaj clar și simplu. Este important să se adopte măsuri adecvate de securitate și confidențialitate care să asigure cădatele personale nu sunt dezvăluite părților neautorizate. Măsurile puse în aplicare pentrugestionarea situațiilor de urgență actuale și procesul de luare a deciziilor de bază ar trebui documentate în mod corespunzător.

3. Utilizarea datelor de localizare mobilă

  • Guvernele statelor membre pot să utilizeze date cu caracter personal legate de telefoanele mobile ale persoanelor fizice în eforturile lor de a monitoriza, păstra sau atenua răspândirea COVID-19?

În unele state membre, guvernele au în vedere utilizarea datelor despre locația mobilă ca o modalitate posibilă de monitorizare, păstrare sau atenuare a răspândirii COVID-19. Acest lucru ar presupune, de exemplu, posibilitatea de geolocalizare a persoanelor sau de a trimite mesaje de sănătate publică persoanelor dintr-o anumită zonă prin telefon sau mesaj text. Autoritățile publice ar trebui să înceapă mai întâi să prelucreze datele locației într-un mod anonim (adică prelucrarea datelor agregate într-un mod în care persoanele nu pot fi reidentificate), ceea ce ar putea permite generarea de rapoarte privind concentrarea dispozitivelor mobile într-o anumită locație („cartografie”)).

Regulile de protecție a datelor cu caracter personal nu se aplică datelor care au fost anonimizate în mod corespunzător.
Atunci când nu este posibilă doar prelucrarea datelor anonime, Directiva privind viața privată și comunicațiile electronice permite statelor membre să introducă măsuri legislative pentru salvgardarea securității publice (art. 15).

Dacă sunt introduse măsuri care permit prelucrarea datelor privind locațiile neanonimizate, un stat membru este obligat să pună la dispoziție garanții adecvate, cum ar fi furnizarea persoanelor fizice ale serviciilor de comunicații electronice dreptul la o cale de atac judiciară. Se aplică și principiul proporționalității. Soluțiile cele mai puțin intruzive ar trebui să fie întotdeauna preferate, ținând cont de scopul specific care trebuie atins. Măsurile invazive, cum ar fi „urmărirea” persoanelor (adică prelucrarea datelor istorice despre locațiile ne-anonimizate) ar putea fi considerate proporționale în circumstanțe excepționale și în funcție de modalitățile concrete ale prelucrării. Cu toate acestea, ar trebui să se supună unui control și unor garanții îmbunătățite pentru a asigura respectarea principiilor de protecție a datelor (proporționalitatea măsurii în ceea ce privește durata și domeniul de aplicare, păstrarea datelor limitate și limitarea scopului).

Obține certificat de urgență!

 

4. Ocuparea forței de muncă

  • Un angajator poate să solicite vizitatorilor sau angajaților să furnizeze informații specifice de sănătate în contextul COVID-19

Aplicarea principiului proporționalității și reducerii la minimum a datelor este deosebit de relevantă aici. Angajatorul trebuie să solicite informații despre starea de sănătate numai în măsura în care legislația națională o permite.

  •  Este permis unui angajator să efectueze controale medicale asupra angajaților?

Răspunsul se bazează pe legile naționale referitoare la ocuparea forței de muncă sau la sănătate și siguranță. Angajatorii ar trebui să acceseze și să prelucreze datele de sănătate numai dacă propriile lor obligații legale o impun.

  • Un angajator poate să dezvăluie colegilor sau celor externi faptul că un angajat este infectat cu COVID-19?

Angajatorii ar trebui să informeze personalul despre cazurile COVID-19 și să ia măsuri de protecție, dar nu ar trebui să comunice mai multe informații decât este necesar. În cazurile în care este necesar să se dezvăluie numele angajatului (angajaților) care au contactat virusul (de exemplu, într-un context preventiv) și legislația națională îl permite, angajații în cauză sunt informați în avans, iar demnitatea și integritatea lor sunt protejate.

  • Ce informații prelucrate în contextul COVID-19 pot fi obținute de către angajatori?

Angajatorii pot obține informații personale pentru a-și îndeplini sarcinile și pentru a organiza munca în conformitate cu legislația națională.

 

Pentru Comitetul European pentru Protectia Datelor
Presedinte
(Andrea Jelinek)

sursa: dataprotection.ro

 

 

Vrei să te aliniezi la GPPR? Cum te putem ajuta:

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



bronze-statue-justice-holding-up-scales_124595-694.jpg

Procesul penal este unicul cadru juridic în care se poate stabili dacă o persoană este sau nu răspunzătoare pentru comiterea unei infracțiuni. Procesul penal are următoarele etape : urmărirea penală, camera preliminară, judecata și punerea în executare a pedepsei. În timpul procesului penal, o persoană poate juca mai multe roluri, de la suspect, la inculpat sau condamnat.

Cine sunt subiecții procesului penal ?

ORGANE JUDICIARE: reprezentate de organele de cercetare penală, procurorul (organe de urmărire penală), judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară, instanța judecătorească (organe cu atribuții jurisdicționale);

SUBIECȚI PRINCIPALI: suspectul (persoana în legătură cu care există bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală), persoana vătămată;

PĂRȚILE: inculpatul (este persoana suspectului, dar după ce a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru că există probe din care rezultă că a săvârșit o infracțiune), partea civilă (persoana vătămată care a cerut în procesul penal să i se acopere prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii), partea responsabilă civilmente ( persoana care are obligația să repare prejudiciul cauzat de cel trimis în judecată);

AVOCATUL 

ALȚI SUBIECȚI PROCESUALI: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural etc.

1. Procesul Penal. Prima fază – urmărirea penală

Scopul urmăririi penale este acela de a strânge probe. Strângerea de probe este realizată de către organele de cercetare penală sub îndrumarea procurorului de caz și are drept scop dovedirea existenței săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală și identificarea persoanei ce a săvârșit-o.Urmărirea penală poate începe în urma sesizării din oficiu a organelor penale, în urma formulării unei plângeri, a unui denunț sau prin alte acte ale unor organe de constatare prevăzute de lege.

Plângerea este actul de încunoștințare făcut de către o persoană prejudiciată prin săvârșirea unei infracțiuni. Este diferită de plângerea prealabilă. Sunt unele infracțiuni în cazul cărora tragerea la răspunderea penală a infractorului poate fi făcută doar în urma manifestării de voință ( plângerea prealabilă) a persoanei vătămare ( de exemplu hărțuirea, amenințarea, violarea de domiciliu).

Denunțul este actul de încunoștințare a organelor de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei infracțiuni a cărei victimă este o altă persoană.

Urmărirea penală începe cu privire la faptă ( in rem), chiar și atunci când în actul de sesizare este indicat autorul. Dacă în urma strângerii de probe rezultă bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a comis fapta din actul de sesizare, organul de urmărire penală dispune prin ordonanță ca urmărirea penală să se efectueze față de acesta ( in personam). Din acest moment, persoana respectivă are calitatea de suspect, cu drepturile și obligațiile corespunzătoare. Dacă în urma strângerii de probe rezultă faptul că suspectul a săvârșit infracțiunea, procurorul dispune prin ordonanță punerea în mișcare a acțiunii penale.

În momentul în care suspectul dobândește calitatea de inculpat, și pentru că există probe serioase împotriva lui se pot dispune niște măsuri mai severe[ de exemplu, reținerea ( se poate dispune și față de suspect), arestul la domiciliu, arestare preventivă, trimiterea în judecată].

Odată cu acțiunea penală poate fi exercitată și acțiunea civilă, în cadrul procesului penal. Persoana vătămată se poate constitui parte civilă, dispunând de dreptul său la repararea prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunii.

Constituindu-se parte civilă, toate probele administrate de procuror îi pot fi de folos. Acesta este un avantaj pe care nu l-ar avea dacă ar alege să se îndrepte împotriva inculpatului în fața unei instanțe civile.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Totuși, nu este obligatorie punerea în mișcare a acțiunii penale.

Dacă în urma activității de strângerii de probe nu se poate dovedi existența unei infracțiuni și implicit, identificare autorului, organul de cercetare penală înaintează dosarul către procuror cu propunere de clasare.

Dacă a fost pusă în mișcare acțiunea penală, în funcție de probele strânse, organul de cercetare penală înaintează dosarul cu propunere de clasare, renunțare la urmărirea penală sau trimitere în judecată.

KIT GDPR Premium

 Procurorul, după ce verifică dosarul, poate dispune prin ordonanță :

     → restituirea acestuia în vederea completării urmăririi penale;

     → clasarea;

    → renunțarea la urmărirea penală;

    → sau poate dispune prin rechizitoriu trimiterea în judecată.

 Trimiterea în judecată poate fi dispusă doar atunci când, în urma aprecierii probelor, se constată că fapta există, a fost săvârșită de inculpat, aceasta poate răspunde penal.

Așa se termină urmărirea penală, dar acțiunea penală poate continua, dacă procurorul nu a dispus renunțarea sau clasarea la urmărire penală sau până când instanța pronunță o hotărâre definitivă/ rămasă definitivă prin neapelare.

 

Obține certificat de urgență!

 

2. Procesul Penal. A doua fază – camera preliminară

După ce procurorul sesizează instanța cu rechizitoriul întocmit, dosarul ajunge, în mod aleatoriu, la un judecător desemnat din cadrul instanței respective.

Camera preliminară funcționează ca un filtru între urmărirea penală și judecată.

Judecătorul de cameră preliminară verifică dacă instanța din care face parte este competentă să judece cauza, dacă a fost sesizată în mode legal, verifică legalitatea probelor și a efectuării altor acte realizate în cursul urmăririi penale.

 Soluțiile pe care le poate pronunța judecătorul de cameră preliminară sunt: 

      → restituirea cauzei la parchet;

      → dispunerea începerii judecății; judecătorul de cameră preliminară va face parte și din completul de judecată.

3. A treia fază. Faza de judecată

În această fază se soluționează cauza și se află adevărul.

O persoană poate fi judecată și apoi condamnată/achitată prin pronunțarea unei hotărâri de către prima instanță învestită cu judecarea cauzei ( sentință). Totuși, soluția nu este definitivă.

O hotărâre rămâne definitivă când este pronunțată în apel ( decizie) sau când hotărârea dată în primă instanță nu este atacată cu apel în termenul stabilit de lege.

Judecata în primă instanță este împărțită în mai multe etape procesuale : cercetarea judecătorească, dezbaterea, deliberarea și pronunțarea unei hotărâri.

În timpul cercetării judecătorești se pot pronunța probe care nu au fost propuse până în acest moment, se pot administra probe și se poate renunța la  probe.

Când procurorul, persoana vătămată și părțile nu mai au de formulat cereri noi sau excepții, președintele completului de judecată declară terminată cercetarea judecătorească.

După ce se termină etapa cercetării judecătorești, începe etapa dezbaterilor.

În cadrul dezbaterilor se pun concluzii pe fond, oral sau în formă scrisă. După acestea, președintele îi dă încă o dată cuvântul inculpatului, iar apoi declară dezbaterile închise.

Etapa deliberărilor nu este una publică. Membrii completului de judecată se consultă cu privire la existența faptei, vinovăția inculpatului, încadrarea juridică, stabilirea pedepsei, dar și cu privire la latura civilă. Hotărârile se iau în unanimitate de voturi sau, dacă nu este posibil, cu majoritate.

În urma deliberării,  instanța de judecată poate pronunța una dintre soluțiile următoare: 

  • condamnarea;
  • amânarea aplicării pedepsei;
  • renunțarea la aplicarea pedepsei;
  • achitarea;
  • încetarea procesului penal.

 

Bibliografie : http://www.ugb.ro/Juridica/Issue5RO/5_Fazele_procesului_penal_roman_conform_N.C.P.P.Mihai_Olariu_RO.pdf, Codul de procedură penală din 1 iulie 2010(Legea nr. 135/2010).

 

Te-ar putea interesa și:

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]



businessman-with-light-bulb-his-hand_1232-892.jpg

În momentul în care scriu acest articol, tot mai multe firme își închid spațiile pentru a preveni răspândirea virusului Covid-19, iar angajații lucrează de acasă. O parte din firmele care au semnate contracte de închiriere își pun următoarele întrebări, la care voi răspunde pe parcursul articolului:

  • Trebuie să plătesc chiria chiar dacă nu mai am activitate?
  • Pot invoca forța majora?
  • Ce alte remedii legale am?

Într-adevăr, atâta timp cât există un contract semnat, el produce efecte, așadar firmele trebuie să plătească în continuare chiria dacă nu apelează la un remediu legal care să le exonereze de la plată. Până în prezent s-a vehiculat foarte mult forța majoră drept remediu legal pentru firme, însă forța majoră prezintă câteva dezavantaje: (1) trebuie dovedită forța majoră; (2) emiterea certificatului de forță majoră costă 500 euro; (3) la un moment dat, atâta timp cât contractul este încă în vigoare, riști să fii acționat ulterior în instanță și, în cele din urmă, instanța va decide dacă îți va da dreptate sau nu.

În perioada următoare, vom scrie publica informații concrete despre cum poți utiliza forța majoră, însă, din punctul meu de vedere, soluția renunțării la contract poate fi mai potrivită pentru unele firme.

Având în vedere că litigiile consumă timp, bani și energie, ar trebui să afli că ai și o altă soluție: ieșirea din contract (denunțarea unilaterală a contractului). Cu alte cuvinte, dacă nu spațiul nu îți mai este necesar în această perioadă, poți ieși din contract și, după încetarea epidemiei, poți găsi alt spațiu. Vorbim despre o  procedură care se desfășoară fără intervenția instanțelor de judecată sau a altor autorități, dacă sunt respectate câteva condiții și sunt urmați pașii pe care îi voi indica mai jos.

1. Cum ies legal din contract dacă nu mai pot plăti chiria?

Potrivit art. 1276 din Codul Civil, dreptul de a denunța unilateral contractul (de a ieși din contract) poate fi exercitat, în situația contractelor de închiriere, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz.

Prin urmare, dacă nu mai poți plăti chiria și ai decis că este mai bine să renunți la contract și să găsești ulterior un alt spațiu, trebuie să notifici în mod legal și conform prevederilor contractului pe care l-ai semnat cealaltă parte cu privire la intenția de a denunța contractul. Cel mai bine este să păstrezi dovada transmiterii acestei notificări (de exemplu, confirmarea de primire de la poștă cu conținut declarat sau confirmarea de citire a e-mailui).

Prin această notificare trebuie să respecți un termen rezonabil de preaviz. Din punctul meu de vedere, 15 zile în această perioadă reprezintă un termen rezonabil. După trecerea celor 15 zile, contractul încetează, prin urmare nu mai poți fi obligat la plata chiriei. Cu toate acestea, este posibil ca prevederile contractului tău să prevadă o procedură specială de denunțare unilaterală, de aceea îți recomand să citești articolul până la final.

2. Ce se întâmplă dacă nu denunț conform procedurii anterioare?

Dacă nu denunți conform procedurii anterioare sau conform indicațiilor din contract și nici nu ai un caz care să prezinte credibilitate în instanță, contractul va merge în continuare. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu folosești spațiul, chiria va trebui plătită și neplata chiriei la termenul scadent va atrage plata de penalități. Așa te poți trezi ulterior cu acțiune în instanță și ulterior poți fi executat silit. Desigur, poți încerca să invoci forța majoră și este posibil să ai și șanse de câștig, dar ieșirea din contract (denunțarea) poate fi o soluție mai la îndemână și mai lipsită de costuri.


3. La ce ar trebui să fii atent?

În unele situații nu este atât de simplu cum am descris la punctul 1. și este posibil ca în contract cealaltă parte să fi redactat anumite condiții pentru renunțarea la contract. Îmi amintesc că în perioada stagiaturii am participat la negocierea unor contracte de închiriere cu Mega Mall și Carrefour și condițiile pentru renunțarea la contract erau aproape imposibil de îndeplinit: printre altele, exista o penalitate pentru renunțarea la contract care valora plata chiriei pe un număr de luni.

Din fericire nu toate contractele sunt atât de riguroase și este posibil ca în contractul tău să fie absentă această clauză de denunțare sau să fie o situație mai simplă de a renunța la contract, însă, pentru a ști ce remedii, îți recomand să:

a) Recitești contractul și să te oprești la secțiunea care vorbește despre „denunțarea unilaterală”.

b) Dacă ai găsit acea secțiune, citește ce scrie. E posibil să îți spună (1) cum să notifici, (2) care e termenul, (3) dacă există sau nu o penalitate sau (4) alte condiții. Dacă în contract scrie că notificarea se va realiza prin serviciul poștă sau curierat, iar tu notifici pe e-mail, nu este legal și nu vei ieși din contract (Reține: contractul este legea între părți). Prin urmare, trebuie să notifici exact cum scrie acolo și în termenul indicat.

c) Dacă nu ai găsit acea secțiune, înseamnă că se aplică regulile din Codul Civil, prin urmare va trebui să aplici ceea ce am scris anterior la punctul 1.

4. Cum notific?

Redactezi o notificare prin care denunți unilateral conform Codului Civil (oferi un termen de preaviz) sau conform contractului (dacă este precizat în contract) și o transmiți ceilalalte părți. Este recomandat să iei legătura cu un avocat dacă firma ta nu are un departament juridic.

Dacă ai nevoie de un avocat care să te ajute cu situația ta particulară sau ai întrebări despre articol, îmi poți scrie pe ruxandra.sava@legalup.ro.

 

 

 


blog-legalup-pagina-2-din-42-legalup

Ești în siguranță pe site-ul nostru.

LegalUp Innovators at Law utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a LegalUp.ro cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politica privind utilizarea modulelor Cookie și Politica noastră de confidențialitate. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookies.

Privacy Settings saved!
Setari permisiuni

Cookie-urile sunt folosite pe acest site pentru a oferi cea mai bună experiență de utilizator. Dacă continuați, presupunem că sunteți de acord să primiți cookie-uri de pe acest site

Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și imbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.

Utilizăm fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe website-ul nostru.
  • wordpress_test_cookie
  • wordpress_logged_in_
  • wordpress_sec

Decline all Services
Da, Sunt de acord