Cu siguranță una dintre întrebările pe care și-o adresează actualii, viitorii sau foștii studenți ai Facultății de Drept, care doresc să urmeze o carieră în domeniul juridic este „Avocatură sau magistratură? Ce aleg și de ce?”
Prin urmare, pentru a încerca să ușurez alegerea uneia dintre cele două cariere, voi prezenta prin prisma a patru criterii importante, cele două profesii.
În primul rând, este important de subliniat faptul că a fi avocat semnifică a desfășura o activitate liberală, pe cont propriu, în timp ce a fi magistrat înseamnă a fi salariat în sistemul bugetar de stat.
În al doilea rând, deși examenul de intrare în ambele profesii este unul destul de similar, în ceea ce privește prima probă (testul grilă) și după obținerea punctajului minim necesar vei avea titulatura de avocat stagiar/magistrat stagiar, în cazul avocaturii vei face parte dintr-un Barou, în timp ce ca magistrat vei face parte din corpul magistraților, coordonat de CSM.
Te-ar putea interesa și: Profesiile juridice. Ce presupune profesia de avocat în România?
1.Venitul
Unul dintre principalele aspecte ce trebuie luate în considerare este venitul, acesta constituind principalul element distinctiv. Astfel, în timp ce în cadrul avocaturii, venitul este unul fluctuant, ce depinde de mai mulți factori, printre care: numărul de clienți, dificultatea cazurilor, tariful perceput de fiecare avocat în parte, etc. În avocatură, în principiu, „limita nu este cerul”. În ceea ce privește magistratura, venitul este unul fix și public.
Așadar, cei care își doresc stabilitate și siguranță financiară, în mod cert vor fi mai atrași de profesia de magistrat, având garanția unui venit lunar previzibil. În schimb, cei care sunt mai atrași de ideea fixării propriului onorariu și a unei independențe financiare, cu siguranță își vor îndrepta atenția spre avocatură.
2. Programul de lucru
Al doilea aspect de avut în vedere este programul de lucru. Dacă ești o persoană căreia îi place rutina și un program de lucru fix, în mod clar magistratura este varianta mai bună pentru tine, întrucât ca magistrat vei avea un program clar definit și în principiu, îți vei desfășura activitatea în același loc.
În ceea ce privește avocatura, programul de lucru este cel pe care în stabilești tu, așadar trebuie să fii sigur că ești sau poți fi o persoană organizată și flexibilă, întrucât este posibil ca în aceeași zi să fie necesar să te prezinți în procese diferite la instanțe din localități diferite (ex: Iași, Vaslui și Botoșani).
Astfel, contează foarte mult să analizezi ce fel de persoană ești și să identifici care dintre cele două variante și se potrivesc: stabilitate, previzibilitate, rutină sau mobilitate, flexibilitate, imprevizibilitate.
3. Activități colaterale
Un al treilea aspect ce trebuie luat în considerare când analizăm cele două profesii (avocatura sau magistratura), este posibilitatea desfășurării de activități profesionale colaterale.
După cum spuneam la începutul articolului, avocatura este o profesie liberală, cu toate acestea, conform Legii 51/1995[1] care reglementează organizarea și exercitarea profesiei de avocat, „Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu: a)activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat; b)ocupațiile care lezează demnitatea și independența profesiei de avocat sau bunele moravuri; c)exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț.”. Se poate constata astfel, că sub acest aspect cele două profesii se aseamănă., deoarece Legea 303/2004[2] privind statutul judecătorilor și procurorilor, prevede că „Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, așa cum acestea sunt definite de legislația în vigoare.”
Prin urmare, trebuie să avem în vedere când analizăm cele două profesii faptul că niciuna dintre cele două nu ne permite să desfășurăm orice activitate profesională colaterală, ci doar cele numite expres de legiuitor.
4. Statutul profesiei
Un ultim aspect, dar în niciun caz cel din urmă, este cel referitor la statutul profesiei. În timp ce avocatura presupune activarea într-unul sau mai multe domenii ale dreptului și apărarea intereselor unui justițiabil, magistratura presupune activarea într-un singur domeniu al dreptului (procuror – drept penal; judecător – ramura aleasă) și apărarea intereselor statului, în principal.
Totodată, a fi magistrat implică respectarea unor principii stabilite prin norme și Carte la nivel european, cum ar fi Principiile de la Bangalore, întrucât este o profesie ce implică o responsabilitate ridicată și trebuie asigurată independența și imparțialitatea magistraților pentru a garanta înfăptuirea unei justiții corecte și echitabile. După cum afirma și Voltaire în 1793, „Ils doivent envisager qu’une grande responsabilité est la suite inséparable d’un grand pouvoir.” sau mai recent, unchiul lui Peter Parker (Spider-Man) Ben în 1962 („with great power comes great responsability”), marea putere vine și cu o mare responsabilitate.
Și avocatura implică respectarea statutului profesiei, a codului deontologic și a legislației naționale și europene incidente, însă avocatura este o profesie ce implică apărarea unor interese particulare, nefiind prin natura ei de ordine publică.
În concluzie, având în vedere aceste aspecte, alegerea între cele două profesii aparține fiecărei persoane în parte, întrucât suntem diferiți, iar ceea ce i se potrivește unuia dintre noi, cu siguranță nu i se va potrivi altcuiva. Astfel, este foarte importantă auto-cunoașterea și introspecția. Consider că această perioadă de izolare reprezintă o bună oportunitate de a petrece timp cu noi înșine și a identifica ceea ce ni s-ar potrivit și ne-ar face plăcere să practicăm.
Autor Adara-Ioana Olărescu
