CEDO a condamnat România pentru că a soluționat greșit o plângere de viol, considerând că minora de 12 ani ar fi provocat agresorul

În cauza A.E.J. împotriva României, prin hotărârea din data de 30 august 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului („CEDO”) a condamnat România deoarece a soluționat inadecvat o plângere de viol față de o minoră de 12 ani. Instanța de la Strasbourg a considerat că România a încălcat obligațiile prevăzute de art. 3 din Convenție („interzicea torturii”) care prevede că „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.

Ce s-a întâmplat?

La 17 noiembrie 2015, părinţii reclamantei au depus o plângere la poliţie, susţinând că fiica lor de 12 ani (reclamanta) fusese violată în aceeaşi zi de un băiat de 17 ani, A.A. Reclamanta l-a cunoscut pe A.A. pe Facebook și, după un timp, a fost de acord să îl întâlnească. Reclamanta a declarat că la data de 17 noiembrie 2015, a fost așteptată de către A.A. să termine școală și că au mers într-o zonă pustie unde a fost apărată. A.A. s-a apărat spunând că era iubitul reclamantei şi că a avut consimţământul acesteia pentru actul sexual. În susţinerea afirmaţiilor sale, a trimis copii ale mesajelor schimbate cu reclamanta. Examinarea medicală a reclamantei dispusă de poliţie a relevat semne de violenţă pe corpul reclamantei (excoriaţii pe picioare şi spate) şi semne ale unei deflorări recente care ar fi putut data din 17 noiembrie 2015. Pe hainele reclamantei s-a găsit sânge.

În urma probelor administrare, organele de cercetare penală au considerat că nu a fost vorba de un viol, ci de un act sexual consimțit. Drept urmare, a fost schimbată încadrarea faptei din infracțiunea de viol în infracțiunea de act sexual cu un minor.

La 19 decembrie 2016, reclamanta, însoţită de părinţii săi, a formulat o nouă plângere penală, susţinând că a fost violată din nou de A.A. Reclamanta a afirmat că A.A. a acostat-o în timp ce se întorcea acasă de la şcoală şi a obligat-o să facă sex cu el pe un teren viran. A.A. a declarat că, iniţial, reclamanta i-a spus în mod explicit că nu doreşte să facă sex cu el, însă, atunci când a dus-o pe un teren viran, aceasta a acceptat în cele din urmă să întreţină un contact sexual şi chiar l-a provocat spunându-i că îl iubeşte. Având în vedere declaraţiile de mai sus potrivit cărora reclamanta şi-ar fi dat consimţământul pentru actul sexual, poliţia a considerat că nu a existat infracţiunea de viol şi a început urmărirea penală pentru infracțiunea de act sexual cu un minor.

La 22 noiembrie 2017, Curtea de Apel din Piteşti l-a condamnat definitiv pe A.A. pentru infracțiunea de act sexual cu un minor în temeiul art. 220 alin. (1) coroborat cu art. 113 alin. (3) din Codul penal şi l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Ce a decis CEDO?

CEDO a considerat că organele judiciare au soluționat într-un mod inadecvat plângerea de viol. Curtea de la Strasbourg a evidențiat, printre altele, următoarele deficiențe ale anchetei: concluziile au fost bazate exclusiv pe declarațiile suspectului, lipsa unei evaluări contextuale a credibilității declarațiilor, lipsa verificării tuturor circumstanțelor legate de declarații, întârzieri în anchetarea primei plângeri care au permis ca a doua faptă să aibă loc, absenţa oricărei examinări psihologice a reclamantei în vederea verificării dacă aceasta şi-a exprimat sau nu consimţământul efectiv faţă de actele investigate, pentru a determina capacitatea acesteia de a exprima un consimţământ valabil şi de a înţelege sensul cuvintelor pe care le-a folosit în mesajele pe care autorităţile s-au bazat pentru a ajunge la concluzia lor. CEDO a observat și prezenţa stereotipurilor – deja observată de Curte în alte cauze anterioare privind România – potrivit cărora victima minoră a provocat un bărbat mai în vârstă să întreţină relaţii sexuale.

CEDO a considerat că România a încălcat obligațiile prevăzute de art. 3 din Convenție („interzicea torturii”) care prevede că „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”.

Victima a primit o compensație de 12.500 EURO pentru prejudiciul moral suferit din cauza lipsei unei anchete efective a acuzaţiilor sale de viol.

 

Te-ar putea interesa și: 

ALTE ARTICOLE

Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!