Hotărârea în cauzele T-85/16 și T-629/16
Europe BVBA c. EUIPO
Curtea Generală a Uniunii Europene a hotărât în favoarea Oficiului European al Proprietății Intelectuale (EUIPO), refuzând recursul formulat de brandul de pantofi Europe BVBA (BVBA) împotriva deciziei de refuzare a înregistrării următoarei mărci comerciale:
cerere de înregistrare marcă depusă de BVBA
Motivul este opoziția depusă de Adidas AG (Adidas), care a susținut existența unui risc de confuzie cu mărcile sale anterioare și a afectării renumelui mărcilor sale anterioare, încălcând articolele 8.1.b și 8.5 din Regulamentul 2017/1001. Mărcile anterioare utilizate de Adidas în susținerea cererii sale au fost următoarele:
3517646
39950559
„Camera de recurs a concluzionat în mod greșit că nu există nicio asemănare între mărcile în cauză și că această eroare a denaturat aprecierea camerei cu privire la existența, din punctul de vedere al publicului, unui risc de confuzie sau a unei probabilități de a face legătura între mărcile în cauză.”
EUIPO a respins opoziția Adidas de două ori, dar compania germană, în conformitate cu sloganul său, „nimic nu este imposibil”, a decis să continue cruciada în fața instanțelor germane, susținându-și cererea.
Ca urmare a hotărârii instanței germane, EUIPO a refuzat înregistrarea mărcii BVBA. Dar societatea belgiană nu a fost dispusă să se pronunțe cu ușurință și a atacat refuzul la EGC pe motiv că, camera de recurs a făcut mai multe erori de apreciere în ceea ce privește următoarele:
- Dovada reputației: EGC a confirmat că mărcile comerciale Adidas sunt binecunoscute. De remarcat în ceea ce privește acest aspect, Curtea a evaluat probele prezentate de Adidas pentru a demonstra utilizarea mărcii sale. BVBA a susținut că majoritatea probelor depuse s-au referit la alte mărci deținute de Adidas (altele decât cele 3517646 și 39950559). Cu toate acestea, Curtea a statuat că „titularul unei mărci înregistrate poate să invoce, pentru a stabili renumele mărcii, dovada reputației sale sub o formă diferită, în special sub forma unei alte mărci înregistrate, cu condiția ca publicul să perceapă în continuare mărfurile în cauză ca provenind de la aceeași întreprindere”. Cu toate acestea, Curtea nu a luat în considerare dovezile privind renumele mărcilor comerciale ale Adidas care nu se refereau la încălțăminte (bunuri protejate de mărcile în litigiu), deoarece nu erau „relevante pentru caz”.
- Deteriorarea reputației mărcii anterioare: Curtea a concluzionat că mărcile Adidas nu pot fi considerate lipsite de caracter distinctiv atunci când se bucură de renumele brandului.
- Absența unei cauze justificate pentru utilizarea mărcii solicitate: în cele din urmă, Curtea nu a considerat că există un motiv întemeiat pentru înregistrarea mărcii BVBA.
Unul dintre motivele Curții a fost acela că BVBA a acționat cu rea-credință în utilizarea sloganului „sunt suficiente două dungi”, pe motiv că profită de reputația Adidas.
Adidas a câștigat încă o dată lupta pentru dungile sale distinctive într-o cruciadă împotriva oricărui brand care pune dungi paralele pe un pantof, făcând un efort enorm de a-și menține faimosul identificator. Lupta se desfășoară și în Spania, unde au fost refuzate înregistrările mărcilor formate din trei și patru dungi paralele pentru încălțăminte (Hotărârea 633/2009 a Curții de Apel a provinciei Zaragoza din 27 noiembrie 2009 și Hotărârea 174/2011 a Curții Comerciale din Valencia din 29 iulie 2011).
Când Adidas a cumpărat cele trei dungi paralele de la compania finlandeză Karhu pentru 1.600 de euro și două sticle de whisky, nu și-ar fi putut imagina că era destinat să devină una dintre cele mai valoroase mărci de sport din lume.
În concluzie, menținerea puterii de vânzare a mărcii comerciale înseamnă că aceasta trebuie să fie în permanență apărată, lucru care a condus compania germană în această luptă.