Acțiunea civilă în procesul penal poate fi exercitată în condițiile legii, așa cum vom explica în acest articol.

Ce reprezintă acțiunea civilă în cadrul procesului penal?

Acțiunea civilă reprezintă mijlocul prin care sunt trași la răspundere civilă persoanele care, în urma săvârșirii unei infracțiuni, au încălcat și norme de drept civil, provocând astfel un prejudiciu moral și material.

Fapta atrage atât răspunderea penală, cât și răspunderea civilă.

Cum poate fi exercitată?

Acțiunea civilă poate fi formulată în cadrul procesului penal doar dacă persoana vătămată formulează o cerere de constituire în acest sens, oral sau în scris, care să cuprindă natura și întinderea pretențiilor sale, probele și motivele pe care se întemeiază, potrivit art.20 alin.(2) CPP, devenind în acest fel parte civilă.

Din momentul în care acțiunea civilă este o cerere accesorie, aceasta poate fi exercitată doar în cadrul procesului penal.

Deși are caracter voluntar, avem și o excepție, prevăzută la art.19 alin.(3) care prevede că poate fi dispusă din oficiu în momentul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă.

De cine poate fi exercitată?

Acțiunea civilă în cadrul procesului penal poate fi exercitată de către persoana vătămată sau de către succesorii acesteia (de exemplu: moștenitorii ce au suportat cheltuielile de priveghi și înmormântare a victimei, unitățile spitalicești pentru recuperarea sumelor deduse din îngrijirea victimei etc).

În cazul în care dreptul de reparare a prejudiciului a fost transmis pe cale convențională, acesta nu are posibilitatea de a exercita acțiunea civilă în locul persoanei vătămate.

Însă, dacă transmiterea are loc după constituirea ca parte civilă, acțiunea civilă poate fi disjunsă, potrivit art. 20 alin.(7) Codul de Procedură Penală.

În cazul în care, în cursul urmăririi penale sau al judecății, partea civilă decedează sau se organizează,este radiată sau dizolvată se introduc mostenitorii sau succesorii acesteia, dacă își exprimă intenția în acest sens în maximum 2 luni de la deces, organizare, radiere sau dizolvare.

Care este termenul până la care se poate introduce?

Termenul limită pentru constituirea părții civile este începerea cercetării judecătorești, organele judiciare având obligația să informeze partea vătămată cu privire la acest drept.

De asemenea, există și un termen în sensul renunțării acesteia la pretențiile formulate, și anume, până la terminarea dezbaterilor în apel.

Renunțarea poate fi în tot sau în parte, iar odată ce este formulată nu mai poate fi introdusă pentru aceleași pretenții.

Cine este tras la răspundere?

Prin constituirea ca partea civilă, persoana vătămată, pune în mișcare acțiunea civilă împotriva inculpatului sau a părții responsabile civilmente.

Această acțiunea are în vedere doar raporturile create prin paguba pricinuită prin săvârșirea infracțiunii.

Te-ar putea interesa și:

• Probele în procesul penal. Cum sunt apreciate pentru aflarea adevărului?
• Cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale
• Ce este GDPR? Regulament GDPR explicat în 5 minute.

Dacă intervine decesul sau radierea inculpatului avem 2 cazuri:

1. Dacă ne aflăm în cursul urmăririi penale, procesul penal se încheie.Partea are posibilitatea în acest caz să se adrese instanței civile, separat contra moștenitoriilor sau părții responsabile civilmente.

2. Dacă ne aflăm în cursul judecății, partea civilă poate să continuie acțiunea civilă contra moștenitorilor sau a părții responsabile civilmente.

Dacă și partea responsabilă civilmente decedeaza, se reorganizează, este dizolvată sau radiată, acțiunea civilă continua în fața instanței penale numai dacă partea civilă poate indica mostenitorii sau succesorii în termen de maximum 2 luni de la momentul la care a luat cunoștință de împrejurare.

Instanța asupra acțiunii civile, cât și asupra acțiunii penale prin aceeași hotărâre, însă, în cazul în care acțiunea civilă se prelungește, poate să o disjunge.

Autor Cristina Slave