Sunt hotărârile judecătești informații de interes public supuse comunicării?

În conformitate cu Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, există anumite categorii de informații pe care autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să le comunice din oficiu. În prezentul articol vom analiza tipurile de informații care sunt supuse comunicării din oficiu, alături de obligațiile prevăzute de către lege în sarcina autorităților și instituțiilor publice.

Informațiile de interes public

În accepțiunea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, informația de interes public reprezintă:

  • Orice informație care privește activitățile unei autorități publice sau instituții publice;
  • Orice informație care rezultă din activitățile unei autorități sau instituții publice;

În ceea ce privește informația de interes public, nu contează suportul informației, forma, ori modul de exprimare (a se vedea în acest sens art. 2, lit. b), Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public).

Cum este asigurat accesul la informațiile de interes public de către autoritățile și instituțiile publice?

Respectând prevederile legale în vigoare, există două modalități prin care accesul la informațiile de interes public este asigurat de către autoritățile și instituțiile publice. Aceste două modalități de acces sunt următoarele:

  • Accesul la informațiile de interes public din oficiu – reprezentând modalitatea obligatorie de informare;
  • Accesul la informațiile de interes public la cerere – la solicitarea persoanelor interesate.

Accesul la informațiile de interes public la cererea persoanelor interesate se realizează prin intermediul unui compartiment specializat, denumit compartiment pentru relații publice. De asemenea, accesul se poate realiza și prin intermediul unei persoane care a fost desemnată în scopul precizat.

Legea națională cuprinde prevederi în vederea asigurării unui acces eficient al oricărei persoane la informațiile de interes public. În atare sens, autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să organizeze compartimente specializate de informare și relații publice. Acestea pot să desemneze și persoane care să exercite atribuțiile necesare informării persoanelor.

Informații de interes public solicitate pentru efectuarea unui studiu personal – practică judiciară națională

Practica judiciară națională a tratat și problematica obligativității comunicării din oficiu a informațiilor de interes public de către autoritățile și instituțiile publice. În acest sens, este relevantă Sentința nr. 8/2016 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. 8/2016. Cauza are ca obiect solicitarea de copii anonimizate, din anumite dosare aflate pe rolul unei instanțe de judecată, ale soluțiilor pronunțate. În motivare, reclamantul a specificat că acele copii îi sunt necesare pentru efectuarea unui studiu personal. De asemenea, reclamantul a învederat faptul că instanța de judecată pârâtă este singura instanță națională care i-ar refuza accesul la asemenea informații.

Instanța de judecată căreia îi erau solicitate informațiile a arătat că acestea din urmă, deși publicate pe o platformă online, nu ar face parte din informațiile de interes public. A accentuat totodată faptul că nu a fost adoptată nicio hotărâre din partea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la posibilitatea ca o hotărâre judecătorească să constituie obiect al comunicării la cererea oricărei persoane. Acest fapt ar presupune că instanțele de judecată însele vor aprecia în funcție de caracterul raporturilor de drept ale litigiului.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Solicitarea reclamantului a fost considerată de către instanța pârâtă drept una neîntemeiată, întrucât informațiile pe care acesta le-a solicitat nu ar face obiectul art. 2, lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. În conformitate cu prezenta lege, constituie informații de interes public următoarele categorii:

 actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;
 structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;
 numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
 coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;
 sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
 programele și strategiile proprii;
 lista cuprinzând documentele de interes public;
 lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate;
 modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice, în situația în care persoana se consideră vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate (a se vedea în acest sens platforma online legislatie.just.ro).

În motivarea refuzului transmiterii informațiilor solicitate din dosarele aflate pe rolul instanței, s-a precizat că un asemenea acces ar aduce atingere intereselor părților. Totodată, instanța pârâtă a accentuat faptul că accesul la informațiile din dosare, informații solicitate de către persoanele care nu sunt părți în dosarele respective, este limitat la cele obținute (informațiile) prin asistarea la ședințele de judecată (ședințe publice) și la pronunțarea hotărârilor judecătorești.

În prezentul caz s-a folosit argumentul conform căruia anumite informații sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor, în această categorie fiind incluse și informațiile privind procedurile contencioase penale, informațiile cu privire la datele personale, informațiile care ar duce la dezvăluirea de surse confidențiale, precum și informațiile privind procedurile judiciare în situația în care publicitatea lor ar aduce atingere:

  • principiului asigurării unui proces echitabil;
  • interesului legitim al părților implicate în proces.

            Cu privire la această cauză, instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei a admis cererea reclamantului, motivând faptul că:

  1. orice persoană are dreptul să obțină acces la informații în mod direct la instituțiile sau autoritățile publice;
  2. accesul se va realiza numai în măsura în care informațiile sunt de interes public;
  3. accesul este permis în urma efectuării unei solicitări din partea persoanei interesate;
  4. solicitarea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de formă, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;
  5. prin raportare la prezenta cauză, nu este necesară dovedirea motivului pentru care sunt solicitate informațiile atunci când acestea vizează soluții ale instanțelor naționale;
  6. informațiile privind soluțiile pronunțate de către instanțele naționale ce reprezintă copii ale unor hotărâri judecătorești irevocabile constituie informații de interes public;
  7. informațiile cu privire la hotărârile judecătorești irevocabile constituie informații de interes public întrucât privesc (sau rezultă) din activitățile unei instanțe de judecată;
  8. instanța de judecată care deține informațiile precizate anterior reprezintă o instituție publică (a se vedea în acest sens platforma legeaz.net, Comunicare informaţii de interes public. Legea Nr.544/2001. Sentința nr. 8/2016. Tribunalul Bihor).

 

ALTE ARTICOLE

Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!