Accesul la cultură, drept fundamental în Constituția României

Accesul la cultură este consacrat în cadrul art. 33 alin. (1)-(3) din Constituția României. Acesta este inclus în sfera drepturilor și a libertăților fundamentale (Capitolul II, Drepturile şi libertăţile fundamentale).

Accesul la cultură în România[1]

Termenul de ,,cultură” provine latinescul ,,colere”, ce se traduce prin „a cultiva” sau „a onora” și se referă în general la o activitate umană[2].

Despre cultură s-a considerat că ,,influențează foarte mult modul în care oamenii își organizează viața, modul de a gândi și modul de a acționa”, iar ,,culturile influențează și sunt influențate de circumstanțele exterioare”[3].

La nivel doctrinar s-a apreciat faptul că ,,dreptul de acces la cultură a fost introdus pentru prima oară în România prin revizuirea constituțională[4] din anul 2003, fiind receptat din Declarația Universală a Drepturilor Omului și din Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale”[5].

În conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, conturăm următoarele aspecte cu privire la accesul la cultură, astfel:

Articolul 22: Orice persoană, în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul la securitatea socială; ea este îndreptăţită ca prin efortul national şi colaborarea internaţională, ţinîndu-se seama de organizarea şi resursele fiecărei ţări, să obţină realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru demnitatea sa şi libera dezvoltare a personalităţii sale[6].

Articolul 27: 1. Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii, de a se bucura de arte şi de a participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui. 2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale şi materiale care decurg din orice lucrare ştiinţifică, literară sau artistică al cărei autor este[7].

KIT GDPR Premium

 

În conformitate cu Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale, conturăm următoarele aspecte:

Articolul 1: 1. Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele insele. În virtutea acestui drept este îşi determina liber statutul politic şi îşi asigură liber dezvoltarea economică, socială şi culturală[8];

Articolul 3: Statele părţi la prezentul pact se angajează să asigure dreptul egal pe care îl au barbatul şi femeia de a beneficia de toate drepturile economice, sociale şi culturale care sînt enumerate în prezentul pact;

Articolul 6: 2. Măsurile pe care fiecare stat parte la prezentul pact le va lua spre a asigura deplina exercitare a acestui drept trebuie să includă orientarea şi pregătirea tehnică şi profesională, elaborarea de programe, de măsuri şi de tehnici potrivite pentru a asigura o dezvoltare economică, socială şi culturală constantă şi o deplină întrebuințare productivă a forțelor de muncă în condiţii care garantează indivizilor folosinţă libertăților politice şi economice fundamentale[9];

Articolul 15: 1. Statele părţi la prezentul pact recunosc fiecaruia dreptul: a) de a participa la viaţa culturală[10].

În temeiul reglementărilor constituționale, accesul la cultură este înțeles astfel:

Art. 33: (1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii. (2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită. (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume[11].

Accesul la cultură a fost apreciat și prin raportare la ,,cultura participativă” sau ,,participarea la cultură”, având în vedere evoluția de la nivel tehnologic. În sensul precizat anterior, în dreptul internațional s-a conturat faptul că fenomenul de cultură participativă este un concept opozabil culturii consumatorilor dar este și o cultură în care persoanele private nu acționează doar ca consumatori, ci și ca contribuitori sau producători[12].

Accesul la cultură a fost conturat la nivel intern și în contextul apariției virusului SARS-CoV-2.

În privința accesului la cultură, prin Ordinul nr. 2.855/830/2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în domeniul culturii s-a avut în vedere accesul la cultură și în contextul dat. Au fost stabilite măsuri și reguli privind accesul persoanelor în condiții de siguranță sanitară, astfel:

  • Măsuri care privesc accesul și contactul cu publicul vizitator[13]:
  1. coordonarea cu autoritățile de sănătate și cele locale astfel încât asigurarea sănătății angajaților și a publicului să reprezinte obiectivul prioritar;
  2. deschiderea graduală, fazată, în concordanță cu situația epidemiologică locală, din județul/regiunea în care se află muzeul sau galeriile de artă;
  3. se vor plasa la loc vizibil anunțuri scrise privind regulile de distanțare fizică și cele de acces în muzeu;
  4. accesul în muzeu sau galerie de artă se face cu respectarea de către participanți a distanțării de minimum 2 m;
  5. limitarea accesului publicului vizitator astfel încât să fie asigurată o distanță de minimum 2 m între oricare două persoane, dar fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului;
  6. stabilirea unor fluxuri de vizitare unidirecționale pentru facilitarea menținerii distanței fizice;
  7. accesul publicului va fi permis numai în condițiile purtării de mască (medicală/non-medicală) pe toată durata vizitei în muzeu. Pentru a oferi o protecție eficace, masca trebuie să acopere gura și nasul[14].

Măsurile sunt precizate cu titlu limitativ. Pentru o analiză complexă este necesară consultarea Ordinului nr. 2.855/830/2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în domeniul culturii.

Față de cele expuse anterior, apreciem faptul că accesul la cultură este esențial pentru cetățenii statului român. Accesul la cultură nu poate să cunoască îngrădiri și trebuie să se realizeze prin raportare la cadrul normativ existent, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale și a supremației Constituției României.

 

Te-ar putea interesa și:

 

SURSE:

[1] wikipedia.org.

[2] Definiția dată de UNESCO consideră cultura ca „o serie de caracteristici distincte a unei societăți sau grupă socială în termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoționali”, wikipedia.org

[3] Mădălina Tomescu, Drepturile omului. Tendințe și orientări contemporane, Editura Pro Universitaria, București, 2019, p. 89.

[4] După articolul 32 se introduce un nou articol, 321, cu următorul cuprins: 1.    Denumirea articolului va fi: “Accesul la cultură” 2. Cuprinsul articolului va fi: “- Art. 321 (1)Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.

(2)Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită. (3)Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.”, sintact.ro

[5] I. Muraru, E.S.Tănăsescu (coordonatori), Constituția României. Comentariu pe articole, Editura C.H.Beck, București, 2019.

[6] aici

[7] Idem.

[8] http://legislatie.just.ro.

[9] Idem.

[10] http://legislatie.just.ro.

[11] http://www.cdep.ro

[12] https://en.wikipedia.org Participatory culture, an opposing concept to consumer culture, is a culture in which private individuals (the public) do not act as consumers only, but also as contributors or producers (prosumers).

[13] http://legislatie.just.ro

[14] http://legislatie.just.ro

 

 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]





 

 

AFLĂ MAI MULTE!