0 Shares 291 Views

CJUE. Esti obligat sa verifici daca hyperlink-ul incalca drepturile de autor?

Postarea pe un site internet a unui hiperlink către opere protejate prin dreptul de autor și publicate pe un alt site internet fără autorizaţia autorului nu constituie o „comunicare publică” atunci când persoana care postează acest link acționează fără scop lucrativ și fără a cunoaște caracterul nelegal al publicării acestor opere

 În schimb, în cazul în care aceste hiperlinkuri sunt furnizate în scop lucrativ, trebuie prezumată cunoașterea caracterului nelegal al publicării pe celălalt site internet

GS Media exploatează site-ul internet GeenStijl pe care se găsesc, potrivit informaţiilor oferite de acest site, „noutăţi, revelaţii scandaloase şi anchete jurnalistice în legătură cu subiecte amuzante şi pe un ton jovial” şi care este unul dintre cele mai frecventate zece site-uri de actualităţi din Țările de Jos. În anul 2011, GS Media a publicat un articol și un hiperlink care trimitea cititorii la un site australian pe care erau puse la dispoziție fotografii ale doamnei Dekker. Aceste fotografii erau publicate pe site-ul australian fără consimțământul Sanoma, editorul revistei lunare Playboy care deține drepturile de autor pentru fotografiile în discuție. În pofida somațiilor adresate de Sanoma, GS Media a refuzat să îndepărteze hiperlinkul în discuție. Atunci când site-ul australian a îndepărtat fotografiile la cererea formulată de Sanoma, GeenStijl a publicat un nou articol care conținea la rândul lui un hiperlink către un alt site, pe care puteau fi văzute fotografiile în discuție. Acest din urmă site a dat curs, de asemenea, cererii formulate de Sanoma de a înlătura fotografiile. Internauții care au vizitat forumul site-ului GeenStijl au postat, ulterior, noi linkuri care trimiteau către alte site-uri pe care puteau fi consultate fotografiile.

Potrivit Sanoma, GS Media a adus atingere dreptului de autor. Fiind sesizată în recurs, Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă a Țărilor de Jos) adresează Curții de Justiție întrebări cu privire la acest aspect. Astfel, în temeiul unei directive a Uniunii, fiecare act de comunicare publică a unei opere trebuie să fie autorizat de titularul dreptului de autor . Cu toate acestea, Hoge Raad arată că internetul abundă de opere publicate fără acordul titularului dreptului de autor. Pentru operatorul unui site internet nu va fi întotdeauna simplu să verifice dacă autorul și-a dat acordul.

În hotărârea pronunțată astăzi, Curtea constată că, în temeiul directivei în discuție, statele membre trebuie să garanteze dreptul exclusiv al autorilor de a autoriza sau de a interzice orice comunicare publică a operelor lor. În același timp, această directivă urmărește menţinerea unui echilibru just între, pe de o parte, interesul titularilor drepturilor de autor și, pe de altă parte, protecţia intereselor şi a drepturilor fundamentale ale utilizatorilor de obiecte protejate, în special libertatea lor de exprimare şi de informare, precum şi interesul general.

Curtea amintește jurisprudența sa anterioară potrivit căreia noțiunea „comunicare publică” implică o apreciere individualizată, care trebuie să țină cont de mai multe criterii complementare. Printre aceste criterii figurează, în primul rând, în special, caracterul deliberat al intervenţiei. Astfel, utilizatorul efectuează un act de comunicare atunci când intervine, pe deplin conștient de consecințele comportamentului său, pentru a oferi clienților săi accesul la o operă protejată. În al doilea rând, noțiunea „public” priveşte un număr nedeterminat de potenţiali destinatari şi presupune, pe de altă parte, existenţa unui număr de persoane destul de important. În al treilea rând, este relevant caracterul lucrativ al unei comunicări publice.

 Curtea precizează că jurisprudența sa anterioară privea numai postarea de hiperlinkuri către opere disponibile în mod liber pe un alt site internet cu consimțământul titularului și că nu se poate deduce din această jurisprudență că postarea unor astfel de linkuri ar fi exclusă, din principiu, din noțiunea „comunicare publică” atunci când operele în discuție au fost publicate pe un alt site fără autorizarea titularului.

În această din urmă ipoteză, Curtea subliniază însă că internetul are o importanţă aparte pentru libertatea de exprimare şi de informare şi că hiperlinkurile contribuie la buna sa funcţionare, precum şi la schimbul de opinii şi de informaţii. În plus, Curtea admite că poate fi dificil, în special în cazul particularilor care doresc să posteze astfel de linkuri, să verifice dacă este vorba despre opere care sunt protejate şi, eventual, dacă titularii drepturilor de autor ai acestor opere au autorizat publicarea lor pe internet.

Având în vedere aceste circumstanțe, Curtea decide că, pentru aprecierea individualizată a existenţei unei „comunicări publice”, trebuie, atunci când postarea unui hiperlink către o operă disponibilă în mod liber pe un alt site internet este efectuată de o persoană care, procedând în acest fel, nu urmăreşte un scop lucrativ, să se ţină cont de împrejurarea că această persoană nu ştie şi nu poate în mod rezonabil să ştie că această operă a fost publicată pe internet fără autorizarea titularului drepturilor de autor. În fapt, o astfel de persoană nu intervine, ca regulă generală, pe deplin conştientă de consecinţele comportamentului său pentru a oferi unor clienţi acces la o operă publicată nelegal pe internet.

În schimb, atunci când se stabilește că o astfel de persoană ştia sau trebuia să ştie că hiperlinkul pe care l-a postat conferă accesul la o operă publicată nelegal, de exemplu ca urmare a faptului că a fost avertizată de titularii dreptului de autor, furnizarea acestui link constituie o „comunicare publică”. Situaţia este aceeaşi în ipoteza în care acest link permite utilizatorilor să evite măsuri de restricţie luate de site-ul pe care se află opera protejată cu scopul de a restrânge accesul publicului la aceasta doar pentru abonaţi. Pe de altă parte, atunci când postarea unor hiperlinkuri se realizează în scop lucrativ, este de aşteptat ca autorul unei astfel de postări să efectueze verificările necesare pentru a se asigura că opera vizată nu este publicată nelegal. Prin urmare, trebuie să se prezume că această postare a intervenit cunoscându-se pe deplin natura protejată a operei şi eventuala lipsă a unei autorizaţii de publicare pe internet din partea titularului dreptului de autor. În astfel de împrejurări şi în măsura în care această prezumţie nu este răsturnată, actul care constă în postarea unui link care poate fi accesat către o operă nelegal publicată pe internet constituie o „comunicare publică”.

În speță, este cert că GS Media a furnizat în scopuri lucrative hiperlinkurile către fişierele care conţineau fotografiile și că Sanoma nu autorizase publicarea acestor fotografii pe internet. În plus, din prezentarea situaţiei de fapt pare să rezulte, astfel cum decurge din decizia de trimitere a Hoge Raad, că GS Media era conştientă de caracterul nelegal al acestei publicări şi că ea nu putea, aşadar, să răstoarne prezumţia că postarea acestor linkuri a avut loc cunoscându-se pe deplin caracterul nelegal al acestei publicări. Sub rezerva verificărilor ce revin în sarcina Hoge Raad, prin postarea acestor linkuri GS Media a realizat, așadar, o „comunicare publică”.

Avocat Mihaela Ruxandra Sava

0745.073.156

SURSA aici

Mihaela Ruxandra Sava

Mihaela Ruxandra Sava

Avocat. Spirit liber, idealist si vizionar. Feminista convinsa. Pasionata de drept, psihologie, tehnologie si jurnalism. Nonconformista si sincera, apreciez oamenii deschisi la minte. Iubesc animalele. Visez cu ochii deschisi la o societate ideala. In prezent, in curs de specializare pe drept IT. Curioasa si reflexiva, imi place sa transmit idei prin cuvinte si lupt cu tarie pentru convingerile mele. Motto: "Think outside the box!"
Mihaela Ruxandra Sava

You may be interested

Ce ar trebui sa stie angajatorii despre prelucrarea datelor cu caracter personal?
Data Protection
336 views
Data Protection
336 views

Ce ar trebui sa stie angajatorii despre prelucrarea datelor cu caracter personal?

Ana-Maria Nevoe - July 15, 2017

La 8 iunie 2017, Grupul de lucru pentru protecția datelor în temeiul articolului 29 ("A29WP") a adoptat avizul 2/2017 privind prelucrarea datelor cu caracter personal la locul…

Australia propune legi pentru a obliga firmele de tehnologie sa ofere acces la mesaje criptate
Social Media
465 views
Social Media
465 views

Australia propune legi pentru a obliga firmele de tehnologie sa ofere acces la mesaje criptate

Mihaela Ruxandra Sava - July 14, 2017

Australia a propus, vineri, noi legi pentru a obliga companiile precum Facebook și Apple să furnizeze agențiilor de securitate acces la mesaje criptate. Măsurile vor fi primele…

Leave a Comment

Your email address will not be published.

Most from this category